BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Concurenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Considerente privind consecințele încălcării Legii concurenței nr. 21/1996 | Valentin Mircea
26.03.2015 | Alexandra-Adriana DOBRIȘAN


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Av. Valentin Mircea a publicat în Revista Română de Concurență nr. 1/2013 articolul intitulat „Considerente privind consecințele încălcării Legii concurenței nr. 21/1996”.

Conform principiului cauză-efect, orice comportament anticoncurențial trebuie sancționat în mod corespunzător, pentru a se evita, pe viitor, astfel de practici. În perioada contemporană, având în vedere multitudinile de reglementări existente în acest domeniu, atât la nivel intern, cât și internațional, precum și structura dinamică a piețelor economice, se impune adaptarea acestor sancțiuni la diversele tipuri de practici ilegale ce pot fi adoptate de către întreprinderi. Astfel, autorul articolului își propune o analiză detaliată a categoriilor de sancțiuni aplicabile în prezent, conform dispozițiilor Legii concurenței nr. 21/1996, cu referire la modul în care acestea ar trebui să evolueze.

Pentru început, trebuie clarificat faptul că nu toate consecințele juridice specifice încălcării prevederilor de dreptul concurenței îmbracă forma unor sancțiuni contravenționale, așa cum ar fi, poate, de așteptat. Autoritățile naționale de concurență beneficiază de o paleta largă de atribuții, în vederea evaluării gravității și întinderii practicilor antitrust, precum și pentru aplicarea sancțiunilor ce se impun. Astfel, acestea se pot orienta fie către sancțiuni pecuniare, fie pot fi de acord cu asumarea de angajamente de către întreprinderi sau pot opta pentru politica de clemență, în condițiile în care natura faptelor respective permite acest lucru. Prin urmare, există situații bine determinate în care aplicarea efectivă de măsuri sancționatorii nu este necesară, pentru că, în cele din urmă, regimul sancționator în dreptul concurenței are un caracter disuasiv, și nu punitiv. În contrapartidă, este posibilă chiar și aplicarea de pedepse penale persoanelor fizice care se fac răspunzătoare de inițierea sau coordonarea unor astfel de practici ilicite.

Cât privește sancțiunile pecuniare ce pot fi aplicate întreprinderilor care implementează practici anticoncurențiale, acestea sunt cele mai răspândite în domeniul dreptului concurenței. Cuantumul acestora variază între 0,5-10% din cifra de afaceri aferentă anului anterior celui în care a fost aplicată amenda. Pragul superior nu poate fi depășit în nicio situație, în timp ce, în funcție de situația concretă, pot fi aplicate sancțiuni chiar sub nivelul minim. Există trei situații în care limita inferioară poate fi trecută cu vederea, și anume: întreprinderea suspectată își recunoaște vinovăția și propune soluții pentru corijarea pe viitor, politica de clemență, precum și cazul în care cuantumul amenzii depășește posibilitățile actuale ale întreprinderii. Totuși, există și reversul medaliei, în care această măsură sanționatorie este insuficientă în raport cu profitul obținut de întreprindere de pe urma practicilor neloiale. Din păcate, într-un astfel de context, finalitatea sancțiunii nu ar mai fi atinsă. La stabilirea nivelului amenzii, autoritățile competente trebuie să țină cont de criteriul proporționalității.

Pentru a conchide, autorul articolului lansează o invitație autorităților naționale de concurență de a se orienta în aplicarea sancțiunii pentru o anumită practică neloială, în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui caz în parte. Astfel, avertismentul, pe lângă alte sancțiuni mai puțin uzitate, este, de asemenea, o măsură sancționatorie ce poate fi adoptată.

Alexandra-Adriana DOBRIȘAN

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate