Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Cadrul general tactic al investigației penale în cazul infracțiunilor contra securității naționale și acte de terorism. Ep. 2. Organisme, instituții și organe de stat implicate și cu atribuții pentru realizarea securității naționale. Documente și Legi incidente
10.03.2015 | Doru Ioan CRISTESCU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

NOTĂ: Episodul 1 poate fi accesat aici.

Pentru identificarea dintre riscurile şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale a acelora care constituie, prin modul de manifestare, un fapt concret, real şi perceptibil configurat într-o ameninţare la adresa securităţii naţionale au fost abilitate organisme, instituții și organe de stat anume desemnate care funcționează potrivit legii, având directive şi programe de acţiune:

1. Departamentul Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale[1], a cărui componență, responsabilități, atribuţii specifice în domeniul apărării armate a României, atribuţii specifice în celelalte domenii sectoriale de competenţă și atribuţii specifice în activitatea Comunităţii Naţionale de Informaţii şi a serviciilor de informaţii şi protecţia informaţiilor clasificate se află menționate pe site-ul Administrației Prezidențiale[2].

2. Consiliul Suprem de Apărare a Țării[3], a cărui organizare și funcționare este reglementată prin prevederile Legii nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care este autoritatea administrativă autonomă investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea țării şi securitatea naţională[4], activitatea sa fiind supusă examinării şi verificării parlamentare[5].

Consiliul Suprem de Apărare a Țării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare.

În domeniul securităţii naţionale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are următoarele atribuţii:
1. analizează datele şi informaţiile obţinute şi evaluează starea securităţii naţionale;
2. stabileşte principalele direcţii de activitate şi aprobă măsurile generale obligatorii pentru înlăturarea ameninţărilor prevăzute în art. 3;
3. stabileşte modalităţile de valorificare a informaţiilor referitoare la securitatea naţională;
4. analizează rapoarte şi informări referitoare la modul de aplicare a legii privind securitatea naţională;
5. aprobă structurile organizatorice, efectivele şi regulamentele de funcţionare ale Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Protecţie şi Pază;
6. aprobă cheltuielile operative destinate realizării securităţii naţionale[6].

3. Comunitatea Națională de Informații[7] (CNI), care funcționează în cadrul C.S.A.T., reprezintă rețeaua funcțională a autorităților publice din sistemul securității nationale, bazată pe unitatea de scop, obiective și strategie, asigurată prin informațiile furnizate de următoarele structuri, denumite și componente ale Comunității Naționale de Informații: Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Direcția Generală de Informații a Apărării și Departamentul de Informații și Protecție Internă din Ministerul Afacerilor Interne[8].

4. Organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, menționate în Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi Ministerul Apărării Naţionale[9], Ministerul Afacerilor Interne[10] şi Ministerul Justiţiei, prin structuri interne specializate[11], care desfășoară activitatea de informaţii pentru realizarea securităţii naţionale, astfel: Serviciul Român de Informaţii, organul de stat specializat în materia informaţiilor din interiorul ţării, Serviciul de Informaţii Externe, organul de stat specializat în obţinerea din străinătate a datelor referitoare la securitatea naţională, şi Serviciul de Protecţie şi Pază, organul de stat specializat în asigurarea protecţiei demnitarilor români şi a demnitarilor străini pe timpul prezenţei lor în România, precum şi în asigurarea pazei sediilor de lucru şi reşedinţelor acestora, iar activitatea organelor de stat sus-enumerate este controlată de către Parlament.

Activitatea organelor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale constituie secret de stat[12].

5. Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii S.R.I.[13] a cărei atribuții sunt enumerate în Hotărârea menționată[14].

6. Comisia parlamentară specială pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe[15], a cărei atribuții sunt expuse în Hotărârea citată[16].

7. Documentele cu caracter programatic și de directivă pentru cadrul de desfășurare a activității de informații pentru realizarea securității naționale sunt Strategia de securitate națională a României, adoptată prin Hotărârea Parlamentului nr. 36 din 18 decembrie 2001[17], Strategia de Securitate Naţională a României (SSNR), adoptată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării prin Hotărârea nr. 62 din 17 aprilie 2006[18], Strategia Națională de Apărare a României (SNAR)[19], Doctrina națională a informațiilor pentru securitate, adoptată prin Hotărârea C.S.A.T. din 23 iunie 2004[20].

8Codul penal și legi speciale (Legea nr. 535/2004) incriminează infracţiunile contra securităţii naţionale și de terorism, dintre care unele sunt corespondente cu faptele, situaţiile, împrejurările şi manifestările ce sunt enumerate în legea cadru privind securitatea naţională, ca reprezentând ameninţări la adresa securităţii naţionale, iar prevederile din Legea nr. 51/1991 reprezintă legea cadru privind securitatea națională.


[1] Reprezintă structura specializată din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, destinată asigurării îndeplinirii de către Preşedintele României a prerogativelor conferite de Constituţie în domeniul general al securităţii naţionale şi al calităţii de Comandant al Forţelor Armate, având la bază Strategia Naţională de Apărare a Ţării şi Strategia de Securitate Naţională a României, conform informațiilor de aici.
[2] Departamentul Securităţii Naţionale (D.S.N.) are în compunere structuri specializate pentru îndeplinirea atribuţiilor corespunzătoare domeniilor sectoriale de competenţă, încadrate cu personal angajat pe funcţii de demnitari, consilieri, experţi, consultanţi şi referenţi, precum şi cu personal de specialitate detaşat din ministere şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale. Domenii sectoriale de competenţă: Securitatea naţională – probleme generale; Apărare; Securitate internă; Managementul crizelor de securitate şi al urgenţelor civile; Prevenirea şi combaterea terorismului; Activitatea de informaţii, contrainformaţii şi securitate; Protecţia informaţiilor clasificate; Activitatea de secretariat pentru Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Pentru fundamentarea şi punerea în aplicare a prevederilor Strategiei de Securitate Naţională a României şi a altor sarcini specifice, Departamentul Securităţii Naţionale colaborează cu: Departamentele şi compartimentele de specialitate din cadrul: Administraţiei Prezidenţiale; Ministerelor şi altor instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale; Organizaţiilor nonguvernamentale de profil; Instituţiilor academice şi de cercetare ştiinţifică.
Departamentul Securităţii Naţionale are în componenţă următoarele structuri:
a) Compartimentul Securitate Naţională;
b) Directorul Oficiului pentru Informaţii Integrate;
c) Structura de Protecţie a Informaţiilor Clasificate (Funcţionarul de securitate);
d) Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Atribuţiile principale ale compartimentelor din cadrul Departamentului Securităţii Naţionale sunt:
a) COMPARTIMENTUL SECURITATE NAŢIONALĂ:Atribuţii în domeniul Securităţii Naţionale – cadrul general: Răspunde de elaborarea proiectului Strategiei de Securitate Naţională, în conformitate cu deciziile Preşedintelui României şi hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în care scop:
– prezintă Preşedintelui, spre aprobare, şi susţine în cadrul şedinţei C.S.A.Ţ. concepţia fundamentală şi liniile directoare ale strategiei;
– întocmeşte anteproiectul strategiei;
– coordonează activitatea de redactare, în cadrul comisiei de lucru interdepartamentale şi interinstituţionale;
– asigură cooperarea cu instituţii de cercetare ştiinţifică, unităţi de învăţământ şi organizaţii nonguvernamentale de profil;
– coordonează activitatea de dezbatere publică a subiectelor de interes major pentru fundamentarea documentului;
– răspunde de redactarea proiectului în forma finală, în conformitate cu deciziile Preşedintelui României;
– prezintă proiectul şi furnizează toate clarificările necesare în cadrul şedinţei C.S.A.Ţ. în care se dezbate şi aprobă Strategia de Securitate Naţională.
După adoptarea Strategiei de Securitate Naţională prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, prezintă Preşedintelui României propuneri privind modalităţile practice pentru punerea în aplicare a prevederilor acesteia.
Întocmeşte documentarea necesară Preşedintelui pentru conducerea şedinţelor de Guvern în care se dezbat probleme generale privind securitatea naţională, apărarea, securitatea internă, managementul crizelor şi al urgenţelor civile, prevenirea şi combaterea terorismului, protecţia informaţiilor clasificate.
Analizează şi propune acordarea avizelor pentru proiectele de acte normative ce reglementează activităţi privind securitatea naţională, care urmează să fie supuse spre aprobare instituţiilor abilitate.
Evaluează actele normative ce reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiilor şi structurilor din compunerea sistemului securităţii naţionale, care urmează să fie promulgate de Preşedinte şi prezintă propuneri în acest sens.
Analizează studiile de prognoză şi proiectele de programe elaborate de ministerele şi celelalte instituţii cu responsabilităţi în domeniu, referitoare la problematica generală a securităţii naţionale şi la securitatea sectorială (energetică, economică, alimentară, sanitară, socială, ecologică, a transporturilor, a sistemelor de comunicaţii, financiar-bancare şi informatice) şi protecţia infrastructurii critice.
Gestionează datele cu privire la principalele activităţi care se desfăşoară în cadrul ministerelor şi altor instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi îl informează pe Preşedinte despre acestea; prezintă propuneri privind participarea Preşedintelui la astfel de evenimente şi organizează activităţile necesare participării.
Pregăteşte proiecte de alocuţiuni, expuneri, mesaje şi intervenţii ale Preşedintelui pe probleme de securitate naţională, apărare, securitate internă, activitatea de informaţii, managementul crizelor etc. şi asigură documentarea necesară pentru primirea unor delegaţii străine.
Participă la activităţi şi manifestări interne şi internaţionale (conferinţe, sesiuni de comunicări, seminarii, mese rotunde, grupuri de lucru) în care sunt analizate probleme referitoare la securitatea naţională, europeană, euro-atlantică şi internaţională.
Evaluează tendinţele de evoluţie în domeniul securităţii naţionale şi internaţionale şi prezintă propuneri pentru mandatele delegaţiilor care participă la negocierea şi încheierea unor acorduri şi tratate în domeniul securităţii.• Propune Preşedintelui măsurile necesare pentru perfecţionarea cooperării între autorităţile naţionale din domeniul securităţii şi apărării, în scopul îndeplinirii misiunilor comune.
Primeşte, analizează şi evaluează documentele şi propunerile privind acţiuni specifice participării României la activităţile din domeniul securităţii naţionale, unionale şi internaţionale (apărare, operaţiuni militare în sprijinul păcii, securitate internă, informaţii, combaterea terorismului, managementul crizelor şi urgenţelor civile, protecţia informaţiilor clasificate) din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, Uniunii Europene şi parteneriatelor strategice, şi prezintă Preşedintelui propuneri pentru adoptarea deciziilor necesare.
Prezintă Preşedintelui României, pentru aprobare, proiectul de norme interne privind protecţia informaţiilor clasificate şi asigură respectarea normelor de către personalul care lucrează în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.• Participă la activităţi importante desfăşurate în cadrul ministerelor şi celorlalte instituţii cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, precum şi la exerciţiile de specialitate organizate pentru pregătirea populaţiei, teritoriului şi economiei pentru apărare.
Prezintă propuneri pentru soluţionarea cererilor şi sesizărilor adresate Preşedintelui prin scrisori şi memorii, care vizează aspecte referitoare la problematica securităţii naţionale, conform informațiilor publicate aici.
[3] Legea nr. 39 din 13 decembrie 1990 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
[4] Art. 6 alin. 2 din Legea nr. 51/1991 Activitatea pentru realizarea securităţii naţionale este organizată şi coordonată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
[5] Anual, nu mai târziu de primul trimestru al anului următor, precum şi la cererea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului sau ori de câte ori se considera necesar, Consiliul Suprem de Apărare a Țării prezintă, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, rapoarte asupra activităţii desfăşurate.
[6] Art. 7 din Legea nr. 51/1991.
[7] Înființată în baza Hotărârii nr. 146 din 18 noiembrie 2005 a C.S.A.T.
[8] Organizarea și coordonarea unitară a activităților de informații care privesc securitatea naţională se realizează de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin Comitetul coordonator pentru Comunitatea Națională de Informații, format din: consilierul prezidențial pentru securitate națională, directorii SRI și SIE, miniștrii Apărării Naționale, Afacerilor Externe, Administrației și Internelor, Justiției, consilierul primului-ministru pe probleme de securitate.
Comitetul asigură coerența acțiunilor necesare pentru aplicarea unitară a Strategiei de Securitate Națională în domeniul activităților de informații, contrainformații și securitate; avizează și propune proiectul Planului Național de Priorități Informative, elaborat de Consiliul operativ, pe care îl supune adoptării Consiliului Suprem de Apărare a Țării și aprobării Președintelui României; stabilește măsurile necesare implementării direcțiilor de acțiune ale Comunității Naționale de Informații, în conformitate cu orientările strategice fixate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, conform informațiilor de aici.
Comunitatea Națională de Informații are rolul de a planifica, la nivel strategic, activitatea autorităților informative în scopul integrării și valorificării produselor informaționale ale acestora în estimări informative de nivel național, potrivit necesităților de fundamentare, elaborare, susținere și promovare a strategiilor și politicilor de securitate națională.
Pe lângă Comitetul Coordonator funcționează Consiliul consultativ al Comunității naționale de informații, denumit, în continuare, Consiliul consultativ. Consiliul consultativ se compune din președinți ai comisiilor parlamentare, reprezentanți ai ministerelor și serviciilor cu atribuții în domeniu și care nu sunt reprezentate în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, ai agențiilor guvernamentale și altor autorități care pot sprijini realizarea securității naționale. La lucrările Consiliului consultativ pot participa și membrii ai comisiilor permanente de specialitate, precum și reprezentanți ai societății civile.
[9] Conform art. 6 din H.G.R. nr.489/2000 privind organizarea structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, Direcţia generală de informaţii a apărării are în compunere: Direcţia informaţii şi reprezentare militară, Direcţia protecţie şi siguranţă militară, servicii, secţii şi birouri independente. Direcţia informaţii şi reprezentare militară este subordonată, pe probleme de informaţii militare, şi şefului Statului Major General.
Potrivit art. 13 din Legea nr. 346 din 21 iulie 2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării, Direcţia generală de informaţii a apărării asigură obţinerea, prelucrarea, verificarea, stocarea şi valorificarea informaţiilor şi datelor referitoare la factorii de risc şi ameninţările interne şi externe, militare şi non-militare, care pot afecta securitatea naţională în domeniul militar, coordonează aplicarea măsurilor contrainformative şi cooperarea atât cu serviciile/structurile departamentale naţionale şi de informaţii, cât şi cu cele ale statelor membre ale alianţelor, coaliţiilor şi organizaţiilor internaţionale la care România este parte şi asigură securitatea informaţiilor clasificate naţionale, NATO şi Uniunea Europeană la nivelul Ministerului Apărării.
(2) Personalul Direcţiei generale de informaţii a apărării îşi desfăşoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a securităţii naţionale în domeniul militar. Pentru culegerea de informaţii în teatrele de operaţii şi pentru lupta împotriva terorismului, Direcţia generală de informaţii a apărării poate avea în subordine structuri combatante.
(3) Direcţia generală de informaţii a apărării este condusă de un director general, cadru militar în activitate. Directorul general este numit de către ministrul apărării, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Funcţia de director general este asimilată funcţiei de secretar de stat.
(4) Unele categorii de tehnică şi bunuri specifice se achiziţionează, în condiţiile legii, prin structuri specializate proprii, de la parteneri interni sau externi.
[10] Conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 71/2013, care stipulează că articolul 22 din OUG nr. 96/2012 va avea următorul cuprins:
Art. 22. – ”(1) Direcţia generală de informaţii şi protecţie internă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor se reorganizează ca Departament de Informaţii şi Protecţie Internă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, condus de un secretar de stat, ajutat de 2 subsecretari de stat, numiţi şi eliberaţi din funcţie prin decizie a prim-ministrului.
(2) Funcţiile poliţiştilor din aparatul propriu al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă se asimilează din punct de vedere al salarizării cu funcţiile poliţiştilor din unităţile aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne.”
Potrivit art. 10 din Ordonanța de Urgență nr. 30 din 25 aprilie 2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, devenită Legea nr. 15 din 14 februarie 2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, în cadrul ministerului funcționează Departamentul de informaţii şi protecţie internă, care este structura specializată a ministerului care desfăşoară activităţi de informaţii, contrainformaţii şi securitate, în vederea asigurării ordinii publice, prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa securităţii naţionale privind misiunile, personalul, patrimoniul şi informaţiile clasificate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
[11] Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei îşi organizează structuri de informaţii cu atribuţii specifice domeniilor lor de activitate. Activitatea de informaţii a acestor organe se desfăşoară în conformitate cu prevederile prezentei legi şi este controlată de Parlament.
În cadrul M.Ap.N. funcționează Direcția Generală de Informații a Apărării (D.G.I.A.), iar în cadrul M.A.I. funcționează Departamentul de Informații și Protecție Internă (D.I.P.I.). În prezent, la nivelul Ministerului Justiției nu este organizată o structură de informații, după desființarea fostului S.I.P.A. (Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție).
[12] Art. 10 din Legea nr. 51/1991.
”(1) Activitatea de informaţii pentru realizarea securităţii naţionale are caracter secret de stat.
(2) Informaţiile din acest domeniu nu pot fi comunicate decât în condiţiile prezentei legi.”
Art. 9 din Legea nr. 1/1998
”(2) Activitatea Serviciului de Informaţii Externe are caracter de secret de stat.
(3) Documentele Serviciului de Informaţii Externe sunt păstrate în arhiva proprie şi pot fi consultate, în funcţie de clasificare, numai în condiţiile legii, cu aprobarea directorului acestuia.”
Art. 31 din Legea nr. 191/1998
”(1) Activitatea operativă a Serviciului de Protecţie și Pază constituie secret de stat.
(2) Documentele Serviciului de Protecţie și Pază se păstrează în arhiva proprie și pot fi consultate, în condiţiile legii, cu aprobarea directorului acestuia.”
[13] Înființată prin Hotărârea nr. 30 din 23 iunie 1993 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, publicată în M. Of. nr. 133/23 iunie 1993.
[14] Comisia este compusă din 9 membri, aleşi în şedinţă comună a celor două Camere, la propunerea birourilor lor permanente, prin consultarea grupurilor parlamentare, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Cu aceeaşi majoritate, Parlamentul, reunit în sedinţă comună şi la propunerea birourilor permanente, desemnează Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei. Membrii acestei Comisii nu pot face parte din alte comisii şi nici din Guvern. Totodată, membrii Comisiei depun un jurământ care-i obligă la păstrarea secretului asupra documentelor, datelor şi informaţiilor de care iau cunoştinţă, atât pe timpul mandatului parlamentar, cât şi după încetarea acestuia.
În articolul 5 al Hotărârii sunt enumerate atribuţiile Comisiei: a) verifică dacă, în exercitarea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii în domeniul siguranţei naţionale, sunt respectate prevederile Constituţiei şi ale celorlalte acte normative; b) examinează cazurile în care s-au semnalat încălcări ale prevederilor Constituţionale şi ale altor dispoziţii legale în activitatea Serviciului Român de Informaţii si se pronunţă asupra măsurilor ce se impun pentru restabilirea legalităţii; c) analizează şi cercetează, la cererea oricăreia dintre comisiile permanente pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale celor două Camere, sesizările cetăţenilor care se consideră lezaţi în drepturile şi libertaţile lor, prin mijloacele de obţinere a informaţiilor privind siguranţa naţională; d) examinează şi soluţionează celelalte plângeri şi sesizări ce-i sunt adresate în legătură cu încălcarea legii de către Serviciul Român de Informaţii; e) audiază persoana propusă de Preşedintele României pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, în legătură cu care prezintă un raport în faţa celor două Camere ale Parlamentului; f) examinează rapoartele prezentate Parlamentului, potrivit legii, de către directorul Serviciului Român de Informaţii şi întocmeşte un raport propriu asupra acestora, pe care îl înaintează birourilor permanente ale celor două Camere; g) examinează proiectele de buget pentru Serviciul Român de Informaţii şi prezintă comisiilor parlamentare de specialitate observaţiile şi propunerile sale cu privire la alocaţiile bugetare; h) controlează modul de utilizare a fondurilor băneşti destinate prin bugetul de stat, precum şi constituirea şi folosirea mijloacelor extrabugetare pentru Serviciul Român de Informaţii; i) verifică modul de respectare a dispoziţiilor legale privind funcţionarea regiei autonome, a Societăţilor comerciale de producţie, instituţiilor sanitare şi asociatiilor cu caracter cultural-sportiv din cadrul Serviciului Român de Informaţii.
În exercitarea acestor atribuţii, Comisia poate solicita Serviciului Român de Informaţii rapoarte, informări şi explicaţii scrise, documente, date şi informaţii şi poate audia persoane în legătură cu problemele analizate. Serviciul Român de Informaţii este obligat să pună la dispoziţia comisiei, în timp util, rapoartele, informările, explicaţiile, documentele, datele şi informaţiile solicitate si să permitã audierea persoanelor indicate de comisie.
[15] Înființată prin Hotărârea nr. 44/28 octombrie 1998 privind constituirea și funcționarea Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activității Serviciului de Informații Externe, adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 28 octombrie 1998.
[16] Comisia exercită controlul concret şi permanent asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe şi are următoarele atribuţii:
a) analizează şi verifică respectarea Constituţiei şi a legilor României de către Serviciul de Informaţii Externe;
b) verifică dacă ordinele, instrucţiunile şi alte acte cu caracter normativ, emise de conducerea Serviciului de Informaţii Externe, sunt în conformitate cu Constituţia şi cu legile României, cu hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi cu hotărârile Guvernului, date în vederea aplicării deciziilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
c) analizează modul de fundamentare a bugetului Serviciului de Informaţii Externe şi verifică execuţia acestuia pe baza controalelor efectuate de organele competente;
d) audiază persoana propusă de Preşedintele României pentru funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe, în legătură cu care prezintă un aviz consultativ, care va fi trimis Preşedintelui României. Comisia poate propune Preşedintelui României, prin raport, revocarea din funcţie a directorului Serviciului de Informaţii Externe;
e) examinează cazurile în care în activitatea Serviciului de Informaţii Externe s-au semnalat încălcări ale prevederilor constituţionale şi ale altor dispoziţii legale şi se pronunţă asupra masurilor ce se impun pentru restabilirea legalităţii;
f) analizează, verifica şi soluţionează sesizările cetăţenilor care se consideră lezaţi în drepturile şi libertăţile lor, prin mijloacele de obţinere a informaţiilor privind siguranţa naţională şi apărarea intereselor României, de către Serviciul de Informaţii Externe. Examinează şi soluţionează celelalte plângeri şi sesizări care îi sunt adresate în legătură cu încălcarea legii de către Serviciul de Informaţii Externe;
g) verifică criteriile de selecţionare şi promovare a cadrelor Serviciului de Informaţii Externe;
h) verifică modul de promovare a intereselor României şi felul în care activităţile Serviciului de Informaţii Externe sunt orientate, în principal, pentru identificarea, analizarea, ţinerea sub control şi eliminarea riscurilor la adresa siguranţei naţionale;
i) verifică modul de colaborare şi gradul de interoperabilitate dintre Serviciul de Informaţii Externe şi celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale;
j) verifică modul de cooperare cu instituţii similare străine;
k) avizează proiectele de lege care au legătură cu activitatea Serviciului de Informaţii Externe;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărâri ale Parlamentului României.
[17] Publicată în Monitorul Oficial nr. 822 din 20 decembrie 2001.
[18] Strategia de Securitatea Națională a României, București, 2007.
[19] Adoptată prin Hotărârea nr. 33/2007 C.S.A.T. din 29 martie 2007.
[20] Doctrina națională a informațiilor pentru securitate.


Dr. Doru Ioan CRISTESCU
Avocat Victor Cătălin ENESCU

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate