ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Demitizarea justiției. Ep. 7: Judecătorii arestează tot atât de mult ca pe vremea când arestau procurorii

18.03.2015 | Cristi DANILEȚ
Abonare newsletter

Acest mit referitor la numărul de arestări din România a fost creat de unii avocați și a fost intens vehiculat între anii 2003-2010, probabil ca un fel de „justificare” din partea lor către clienții a căror privare de libertate nu o puteau evita. Era mult mai simplu de dat vina pentru arestare pe judecător, care, întocmai ca și procurorul de ieri, chipurile aresta pe oricine. Numai că adevărul este altul și aduc în sprijinul susținerii mele o statistică referitoare la numărul de arestări, începând cu anul 1990 și până în prezent:

inculpați persoane fizice trimişi în judecată
număr
inculpaţi persoane fizice trimişi în judecată în stare de arest preventiv
număr           
 procente
ARESTEAZĂ PROCURORII
1990 52.715 23.597 44,76 %
1991 82.112 29.604 36,05 %
1992 91.375 29.403 32,17 %
1993 102.499 30.452 29,70 %
1994 107.857 30.075 27,88 %
1995 117.296 29.687 25,30 %
1996 115.948 27.156 23,42 %
1997 119.222 27.800 23,31 %
1998 99.920 19.351 19,36 %
1999 75.743 15.210 20,08 %
2000 68.483 16.508 24,10 %
2001 81.948 19.677 24,01 %
2002 74.272 17.131 23,06 %
2003 68.658 12.583 18,32 %
Media anuală 23.445 26,53 %
 ARESTEAZĂ JUDECĂTORII
2004 65.418 8.941 13,66 %
2005 59.407 8.265 13,91 %
2006 52.943 7.146 13,49 %
2007 47.787 5.205 10,89 %
2008 45.073 5.473 12,14 %
2009 49.743 6.984 14,04 %
2010 56.949 8.659 15,20 %
2011 60.980 8.941 14,66 %
2012 59.739 9.988 16,71 %
2013 65.711 10.431 15,87 %
2014 50.342 7.040 13,98 %
Media anuală 7.916 14,05 %

Așadar, în perioada 1990-2003, arestările reprezentau 26,53% din numărul celor trimiși în judecată. În perioada 2004-2014, arestările scad la 14,05%. Cum se explică această schimbare? Potrivit legislației din Codul de procedură comunist aprobat în 1968, procurorul avea competența de arestare preventivă a celor urmăriți penal, aspect păstrat pentru mulți ani și în perioada postrevoluționară. În iunie 2003, în cauza Pantea vs. România, statul nostru este condamnat de către CEDO, constatându-se că, potrivit legislației de la acea vreme, procurorul nu întrunește condițiile de independență și imparțialitate și numai un magistrat având aceste caracteristici ar trebui să ia măsura arestării. Ca urmare, odată cu revizuirea Constituției în octombrie 2003, atribuția de arestare trece de la procuror la judecător.

Cifrele de mai sus ne arată, în mod neechivoc, că judecătorii arestează astăzi mai puțin decât arestau procurorii. Și astfel, al șaptelea mit despre justiție a fost demontat.

Dr. Cristi DANILEȚ
Judecător, Membru CSM

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate