Secţiuni » Comunicare profesională
Comunicare profesionalăComunicate profesioniştiEvenimente programateEvenimente recenteOportunităti de carieră
6 comentarii

Noi materii în tematica examenului de admitere la INM
11.03.2015 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Comunicare profesională, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

Institutul Național al Magistraturii a dat publicității miercuri, 11 martie 2015, minuta întâlnirii consultative, din 27 februarie 2015, cu reprezentanții facultăților de drept, pentru dezbaterea tematicii și bibliografiei concursului de admitere la INM și a concursului de admitere în magistratură.

Ordinea de zi:

Punctul 1 – Tematica şi bibliografia concursurilor de admitere la INM şi de admitere în magistratură

Precizare preliminarăMateria cuprinsă în tematica stabilită la cele patru discipline de concurs este abordată în integralitate, începând din 2014, conform noilor coduri.

A. Drept civil
Dl. prof. univ. dr. Gabriel BOROI a propus unificarea integrală a tematicii de Drept civil a celor două concursuri, în sensul includerii în tematica admiterii la INM a aspectelor relative la raporturile de familie incluse în tematica sesiunii 2014 a admiterii în magistratură:
1) desfacerea căsătoriei;
2) filiația;
3) obligația legală de întreținere;
4) autoritatea părintească, astfel încât cele două tipuri de concurs să aibă tematici şi subiecte de concurs comune şi la această disciplină, dându-se astfel curs propunerii agreate în cadrul întâlnirii consultative din 28 februarie 2014.

Dna. director Octavia SPINEANU-MATEI a arătat că cele 4 instituții din materia dreptului familiei au fost alese avându-se în vedere atât ceea ce studiază auditorii de justiție în cadrul INM, cât și oportunitatea lărgirii treptate a sferei domeniilor de examinare – subiect care face obiectul Pct. 2 de pe ordinea de zi. În plus, în opinia sa, ar trebui luat în considerare și faptul că: 1) această completare a tematicii ar permite elaborarea de subiecte comune pentru ambele concursuri și 2) introducerea în tematică a acestor 4 noi instituții nu reprezintă o suplimentare cantitativă majoră a materiei pentru candidați.

Cu această adăugire, s-a propus menținerea tematicii și bibliografiei ultimei sesiuni a celor două concursuri.
Propunerea a fost agreată, în mod unanim, de toți participanții prezenți.

B. Drept procesual civil
Întrucât cu privire la această disciplină, Facultatea de Drept din cadrul Universității Ovidius din Constanța a transmis INM următoarea propunere: ”Suplimentarea tematicii la disciplina Drept Procesual Civil cu ”Învestirea cu formulă executorie” reglementată de art. 640^1 din Noul Cod de Procedură Civilă și, respectiv, ”Intervenția altor creditori” reglementată de art. 689-695 din Noul Cod de Procedură Civilă”, s-a dat cuvântul dlui. conf. univ. dr. Adrian Constantin STOICA, reprezentantul Universității Ovidius, care a explicat că propunerea a avut în vedere importanța practică a celor două instituții în activitatea instanțelor de judecată.

Luând cuvântul, dl. prof. univ. dr. Gabriel BOROI a fost de acord cu faptul că ”Învestirea cu formulă executorie” și, mai ales, ”Intervenția altor creditori” prezintă o importanță practică deosebită, însă a precizat că elaborarea unor subiecte necontestabile din aceste instituții ar fi foarte dificilă atâta timp cât în tematică nu ar fi introduse și alte instituții din materia executării silite. Având în vedere și acest ultim aspect, domnia sa a propus menținerea tematicii și bibliografiei ultimei sesiuni a celor două concursuri.
Propunerea a fost agreată, în mod unanim, de toți participanții prezenți.

C. Drept penal și drept procesual penal
Luând cuvântul, dl. judecător Ștefan PISTOL a propus menținerea, în general, a tematicii și bibliografiei ultimei sesiuni pentru cele două discipline de concurs, punând însă în discuție problema textelor de DP și DPP care au fost atacate la Curtea Constituțională a României (CCR) sau fac obiectul unor recursuri in interesul legii (RIL) sau a unor hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (HP).

Astfel, în ceea ce privește acele texte care au făcut obiectul unor excepții de neconstituționalitate, problema se pune din perspectiva faptului că, în urma admiterii unor astfel de excepții, instituțiile respective urmează a suferi modificări, fără a se ști însă exact data la care acestea vor fi efectiv modificate. În acest context, în opinia sa, s-ar putea contura trei posibilități:
a) să fie eliminată din tematică o parte din materie (ex: infracțiunile contra vieții), dar în bibliografie să fie introduse deciziile CCR, deși o astfel de soluție ar presupune ca viitorilor candidați să li se solicite să cunoască jurisprudență;
b) în elaborarea subiectelor, comisia de elaborare să ia în considerare faptul că aceste instituții au suferit modificări în urma deciziilor pronunțate de CCR, fără ca aceste modificări să fie consacrate încă legislativ și, în consecință, să evite elaborarea de subiecte care vizează aceste instituții;
c) să se renunțe complet la aceste instituții (ex.: instituția camerei preliminare), în pofida importanței acestora. Cu privire la această soluție, dl. prof. univ. dr. Gabriel BOROI a fost de părere că existența unor texte declarate neconstituționale nu constituie un motiv suficient pentru eliminarea din tematică a instituțiilor reglementate de acele texte, astfel de situații existând și cu privire la unele reglementări cuprinse în Codul de procedură civilă.

În legătură cu variantele identificate, dna. judecător Octavia SPINEANU-MATEI a precizat că trebuie luat în considerare, pe de o parte, faptul că în bibliografia de concurs se menționează expres că vor fi avute în vedere modificările legislative intervenite până la data anunțării concursului iar, pe de altă parte, faptul că aceste concursuri nu urmăresc selectarea acelor candidați care sunt capabili să memoreze foarte bine materia; în consecință, faptul că aceștia ar cunoaște jurisprudență ar fi un avantaj. Totodată, trebuie să se țină cont de faptul că subiectele elaborate nu trebuie să conțină elemente controversate.

În urma dezbaterii s-a ajuns la concluzia ca, în ceea ce privește acele texte declarate neconstituționale prin decizii pronunțate de CCR, fără a fi intervenit o modificare legislativă până la data anunțării concursului (dată la care se raportează modificările legislative ce urmează a fi luate în considerare de către candidați), comisia de elaborare să evite elaborarea de subiecte care să antameze situațiile juridice vizate de acele texte.

Cu privire la deciziile ÎCCJ – RIL și HP, opinia unanimă a celor prezenți a fost în sensul luării în considerare a acestora, soluțiile pronunțate prin astfel de decizii fiind obligatorii de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial. Problema care apare este de a se ști în ce măsură urmează ca aceste RIL-uri și HP-uri să fie indicate expres în bibliografie, sub forma unei liste, sau urmează a se face o mențiune generică cu privire la faptul că vor fi luate în considerare.

În legătură cu acest aspect, în opinia dlui. prof. univ. dr. Gabriel BOROI, pot fi identificate două soluții:
a) menținerea tematicii și bibliografiei în aceeași formă, membrii comisiilor de elaborare a subiectelor urmând a lua în considerare soluțiile stabilite de către ÎCCJ prin intermediul acestor decizii;
b) menționarea expresă în bibliografie, sub formă de listă, a deciziilor pronunțate de ÎCCJ – RIL și HP – care urmează a fi luate în considerare de către comisiile de elaborare a subiectelor și care, în consecință, trebuie cunoscute de către candidați.

Atât în opinia dlui. judecător Ștefan PISTOL cât și în opinia dnei. director Octavia SPINEANU-MATEI poate fi identificată și o a treia soluție, și anume precizarea în bibliografie a faptului că la elaborarea subiectelor vor fi avute în vedere cele stabilite de către ÎCCJ prin deciziile RIL și HP de admitere, fără identificarea expresă a acestora. Această opinie a fost îmbrățișată și de către cei prezenți la întâlnire.

În consecință, în ceea ce privește deciziile RIL și HP, urmează ca în bibliografie să se menționeze faptul că, în vederea pregătirii pentru concurs, candidații vor avea în vedere toate deciziile RIL și HP de admitere pronunțate de către ÎCCJ până la data publicării anunțului privind organizarea concursului.

Dna. director Octavia SPINEANU-MATEI a precizat faptul că aceste soluții vor fi adoptate și în cazul disciplinelor Drept civil și Drept procesual civil.

Toți cei prezenți au concluzionat că trebuie introdusă în bibliografie, pentru toate disciplinele: Drept civil, Drept procesual civil, Drept penal și Drept procesual penal, mențiunea conform căreia candidații vor avea în vedere deciziile ÎCCJ de admitere pronunțate în recursuri în interesul legii și hotărârile prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept publicate până la data publicării anunțului privind organizarea concursului.

Punctul 2 – Oportunitatea lărgirii sferei domeniilor de examinare pentru prima probă a concursului – testul de verificare a cunoștințelor juridice, în sensul introducerii unor noi discipline de concurs, începând cu anul 2016

Dna. director Octavia SPINEANU-MATEI a dorit să explice celor prezenți motivația introducerii acestui subiect pe ordinea de zi.

Astfel, în cadrul întâlnirii de feed-back organizate, la finalul sesiunii 2014 a celor două concursuri, cu membrii comisiilor de examinare din cadrul interviului, aceștia au sesizat cazuri destul de numeroase în care candidați cu punctaje bune la probele scrise, s-au prezentat slab la interviu, dovedind o lipsă de cultură juridică, și au constatat, chiar și din declarațiile candidaților, că mulți dintre aceștia, în timpul ultimilor ani de facultate, nu mai acordă suficientă atenție altor discipline decât strict celor 4 necesare pentru admiterea la INM.

Dl. conf. univ. dr. Romeo Radu POPESCU, prodecan al Facultății de drept din cadrul Universității din București, a subliniat faptul că, având la dispoziție și datele statistice referitoare la proveniența pe universități a candidaților admiși, la nivelul acestei facultăți s-a putut constata că absolvenți care obținuseră, în general, note foarte bune la toate disciplinele, pe parcursul tuturor celor 4 ani de facultate, s-au clasat la concursul de admitere la INM sub absolvenți cu medii mai mici ale anilor de studii, studenții interesați de concursul de admitere la INM axându-se cu prioritate pe pregătirea la cele 4 discipline – Drept civil, Drept procesual civil, Drept penal și Drept procesual penal – la celelalte materii, mai ales în anii III și IV de facultate, învățând atât cât să poată obține note de trecere. În acest context, s-a apreciat că propunerea INM de introducere în tematica și bibliografia concursului de admitere la INM din 2015 a celor 4 instituții de dreptul familiei este cu atât mai mult binevenită.

În plus, s-a arătat că, pentru viitor, treptat, s-ar putea introduce și instituții de la alte discipline, precum dreptul comercial, în funcție de specificul activității absolvenților INM. Pe aceeași linie de gândire și-a exprimat opinia și dna. conf. univ. dr. Mariana RUDĂREANU.

Luând cuvântul, dna. director adjunct Ana-Maria GAROFIL a explicat că, la acest moment, formarea inițială din cadrul INM este nevoită să aloce timp util transmiterii de cunoștințe teoretice (ce ar fi trebuit însușite în timpul facultății), în defavoarea pregătirii practice, la materii de competența judecătoriilor (ex. regimul contravențiilor). Introducerea în tematica de concurs a unor noi instituții de drept comercial și/sau drept administrativ ar fi nu numai utilă, dar ar reprezenta și un tratament echitabil față de acei studenți care au învățat la toate disciplinele în timpul facultății.

În completare, dna. director Octavia SPINEANU-MATEI a arătat că persoanele admise la INM au un nivel foarte bun de pregătire la cele 4 discipline de concurs, însă la alte materii trebuie să li se predea noțiuni juridice de bază, existând, în consecință, discrepanțe între rezultatele pe care le obțin la cele 4 discipline și celelalte materii. Pentru remedierea acestei situații, s-ar putea îmbogăți treptat, an de an, tematica și bibliografia de concurs cu instituții de drept comercial, drept administrativ, drept contravențional, aceasta ducând și la o creștere a interesului studenților pentru studiul diverselor discipline pe parcursul facultății. S-a subliniat faptul că scopul nu este acela de a mări numărul disciplinelor de concurs și, implicit, numărul întrebărilor de concurs, ci de a lărgi sfera cunoștințelor, introducând în tematică instituții noi, cărora să li se aloce câteva întrebări de concurs.

Dna. director a precizat că o problemă aparte, subliniată și în cadrul întâlnirilor din anii precedenți, o constituie disciplinele Dreptul UE și CEDO, nivelul slab de pregătire la momentul admiterii la INM fiind motivul pentru care, în cadrul formării inițiale, cele două discipline s-au studiat separat de celelalte materii.

Dna. prof. univ. dr. Otilia PĂCURARI, membru în comisiile de examinare din cadrul interviului, a observat că la finalul acestei probe de concurs s-a constatat următorul fenomen: mulți dintre candidații cu rezultate foarte bune la prima probă nu au capacitatea de a face raționamente integrate, nu pot verbaliza, nu pot construi un discurs elaborat, nu pot purta o discuție privind chestiuni de viață și/sau de etică profesională, iar în analiza scrisă se constată că fac greșeli grave de ortografie. Prin urmare, ar trebui vizată o modificare ce ar face posibilă admiterea în etapa finală a unor candidații care au o mobilitate intelectuală crescută.

În acest context, dna. director Octavia SPINEANU-MATEI a arătat că au existat numeroase cereri pentru eliminarea sau reducerea ponderii interviului în cadrul probelor de concurs. În opinia sa, ponderea interviului ar trebui însă să crească, examinarea de către 5 persoane, prin filtre diferite de experiență, permițând cea mai bună analiză a candidaților. Pentru interviu nu este necesară o bibliografie, întrucât această probă nu își propune să verifice cunoștințele dintr-un anumit domeniu, ci să verifice și să analizeze capacitatea candidaților de a dezvolta o idee, gradul acestora de cultură generală și juridică, educația, valorile, principiile de viață pe care aceștia le au. Trebuie înțeles că nu există întrebări cu răspunsuri fie corecte, fie greșite, ci un dialog al membrilor comisiei cu fiecare candidat; candidații trebuie să fie ei înșiși, proba interviului având rolul de a verifica, pe cât posibil, în ce măsură candidații sunt potriviți pentru profesia de judecător/procuror.

Având în vedere argumentele de mai sus, dna. director Octavia SPINEANU-MATEI a propus ca în anul 2016 să aibă loc o primă lărgire a sferei domeniilor de examinare pentru prima probă a celor două concursuri.

Dl. prof. univ. dr. Dumitru DIACONU, reprezentantul Facultății de drept și științe administrative din cadrul Universității din Piteşti, a opinat că, dacă se dorește suplimentarea disciplinelor de concurs, s-ar încărca mult prea mult tematica unui concurs deja extrem de solicitant și ar putea apărea riscul aglomerării candidaților cu materie excesivă. Prin urmare, pentru orice decizie asupra acestui subiect, ar trebui reflectat suficient de mult.

În legătură cu această opinie, dna. director Octavia SPINEANU-MATEI a menționat că, pentru a se evita acest neajuns, soluția ar fi aceea ca, corelativ introducerii unor instituții noi, să se reducă materia aferentă celor 4 discipline actuale, menținând un volum echilibrat de materie. Participanții au fost de acord cu propunerea ca extinderea sferei domeniilor de examinare să nu ducă la o creștere cantitativă a materiei. Dl. prof. univ. dr. Dumitru DIACONU a luat cuvântul, exprimându-și, în contextul precizărilor anterioare, acordul cu această propunere.

Dl. prof. univ. dr. Gabriel BOROI a afirmat că se poate renunța la unele instituții din tematica și bibliografia de la disciplinele de Drept civil și Drept Procesual Civil. În acest sens, reprezentanții facultăților au fost invitați să-și exprime punctele de vedere cu privire, pe de o parte, la materiile și instituțiile care ar putea fi eliminate din tematica și bibliografia actuale ale concursului, iar pe de altă parte, să propună instituții noi, care ar putea completa disciplinele de concurs, astfel încât studenții care sunt acum în anii II-III să se poată replia în studiul materiilor necesare concursului. Toate aceste propuneri ar urma să fie transmise Departamentului concursuri, examene și politici publice din cadrul INM, spre centralizare, și puse apoi la dispoziția catedrelor, spre analiză.

Un alt reprezentant a arătat că ar fi utilă și comprimarea materiei de drept penal și procesual penal, în lumina introducerii unor instituții de dreptul familiei, comercial, administrativ și eventual ar putea fi avută în vedere o regândire a împărțirii grilelor.

Luând cuvântul, dna. director Octavia SPINEANU-MATEI a arătat că toate aceste modificări trebuie realizate treptat și a propus ca la întâlnirea consultativă din 2016 discuțiile pe această temă să aibă în vedere propunerile clare ale facultăților de drept cu privire la eliminarea și completarea tematicii și bibliografiei de concurs, urmând a se avea în vedere și necesitatea modificării cadrului normativ relevant.

În final, s-a exprimat ideea că este necesară continuarea dialogului între facultăţile de drept şi INM pe această temă pentru identificarea celor mai bune soluţii de optimizare a concursului.

În continuare s-a pus în discuție cea de-a doua propunere a Facultății de Drept din cadrul Universității Ovidius din Constanța: „(…) decalarea datei de înscriere și depunere a dosarelor la concursul de admitere la INM începând cu data de 20 iulie 2015”.
Reprezentantul Universității Ovidius din Constanța a explicat că această propunere a avut în vedere faptul că mulți studenți au reclamat timpul scurt dintre perioada susținerii examenului de licență și data limită pentru înscrierea la concurs, considerând că nu au timp suficient pentru pregătirea dosarului de înscriere.

Dna Simona ŢIŢEICA, şeful Departamentului concursuri, examene şi politici publice din cadrul INM, a explicat că limitele calendarului acestui concurs sunt determinate, pe de o parte, de datele de desfășurare a examenelor de licență, și pe de altă parte, de data începerii cursurilor auditorilor de anul I. De asemenea, trebuie luate în calcul aspecte de natură logistică, impunându-se asigurarea spațiilor necesare pentru aprox. 5000 de candidați, astfel încât concursul trebuie organizat pe timpul verii, pe durata vacanței studenților. În plus, decalarea datei concursului ar duce la suprapunerea acestuia cu calendarul altor concursuri și examene organizate de INM și ar amâna cu aproape o lună începerea cursurilor auditorilor de justiție de anul I.

S-a precizat și faptul că, în prezent, procedurile constând în testarea psihologică, vizita medicală și verificarea bunei reputații pentru candidații admiși, nu reușesc să se încheie înainte de începerea anului I de studiu, perioada dintre data publicării listei candidaților admiși și data validării rezultatelor de către Plenul CSM fiind de aproximativ două luni.

În acest context, dna. director Octavia SPINEANU-MATEI a menționat că se analizează și oportunitatea de a propunere, în viitor, stabilirea datei de începere a cursurilor auditorilor de anul I la 1 ianuarie – această posibilitate va trebui analizată și de CSM și abia în eventualitatea aprobării de către acesta se va putea avea în vedere o decalare a calendarului de concurs.

:: proiect tematică și bibliografie Dr. penal și procesual penal
:: proiect tematică și bibliografie Dr. civil și procesual civil

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

6 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti