Dreptul securităţii sociale

Al treilea val al liberei circulații în dreptul Uniunii Europene explicat ca transgresiune într-un univers necunoscut
13.03.2015 | Emanuela MATEI

Secţiuni: Dreptul securitatii sociale, Dreptul Uniunii Europene, Studii
JURIDICE - In Law We Trust

Ce putem spune despre turismul social în Suedia și drepturile turiștilor sociali?

Planul meu de început a fost să atrag atenția celor care nu cunosc sau care nu vor să-și aducă aminte că hotărârea Dano, cauza C-333/13[1], nu este un capăt de lume sau, altfel spus, că există și alte surse de drept relevante în afară de dreptul UE, atunci când avem în vedere situația cetățenilor europeni, care sunt inactivi din punct de vedere economic.

Exemple de persoane inactive sunt: studenții, pensionarii și persoanele fără drept de ședere permanentă aflate în șomaj de lungă durată și lipsite de venituri regulate. Chiar dacă persoanele amintite sunt, cel puțin teoretic, în căutarea unui loc de muncă, lipsa de educație sau calificare profesională, starea de sănătate, lipsa unei locuințe și cunoștințele reduse de limbă reprezintă o barieră în calea șanselor reale de a obține un loc de muncă într-un alt stat membru.

După cum se știe, o parte din persoanele lipsite de venituri regulate, care nu au drept ședere permanentă, cerșesc și trăiesc de pe o zi pe alta. Multe persoane locuiesc în cort sau rulotă sau dorm în propriul autoturism. Cazul doamnei Dano e puțin diferit, căci ea avea o locuință stabilă și condițiile de subzistență asigurate prin ajutorul acordat de sora ei. Refuzul serviciului de asistență socială de a-i acorda ajutor social nu implică faptul că doamna Dano și fiul său ar ajunge să trăiască din mila trecătorilor sau că ar ajunge să doarmă sub cerul liber. Acesta este un amănunt foarte important și voi explica în continuare de ce.

Aduc aminte de faptul că jurisprudența Dano precizează că persoanele, care nu îndeplinesc condițiile impuse de Directiva 2004/38/CE, nu pot invoca principiul tratamentului echitabil în materie de acces la beneficii sociale în temeiul dreptului UE. Mai mult, CJUE interpretează art. 24 din Directiva 2004/38/CE ca fiind o expresie concretă a principiului tratamentului echitabil stipulat de art. 18 TFUE, adică art. 24 este lex specialis, care se aplică cu prioritate.

Prin deducție logică, art. 18 TFUE ar fi lex generalis, care este așadar aplicabil pe domeniile care nu sunt reglementate în mod specific în dreptul secundar, deși situația de fapt intră în sfera de aplicare a dreptului UE. Mai mult, în acest caz, art. 18 TFUE va constitui o sursă de interpretare a altor drepturi și obligații care sunt derivate din dreptul UE.

Drepturile fundamentale prevăzute de Carta UE a Drepturilor și Libertăților Fundamentale nu sunt aplicabile în cazul cetățenilor UE care nu au drept de ședere în temeiul Directivei 2004/38/CE. Situația de fapt va fi în schimb acoperită de protecția oferită de dreptul social al statului membru, care este una minimă direcționată spre rezolvarea unor situații economice acute ale cetățenilor UE, care nu au drept de ședere.

Dreptul suedez impune un test în mai multe etape:
– se satisfac condițiile pentru a obține dreptul de ședere în baza Directivei 2004/38/CE?
– dacă nu, persoana ar putea avea drept de ședere bazat pe dreptul suedez?
– dacă persoana nu are drept de ședere nici măcar în baza dreptului intern, atunci persoana poate fi expulzată dacă aceasta va abuza de sistemul intern de asistență socială.

Art. 14.3 din Directiva 2004/38/CE previne ca măsura de expulzare să fie luată în mod automat fără o apreciere a situației personale a individului în cauză. În Suedia, de multe ori, Serviciul de Asistență Socială oferă plata unui bilet de întoarcere acasă și, de foarte multe ori, acest beneficiu este refuzat.

Recurgerea de către un cetățean al Uniunii sau de către un membru al familiei sale la sistemul de asistență socială al statului membru gazdă nu conduce în mod automat la luarea unei măsuri de expulzare.

În mod poate surprinzător, examinarea gradului de folosire a sistemului intern de asistență socială se referă doar la așa numitul ajutor social (ekonomiskt bistånd) acordat în baza actului (2001:453) „Socialtjänstlagen”. Sistemul de asigurări sociale și sistemul ajutorului de șomaj sunt bazate pe un alt set de legi și aceste beneficii sociale nu sunt considerate la aprecierea gradului împovărare a sistemului în sensul art. 7.1 – Directiva 2004/38/CE. În conformitate cu terminologia folosită de Regulamentul nr. 883/2004, aceste beneficii sunt denumite prestații speciale de tip necontributiv, care sunt întemeiate pe dreptul la ședere.

Beneficiile care sunt adresate copiilor/părinților (barnbidrag/föräldrapenning), pensionarilor (äldreförsörjningsbidrag), persoanelor cu handicap sau celor accidentate la locul muncă etc. sunt reglementate de sistemul asigurărilor sociale și, conform jurisprudenței recente, un student sau pensionar care este cetățean UE poate apela la astfel de beneficii fără să-și piardă dreptul de ședere[2]. Se face astfel o distincție între o completare a venitului prin apelul la asigurările sociale și dreptul la ajutor social pentru persoane, care nu au resurse economice pentru subzistență[3].

În concluzie, pentru a avea drept de a face apel la asigurările sociale, persoana trebuie să aibă drept de ședere bazat pe dreptul UE, iar pentru a avea drept de ședere, pe parcursul primilor 5 ani, trebuie să nu fi apelat la ajutorul social întemeiat pe Socialtjänstlagen, deloc sau doar în mică măsură. Astfel, se creează trei categorii pe care eu le numesc în mod ilustrativ „valuri de migrație”:
a) Primul val: Lucrători, întreprinzători și prestatori de servicii care oricum sunt protejați de libertățile economice stipulate de art. 45, 49 și 56 TFUE.
b) Al doilea val: Studenți, pensionari și șomeri care beneficiază de ajutor de șomaj, persoane care, având un venit constant din burse, împrumut de studii, ajutor de șomaj sau pensii, pot accesa sistemul de asistență socială pentru a cere completarea venitului și astfel își pot mări șansele de a fi integrați în societate.
c) Al treilea val: Persoanele care nu au niciun venit constant și nu au resurse economice. Acestea, în conformitate cu jurisprudența Dano, nu beneficiază de drepturi sociale, care sunt ancorate în dreptul UE.

Totuși, aceste persoane au drepturi sociale care sunt bazate pe dreptul convențiilor internaționale, iar dreptul la viață și demnitatea umană cer statelor pe teritoriul cărora are loc al treilea val de migrație să respecte drepturile omului. Doamna Dano ar fi ajuns cu siguranță într-o situație disperată dacă nu ar fi fost ajutată de sora ei.

Mulți dintre turiștii sociali, cum sunt numiți în mod nedrept, ar ajunge într-o situație și mai disperată care le-ar amenința viața, dacă nu ar exista organizații umanitare, medici care acordă asistență în mod gratuit sau dacă cerșitul ar fi interzis. Dar tocmai în aceste situații disperate se aplică dreptul la protecție împotriva sărăciei și excluderii sociale, care cere un nivel suficient de efectiv de protecție socială pentru persoanele care se află ilegal pe teritoriul statului respectiv.

Carta Europeană a Drepturilor Sociale

Sursa de drept internațional la care face referire mai sus este sora mai mică a Convenției CEDO, și anume Carta Europeană a Drepturilor Sociale. Am analizat într-un studiu efectuat de curând[4] câteva din plângerile colective împotriva Franței și Olandei[5]. Sunt avute în vedere în special articolele 30 și 31 din Carta Europeană a Drepturilor Sociale, care sunt citate aici mai jos:
Articolul 30 – Dreptul la protecție împotriva sărăciei și a excluderii sociale
În scopul asigurării exercitării efective a dreptului la protecție împotriva sărăciei și a excluderii sociale, părțile se angajează:
a) să ia măsuri în cadrul unei abordări globale și coordonate pentru promovarea accesului efectiv în special la angajare, locuință, formare, învățământ, cultură, asistență socială și medicală al persoanelor care se găsesc sau riscă să se găsească într-o situație de excludere socială sau de sărăcie și al familiei acestora;
b) dacă este necesar, să reexamineze aceste măsuri în vederea adaptării lor.

Articolul 31 – Dreptul la locuință
În vederea asigurării exercitării efective a dreptului la locuință, părțile se angajează să ia măsuri destinate:
1) să favorizeze accesul la locuință la un nivel adecvat;
2) să prevină și să atenueze lipsa locuințelor în vederea eliminării progresive a acestei situații;
3) să facă accesibil costul locuinței pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente.

Traducerea în limba română ar putea induce în eroare, întrucât prin locuință se înțelege orice fel de spațiu de locuit, chiar și o cameră într-o clădire care oferă adăpost persoanelor neprivilegiate, căci la nivelul de jos e vorba de prevenirea lipsei adăpostului (homelessness). Articolul 30 a) face referire la punctele (2) și (3) de la art. 31, deoarece prevenirea excluderii sociale și sărăciei este indirect legată de asigurarea unui standard decent de viață, care include desigur și accesul la o locuință pe care chiar și cei cu venituri limitate și-o pot permite. Într-o decizie a Comitetului European împotriva Franței se aduce în discuție definiția situațiilor care pot justifica o decizie de expulzare.

Motiv de expulzare întemeiat pe art. 7.1 în conjuncție cu art. 14.3 – Directiva 2004/38/CE

[…] the Committee observes that the Roma of Romanian and Bulgarian origin living in France are, indeed, to a large extent not economically active. According to many sources they wish to find employment but are unable to do so. For this reason they lead a hand to mouth existence, surviving with the extremely low income they obtain partially through begging. It is also for this reason, combined with the inadequate housing supply, that they are forced to live on illegal camp sites[6].

Motiv de expulzare întemeiat pe art. 27 – Directiva 2004/38/CE
This situation however cannot be regarded as likely systematically to place an excessive burden on social assistance budgets. Nor can the occasional instances of theft, aggressive begging or unlawful occupation of the public domain or private property be systematically deemed to constitute a “genuine, present and sufficiently serious threat affecting one of the fundamental interests of society” that could justify their expulsion[7].

În Suedia, ca în multe alte țări europene, municipalitățile beneficiază de autonomie și modul de a preveni sărăcia și excluderea socială fluctuează de la o municipalitate la alta. Ca atare, situația de jure depinde atât de regimul legislativ național, cât și de directivele locale. Într-o cauză de la Comitetul European pentru Drepturile Sociale, care a fost declanșată de o plângere colectivă făcută de FEANTSA împotriva Olandei, se ajunge la concluzia că statul nu poate devia de la obligațiile asumate printr-o convenție internațională, prin a delega răspunderea către administrațiile locale[8]. În cauza respectivă au existat organizații non-guvernamentale și alți particulari care s-au implicat în implementarea acestor măsuri de combatere a lipsei adăpostului. Cu toate acestea, nu toate persoanele, care au nevoie de adăpost, și-au putut găsi adăpost cu ajutorul municipalității și de aceea se observă că atribuțiile statului de a monitoriza și examina și apoi coordona aceste măsuri de implementare nu au fost îndeplinite.

”1. With regard to monitoring and assessment, it notes that the Government refers to the involvement of non-governmental organisations and private actors in the implementation of the housing policies. It equally provides examples on measures particularly aimed at improving the housing situation of women and young people.
2. The Committee takes note of the above efforts but notes that the limited impacts of the measures have been described in the latest national survey (see paragraph 92), according to which the municipalities have been unable to provide everyone in need with shelter.
3. The Committee considers that in light of the findings made under Articles 31§2, 13§§1 and 4, as well as 19§4, it follows that the legislation and policy concerning the access to emergency shelter has brought about a situation where homeless persons in need of shelter are not offered shelter regardless of genuine need. The Committee considers that this is not in keeping with the obligation to prevent poverty and social exclusion.
4. It furthermore appears from the abovementioned survey that measures to improve the coordination between the responsible municipalities were envisaged for addressing the situation. However, in light of the information at its disposal, the Committee finds that the coordination between the responsible authorities is currently insufficient for the purposes of Article 30.”

În Suedia se vorbește despre o spirală negativă, însă creșterea decalajului social este o realitate în majoritatea statelor membre, România, în anul 2012 de exemplu, era pe locul 4/30, între Letonia și Bulgaria, adică o țară cu un nivel de inegalitate socială foarte ridicat. În materie de risc de a ajunge într-o situație economică la limita sărăciei, România este pe locul 2, după Grecia și urmată de Spania. Dar statisticile nu arată prea bine nici pentru Suedia, pentru că printre statele nordice nu este chiar premiantă. Pentru locul întâi la egalitate socială se bat Norvegia și Islanda, iar Danemarca și Finlanda și Suedia sunt comparabile, însă ce e îngrijorător în Suedia este un trend negativ în ciuda faptului că statul beneficiază de o situație economică excelentă.

Transgresiune într-un univers necunoscut? 

În timp ce încercam să înțeleg acest nou val de migrație, care are loc la câțiva ani buni după fenomenul „instalatorul polonez” sau „șoferul de taxi din orientul mijlociu„, am descoperit o lucrare de licență în științe sociale de la Universitatea din Stockholm care poartă titlul „Ca și cum lumea întreagă ar fi venit aici„. Cercetarea este bazată pe o serie de interviuri realizate în orașul Stockholm în primăvara anului 2014[9]. Acest studiu a avut un impact determinant asupra capacității mele de a penetra această realitate prin faptul că acesta este bazat pe un set de întrebări bine formulate și, mai mult, autorul Erik Hansson a reușit să se folosească cu succes de tehnici efective de interviu. Citind răspunsurile locuitorilor metropolei și concluziile autorului, am avut tot timpul senzația că rezultatul ar fi apropiat, dacă nu identic, dacă cineva ar face un astfel de interviu în București.

Autorul se folosește de două concepte, proteofobia și transgresiunea, sau, altfel zis, fenomenul social, care nu își are locul aici, ci oriunde în altă parte în lumea largă, care surprinde, șochează și, în cele din urmă, ne lasă indiferenți, este descris ca o transgresiune. Oamenii de pe stradă simt nevoia acută să se distanțeze de fenomen pentru a nu-și pierde propria identitate. Identitatea individului-trecător are desigur mai multe dimensiuni și toate cele trei sunt puse în pericol prin prezența turiștilor sociali:
– dimensiunea de persoană „normală”, salariatul/pensionarul de rând, „cetățeanul turmentat” în opera lui Caragiale;
– dimensiunea de etnic suedez;
– dimensiunea de european.

Aceste trei dimensiuni sunt reprezentate în mod antitetic de aceste trei categorii:
– persoana care trăiește din mila publică;
– persoana de etnie romă;
– persoana care nu aparține civilizației europene.

În presa din România am citit cu multe ocazii opinii care dau expresie proteofobiei, teama de a nu ne pierde identitatea de român, cetățean european civilizat. În mod extrem, unele persoane ar dori chiar să poată elimina posibila confuzie fonetică între cuvintele „rom” și „român”. Hansson se folosește de o expresie, „det goda majoritetssamhället„, adică „buna societate majoritară„. Aceasta din urmă poartă numele de „bună„, însă, de fapt, reprezintă marca excluderii sociale. Mă folosesc de această ocazie să încurajez studenții la masterat sau doctorat în științe sociale din România să lase orice prejudecăți la o parte și să producă un astfel de studiu în variantă românească. Am face un mare progres în materie de politică socială europeană, dacă am înțelege că modul de gândire proteofobică face din păcate parte din zestrea noastră comună europeană și astfel am ști cum să acționăm pe viitor.

Din perspectivă juridică, trebuie constatat că atunci când se creează un clivaj substanțial între protecția de jure și cea de facto a unor minorități sociale, economice sau etnice putem bănui că unul din motive poate fi în mod paradoxal „buna societate majoritară„. Proteofobia acționează ca o substanță anestezică care paralizează voința politică și în același timp furnizează o mulțime de scuze de a nu face nimic.


[1] Hotărârea Curții din 11 noiembrie 2014, cauza C-333/13, Dano c Jobcenter Leipzig.
[2] Instanța Migrationsöverdomstolen, Hotărâre din data de 16 iunie 2011, cauza UM 10307-09.
[3] În limba originală: 9 § 1:a st En EES-medborgare eller en familjemedlem till en EES-medborgare får avvisas under de tre första månaderna efter inresan om han eller hon visar sig utgöra en orimlig belastning för biståndssystemet enligt socialtjänstlagen (2001:453).9 § 2:a st En utlänning som har uppehållsrätt får inte avvisas enligt första stycket. Lag (2014:198).
[4] Studiu în limba suedeză discutat și aici.
[5] Carta Europeană a Drepturilor Sociale.
[6] Hotărâre a Comitetului European pentru Drepturi Sociale din data de 24 ianuarie 2012, ERTF împotriva Franței, Cauza 64/2011, punct 59.
[7] Hotărâre a Comitetului European pentru Drepturi Sociale din data de 24 ianuarie 2012, ERTF împotriva Franței, Cauza 64/2011, punct 60.
[8] Hotărâre a Comitetului European pentru Drepturi Sociale din data de 2 iulie 2014, FEANTSA împotriva Olandei, Cauza 86/2012.
[9] Hansson, Erik: Som att världen har kommit hit. Stockholmares upplevelser av tiggeri våren 2014.


Emanuela MATEI

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti