Discursul Procurorului General al PICCJ, Tiberiu Nițu, cu ocazia prezentării Raportului de activitate pe anul 2014 al Ministerului Public
12 martie 2015 | JURIDICE.ro
Ministerul Public a dat publicității marți, 10 martie 2015, discursul procurorului general al PICCJ, Tiberiu Nițu, susținut cu ocazia prezentării Raportului de activitate al Ministerului, pe anul 2014.
Discursul integral:
„Stimaţi invitaţi,
Dragi colegi,
Vă mulţumesc pentru participarea la acest moment important pentru Ministerul Public: prezentarea Raportului de activitate pe anul 2014 şi stabilirea priorităţilor pentru 2015.
Înainte de a trece la analiza propriu‐zisă, vreau să precizez câteva detalii de natură organizatorică. Prima parte a evenimentului de azi cuprinde prezentarea sintetică a activităţii pe 2014, enunţarea obiectivelor Ministerului Public pentru 2015 şi alocuțiunile invitaţilor. Această primă parte se desfăşoară în prezenţa reprezentanţilor mass‐media, cărora doresc să le mulţumesc pentru interesul manifestat faţă de activitatea Ministerului Public.
Cea de a doua parte a manifestării noastre este una tehnică, de analiză aplicată a celor mai importanți indicatori specifici ai activităţii noastre. Am gândit acest moment sub forma unor discuții libere și sperăm că, împreună, vom putea găsi cele mai adecvate soluții pentru creșterea performanței în activitatea noastră.
Întâlnirea noastră este transmisă și prin sistemul de videoconferință, procurorii din întreaga țară participând astfel la activitatea de azi. Le mulţumesc, de asemenea, colegilor noştri care au ales să participe în acest mod la această ședință.
Vă rog să îmi permiteți să încep cu prezentarea sintetică a unora dintre cei mai relevanți indicatori.
Privitor la componenta de resurse umane: gradul de ocupare a posturilor în anul 2014 este similar cu cel din anul anterior, aproximativ 90%. Cu toate acestea, fluctuația personalului a făcut ca în 2014 să crească numărului unităţilor de parchet la care gradul de ocupare este sub 50%. Mai mult, a crescut și numărul parchetelor care funcţionează cu un singur procuror, de la 4 în anul 2013, la 9 în anul 2014.
Am considerat întotdeauna managementul resurselor umane drept un obiectiv prioritar; în acest sens, s‐au făcut demersuri pentru acoperirea necesarului de personal în cadrul unităţilor cu volum mare de activitate, unităţi care fie funcţionau cu schema incompletă, fie subdimensionată. Astfel, în cursul anului 2014 au fost delegaţi 87 procurori în funcţii de execuţie şi au fost repartizaţi 80 de grefieri, absolvenţi ai SNG, la parchetele cu volum mare de activitate. Și pentru că am abordat problema deficitului de personal, aș dori să menționez, dincolo de soluțiile și măsurile manageriale, un alt factor care ne‐a ajutat să funcționăm și să avem rezultate bune: media de vârstă a procurorilor din Ministerul Public este de 41 de ani, ceea ce, evident, înseamnă o foarte mare putere de muncă, a unor persoane aflate la deplina maturitate profesională și având o experiență consolidată.
Alături de această importantă resursă umană, resursa financiară a Ministerului Public a însemnat în anul 2014 nu doar un buget superior anilor anteriori, ci și o eficientă utilizare a acestuia.
Înainte de a vă prezenta rezultatele concrete ale activității noastre, am dorit să schițez acest tablou al resurselor și condițiilor pe care ne‐am bazat în 2014, an pe care îl putem considera bun prin prisma celor mai mulți dintre indicatori și foarte bun prin prisma evaluării făcute în ultimul raport MCV al Comisiei Europene.
În anul 2014, procurorii au avut de soluționat un număr de 1.880.309 dosare, cu 3% mai multe decât în anul de referință.
Dintre acestea, cea mai mare parte, 96%, o reprezintă cauzele în care urmărirea penală este efectuată de către organele de poliție, procurorilor revenindu‐le doar supravegherea acestei activități; este un aspect care influențează mult indicatorii privind operativitatea – munca procurorilor fiind dependentă de cea a polițiștilor; de aceea, componenta de supraveghere a urmăririi trebuie tratată cu o mai mare atenție, cu creșterea gradului de implicare a procurorului pe tot parcursul întocmirii dosarului, nu doar în etapa de finalizare a lui.
Din totalul cauzelor de soluționat, au fost finalizate 674.182 dosare, în creștere cu 6% raportat la anul 2013. Dintre acestea, 36.604 prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției.
Din totalul cauzelor soluționate, 40,6% au fost soluționate în mai puțin de 6 luni de la sesizare, 18,2% au fost soluționate între 6 luni și 1 an de la sesizare, 24,1% au fost soluționate în mai mult de un an de la sesizare.
În ceea ce privește numărul trimiterilor în judecată, am constatat în anul 2014 o scădere față de anul 2013.
Explicația principală a acestei scăderi este că noua legislație permite soluții de stingere a litigiului penal în situații în care aceasta nu era posibilă sub vechea legislație, posibilitatea împăcării părților în cazul infracțiunilor de furt și furt calificat sau în cazul infracțiunilor de înșelăciune a dus la adoptarea unor numeroase soluții de clasare ca urmare a voinței părților în situații în care, sub legea veche, s‐ar fi dispus trimiterea în judecată.
Tot astfel, în cadrul trimiterilor în judecată se contabilizează în prezent și acordurile de recunoaștere a vinovăției; or, procedura în cadrul acestora, implicând îndeplinirea mai multor acte procesuale anterior sesizării instanței, poate, de asemenea, constituie o cauză a scăderii procentuale a acestui indicator, văzând că s‐a recurs la această procedură într‐un număr foarte mare de cazuri.
Ponderea cauzelor soluționate în totalul cauzelor de soluționat a reprezentat 35,9%, față de 34,8% în anul anterior. Deși se remarcă o ușoară creștere, este necesar să identificăm soluții pentru a îmbunătăți acest indicator. Așa cum am mai spus și la ședințele de bilanț din țară, trebuie acționat cu mai multă implicare pentru degrevarea de cauzele mărunte sau lipsite de finalitate judiciară, cauze care, lăsate în nelucrare, pot distrage atenția de la cauzele importante.
În cursul anului 2014, au fost trimiși în judecată 50.342 inculpați persoane fizice şi 358 inculpați persoane juridice.
Cât privește tipologia infracțiunilor: pentru infracțiuni contra persoanei au fost trimiși în judecată 9.462 de inculpați, iar pentru infracțiuni contra patrimoniului – 14.320 de inculpați. Dacă în privința primei categorii de infracțiuni menționate, numărul persoanelor trimise în judecată este, în principiu, similar celui de anul trecut, în cazul celei de a doua categorii, se observă o scădere importantă: de la aproximativ 24.000, la aproximativ 14.000; cum în cazul unor frecvente fapte contra patrimoniului (furtul și înșelăciunea) noua lege penală prevede posibilitatea împăcării, această diferență validează observația anterioară, în sensul că și scăderea numărului de rechizitorii are drept cauză principală această nouă posibilitate pe care o au părțile de a stinge litigiul penal. La aceasta se adaugă, desigur, și legea mai favorabilă privind prescripția, aplicabilă multora dintre infracțiunile contra patrimoniului.
De remarcat faptul că a scăzut numărul inculpaților trimiși în judecată pentru accidente mortale de circulație (445) față de 760 în anul 2013.
Atrage, însă, atenția numărul mare de infracțiuni grave comise între membrii familiei (omor, viol, loviri sau alte violențe și vătămare corporală), ceea ce impune cu necesitate strategii și acțiuni de prevenire din partea autorităților responsabile.
În cadrul acestei intervenții am evitat să mă refer la cauze particulare. Cred că merită însă o privire specială acele dosare în care, în anul 2014, pentru prima oară, s‐au luat măsuri de o semnificație istorică: este vorba, pe de o parte, de faptul că au fost deferite justiției persoane vinovate de infracțiuni contra umanității comise în timpul regimului comunist și, pe de altă parte, de acela că au fost redeschise dosare privind fapte de aceeași natură și gravitate spre a fi investigate tot din perspectiva crimelor contra umanității, redeschiderile fiind confirmate și de către judecător.
Despre domeniile declarate priorități ale Ministerului Public:
Legat de corupția la nivel înalt, ofensiva Direcţiei Naţionale Anticorupţie a continuat: s‐au întocmit acte de sesizare a instanţei în 317 cauze, prin care s‐a dispus trimiterea în judecată a 1.167 inculpaţi, dintre care 107 persoane juridice. Trebuie remarcată și calitatea persoanelor trimise în judecată: parlamentari, secretar de stat, prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, primari, judecători, procurori, funcţionari publici, avocaţi, poliţişti etc.
De asemenea, în ceea ce privește combaterea fenomenului numit, impropriu în opinia noastră, al micii corupții, în realitate fenomenul cel mai larg răspândit și care afectează direct viața tuturor cetățenilor, s‐au înregistrat progrese în anul 2014.
Astfel, parchetele de pe lângă tribunale au soluţionat 2.416 cauze având ca obiect infracţiuni de corupţie, în creştere cu 4,55% faţă de anul trecut.
Au fost întocmite 298 rechizitorii şi 39 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost sesizate instanţele cu privire la 956 inculpaţi, în creştere cu peste 80% faţă de anul 2013. Dincolo de aceste cifre, este evident că procurorii au abordat spețe din ce în ce mai dificile, în cadrul cărora au investigat fapte complexe, implicând participarea mai multor persoane.
Şi în materia infracţiunilor de conflict de interese, asociată fenomenului corupţiei în sens larg – un alt domeniu considerat prioritar de către Ministerul Public ‐ rezultatele au fost pozitive faţă de 2013, fiind soluţionate 301 dosare şi întocmite 54 de rechizitorii privind 56 inculpaţi.
Lupta împotriva criminalității organizate s‐a desfășurat și în anul 2014 în parametrii buni. Schimbările legislative și unele soluții pronunțate de instanța supremă în interesul legii au dus la o creștere semnificativă a încărcăturii DIICOT, ca structură specializată. Cu toate acestea, structura a menținut parametrii anilor anteriori în cauze precum traficul de droguri, traficul de persoane, criminalitatea economică și se cuvine menționat că a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește soluționarea dosarelor de criminalitate informatică (numărul cauzelor de acest fel finalizate a crescut cu 85% față de anul anterior).
O altă prioritate pentru procurori o constituie combaterea infracţiunilor economico‐financiare.
În anul 2014, la nivelul Ministerului Public, au fost soluţionate aproape 18.000 dosare având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, dintre care 1.252 rechizitorii şi 27 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost sesizate instanţele cu privire la 1.967 inculpaţi, din care 164 persoane juridice.
În toate cauzele de evaziune fiscală au fost dispuse măsuri asigurătorii în valoare de aproximativ 136 milioane euro.
În anul 2014, au fost soluţionate peste 1.900 de cauze având ca obiect infracţiuni de contrabandă, în peste 25 % dintre acestea fiind întocmite rechizitorii. Prejudiciul cauzat prin comiterea faptelor pentru care s‐a dispus trimiterea în judecată în perioada de referinţă este de 52.000.000 lei şi 56.000 euro, iar măsurile asigurătorii dispuse în aceste cauze sunt în valoare de aproape 12.000.000 lei.
În ceea ce priveşte infracţiunile de spălare de bani, în anul 2014, a crescut numărul rechizitoriilor, al inculpaţilor trimişi în judecată, în special persoane juridice, precum şi valoarea bunurilor sechestrate. Astfel, la nivelul tuturor parchetelor au fost întocmite 74 rechizitorii, prin care s‐a dispus trimiterea în judecată a 499 inculpaţi, dintre care 75 persoane juridice. Măsurile asigurătorii dispuse în cauzele având acest obiect sunt în cuantum de aproximativ 97 milioane euro.
Comparativ, în 2013 au fost întocmite 59 rechizitorii, dintre care 12 privind persoane juridice, fiind dispuse măsuri asigurătorii în valoare de aproximativ 55 milioane euro.
Apreciez că în această materie a infracțiunilor economico‐financiare există în continuare perspectiva unor evoluții pozitive în 2015, în condițiile în care, începând de anul trecut, se lucrează în echipe mixte prin cooptarea specialiștilor antifraudă. Este însă nevoie de o și mai mare întărire a capacității de reacție a sistemului judiciar contra criminalității economico‐financiare. În acest sens, vă reamintesc o altă prioritate a Ministerului Public, respectiv creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor și aplicarea pe scară mai largă a instituției confiscării extinse.
Privim optimist proiectul iniţiat de Ministerul Justiţiei referitor la crearea unei agenţii specializate şi aşteptăm de la instituția care se va înființa să îmbunătățească semnificativ atât activitatea procurorilor, sprijinindu‐i pe parcursul urmăririi penale, cât și procesul de executare a hotărârilor definitive.
La nivelul întregului Minister Public, în anul 2014, inculpaţii trimişi în judecată au produs prejudicii în valoare de 4,6 miliarde de lei şi 762 milioane de euro.
Valoarea bunurilor pe care s‐au aplicat măsuri asigurătorii pentru repararea acestor prejudicii sau pentru confiscare a crescut cu 28% față de anul trecut, respectiv la aproximativ 2 miliarde și jumătate de lei.
Un alt indicator important, achitările:
Ponderea inculpaților achitați definitiv în totalul celor trimiși în judecată a fost de 2,8%. Scăzând însă din totalul achitărilor cele 570 de cauze în care soluția a survenit ca urmare a dezincriminării prin legea nouă a unor infracțiuni – situație conjuncturală, specifică doar tranziției la noul Cod – constatăm că procentul de achitări rămâne de numai 1,6%, inferior celui de anul trecut.
Restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmării penale s‐a dispus de către instanțele de judecată în 161 cauze, față de 49 în anul 2013, reprezentând 0,4% din numărul trimiterilor în judecată. Materia restituirilor nu poate fi însă analizată decât prin observarea noii abordări legislative constând în procedura camerei preliminare: sancțiunile distincte pentru neregularitatea rechizitoriului și, respectiv, pentru nelegalitatea probelor ori posibilitatea procurorului de a cere el însuși restituirea cauzei reconfigurează modul în care restituirea dosarelor la procuror va trebui abordată.
O analiză nefinalizată încă asupra soluțiilor de restituire permite o concluzie, deocamdată provizorie, că motivele de restituire privesc, în principal, modul de întocmire a rechizitoriilor și nu nelegalitatea probelor. Vom reveni în partea a doua a ședinței cu o discuție mai aplicată asupra acestor aspecte. Domnilor procurori generali, vă rog să aveți aceasta în vedere, alături de indicatorul privind trimiterile în judecată.
În sectorul judiciar, activitatea procurorilor de ședință s‐a menținut în parametrii privind volumul de activitate similari celor din anul trecut; spre exemplu, procurorii au pus concluzii în peste 230.000 de cauze și au verificat 231.511 hotărâri judecătorești, cu 11% mai mult decât anul trecut. Dificultatea acestei activități a sporit însă considerabil, în condițiile noilor dispoziții de fond și de procedură, mai ales în cauzele aflate în situații tranzitorii.
Procentul de admisibilitate a căilor de atac, și în cauzele penale și în cele civile, s‐a menținut și în anul 2014 la aproape 70.
Dragi colegi,
Valorile în creștere ale unora dintre indicatorii pozitivi, scăderea unora dintre indicatorii negativi, situațiile menținute în aceiași parametri ca în anul 2013 ne determină să apreciem activitatea în anul 2014 ca fiind bună și foarte bună. Spun aceasta pentru că unii dintre dvs. au avut rezultate absolut notabile, în timp ce la anumite unități de parchet rezultatele sunt mai puțin convingătoare.
Ați primit deja datele statistice și fiecare dintre dumneavoastră poate să își autoevalueze activitatea raportat la media națională. Vă recomand însă să vă raportați nu atât la media pe țară, ci la media unității de parchet similare ca grad și ca număr de procurori activi care a obținut cele mai bune rezultate și să vă propuneți astfel o țintă cât mai înaltă.
Propria dumneavoastră evaluare și dorința de implicare, de performanță sunt, însă, mai importante decât orice monitorizare pe care, evident, o vom face și noi la nivelului Ministerului Public.
Îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare constituie una dintre prioritățile Ministerului Public. Eforturile depuse de procurori în acest domeniu au fost recunoscute și apreciate în ultimul raport de țară, publicat în luna ianuarie a.c., raport care a evidențiat progresele din domeniile aflate în responsabilitatea Ministerului Public.
După cum bine știți, implementarea noilor coduri a fost și este un obiectiv prioritar pentru Ministerul Public, iar raportul MCV a evidențiat faptul că procesul de implementare a fost o reușită, principalele instituții responsabile conlucrând eficace în acest scop.
Alături de eforturile deosebite făcute la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel, care au desfășurat acțiuni importante de formare profesională cu privire la noua legislație, aș dori să menționez doar câteva dintre măsurile dispuse de PICCJ pentru implementarea noilor coduri, măsuri apreciate pozitiv de către Comisia Europeană.
Astfel, chiar înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri, s‐a elaborat un material care a devenit de referință între practicieni, nu numai procurori: analiza comparativă a codurilor penal și procesual penal.
O altă măsură care s‐a dovedit de mare utilitate a fost înființarea acelei adrese de poștă electronică, la care toţi procurorii au formulat nemijlocit întrebări și de la care s‐au trimis, tuturor parchetelor, răspunsurile la chestiunile de drept ridicate.
Periodic s‐au întocmit sinteze ale acestor probleme, sinteze de asemenea transmise parchetelor şi publicate pe pagina de internet a Ministerului Public.
Deosebit de aspectele enunțate mai sus, problemele cele mai sensibile, ridicate fie în cadrul platformei de e‐mail, fie separat, au fost tratate şi rezolvate în cuprinsul unor note de studiu, majoritatea acestora fiind accesibile şi pe pagina de internet a Ministerului Public.
Modul de aplicare a celor mai importante dintre instituțiile noi a fost monitorizat şi evaluat pentru primele perioade după intrarea în vigoare a codurilor. Rezultatele acestor prime evaluări au constituit punctul de plecare pentru o evaluare anuală, aprofundată, preconizată a se finaliza în scurt termen. Examenul şi îndrumările se realizează sub subordonarea nemijlocită a Procurorului General, de către Serviciul de îndrumare şi control şi de consilierii Procurorului General.
Toate aceste măsuri au fost subsumate obiectivului prioritar al Ministerului Public, vizând unificarea practicii judiciare, recomandare fixată și menținută în toate rapoartele MCV.
Referitor la altă preocupare constantă a PICCJ – echilibrarea volumului de activitate al procurorilor – am discutat chiar la începutul alocuțiunii mele. Pe lângă măsura delegării în funcții de execuție, am încurajat preluarea cauzelor în scopul degrevării unităților cu volum mare de activitate sau cu personal redus și am inițiat redistribuirea posturilor de procurori și grefieri de la parchetele cu volum redus de activitate la cele cu volum mare de activitate.
Stimați invitați,
Dragi colegi,
La momentul de bilanț de anul trecut, anunţăm principalele obiective ale Ministerului Public pentru anul 2014, care erau următoarele:
1) Continuarea luptei împotriva corupției, dinamizarea combaterii infracțiunii de conflict de interese, intensificarea combaterii evaziunii fiscale, a contrabandei, a spălării banilor, creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor și a valorii bunurilor indisponibilizate în vederea confiscării;
2) Continuarea demersurilor pentru echilibrarea volumului de activitate;
3) Luarea măsurilor necesare pentru implementarea noilor Coduri.
Apreciez că din prezentarea datelor statistice ale activității din anul de referință, a măsurilor luate în aceeași perioadă și, nu în ultimul rând, potrivit aprecierilor și recomandărilor făcute de ultimul raport al Comisiei Europene reiese cu claritate faptul că Ministerul Public, în anul 2014, și‐a coordonat și concentrat eforturile în vederea obținerii de rezultate performante în domeniile asumate ca fiind prioritare.
În contextul recunoaşterii interne şi internaţionale a eforturilor și progreselor realizate de procurori în ultimii ani, principalul obiectiv al Ministerului Public este menţinerea pe termen lung a unor rezultate pozitive, pentru a oferi un caracter durabil şi ireversibil procesului de reformă a sistemului judiciar.
În acest moment, fiind cunoscute şi asumate aspectele perfectibile în activitatea Ministerului Public, constatate în urma unor evaluări detaliate şi în considerarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015‐2020, aprobată de Guvernul României la data de 23 decembrie 2014, obiectivele principale ale Ministerului Public pentru anul 2015 sunt:
1. Intensificarea activităţilor de combatere a infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie, a criminalității organizate, a infracțiunilor de evaziune fiscală şi contrabandă, a conflictului de interese, a spălarii de bani, acestea din urmă mai ales la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale;
2. Măsuri pentru creșterea gradului de recuperare a prejudiciilor;
3. Evaluarea impactului noilor instituții procesual penale asupra eficienței sistemului judiciar;
4. Uniformizarea jurisprudenței, în limitele competențelor noastre legale, pentru asigurarea predictibilității în aplicarea legii;
5. Măsuri pentru desfășurarea de anchete penale efective și în termene rezonabile şi evitarea încălcării celorlalte drepturi garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului;
6. Continuarea demersurilor pentru echilibrarea volumului de activitate al parchetelor.
Vom continua în anul 2015 programul privind reabilitarea și modernizarea sediilor parchetelor. Le vom finaliza pe cele din Brașov, Vrancea și Constanța, vor continua lucrările la Tg Mureș. În clădirea noastră se va muta PC Bucureşti, PJ – Sector 4 într‐un sediu nou, astfel încât parchetele din Bucureşti, rămase în sediul din Scaune, vor beneficia de spaţiul atât de necesar.
Ca urmare a Memorandului aprobat de guvern în decembrie 2014, facem demersuri pentru a obține finanțare pentru consolidarea sediilor de parchet aflate în municipiile reşedinţă de judeţ.
Facem, de asemenea, demersuri pentru accesarea fondurilor puse la dispoziţie prin programul POCA 2014‐2020, pentru a institui în cadrul parchetelor un sistem integrat de management al înregistrărilor video și audio, față de noile cerințe ale Codului de procedură penală în materia audierii persoanelor, care reclamă asigurarea tuturor mijloacelor tehnice necesare unor camere de anchetă, stocare de date, arhivă electronică ş.a.m.d.
Studiem, de asemenea, fezabilitatea creării unei platforme care să permită accesul online al cetăţenilor în vederea aflării stadiului dosarelor în care sunt părți.
Sper ca în ședința de bilanț de la începutul anului 2016 să putem constata că am îndeplinit aceste obiective.
Dragi colegi,
2014 a fost un an greu. A fost, în acelaşi timp, un an experimental din perspectiva intrării în vigoare a noilor Coduri. Am reuşit însă să trecem cu bine acest test.
2014 a fost şi un an în care activitatea procurorilor a fost, adesea, ţinta unor presiuni exterioare sistemului. Aţi reuşit însă să fiţi obiectivi şi imparţiali. Vă cer să manifestați în continuare aceeaşi independenţă și să dovediți aceeași fermitate şi acelaşi profesionalism în anchetele dumneavoastră. Să nu ne amăgim că în anul 2015 astfel de presiuni vor dispărea. Personal, voi reacționa prompt și ferm de fiecare dată când independența procurorilor va fi atacată!
Vă rog să mă sprijiniţi şi în anul 2015, am nevoie de competenţa, profesionalismul şi puterea dumneavoastră de muncă, doar împreună putem îndeplini obiectivele pe care ni le‐am asumat.
Vă asigur că veţi găsi întotdeauna în persoana mea un coleg şi un partener loial!
În final, aş dori să mulţumesc în mod special echipei care îmi este alături: domnului prim‐adjunct Bogdan Licu, domnului adjunct Codruţ Olaru, consilierilor mei, doamna Irina Kuglay şi domnul Daniel Dinu, precum şi doamnei Alexandra Şinc, consilierul meu în anul 2014.
De asemenea, doresc să mulţumesc tuturor procurorilor, grefierilor, celorlalte categorii de personal din cadrul Ministerului Public şi să vă doresc sănătate şi un an 2015 fructuos.
În calitate de membru al CSM, ţin să le mulţumesc colegilor din Secţia pentru Procurori, colegilor din Plenul Consiliului – incluzându‐l aici şi pe domnul ministru Cazanciuc – pentru sprijinul acordat în cursul anului 2014.
Vă mulțumesc pentru atenţie!”
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
