Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Considerente privind necesitatea reformării instituției asistentului judiciar
23.03.2015 | Ovidiu ARBUREANU

JURIDICE - In Law We Trust

I. Rolul înființării instituției asistentului judiciar în sistemul de drept românesc

Instituția asistentului judiciar a fost înființată în anul 1999, când, prin OUG nr. 179/1999, a fost modificată și completată Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, prin introducerea prevederilor care, în scopul de a asigura participarea partenerilor sociali (sindicate și patronate) la actul de justiție prin care se soluționau litigiile de muncă, reglementau această instituție ce a început să funcționeze din data de 29 iunie 2000.

Rolul asistenților judiciari vizează participarea partenerilor sociali la judecarea cauzelor privind conflictele de muncă, atât pentru asigurarea unei transparenţe a actului de justiție, cât şi a unui echilibru între cele trei părţi implicate în dialogul social: statul, patronatele și sindicatele, în considerarea faptului că asistenţii judiciari sunt fini cunoscători ai realităţilor ce privesc relaţiile de muncă, asigurând astfel că hotărârile ce se vor pronunța în cauzele la a căror soluționare participă se vor putea aplica și vor avea efectul și eficiența scontată.

Rolul asistenților judiciari se concretizează în principal prin participarea acestora la deliberări, în cadrul cărora pot expune o opinie legală, bazată pe experiența anterioară în muncă și pe propria convingere, opinie ce poate conduce la pronunțarea unei soluții temeinice, ținând cont de particularitățile relațiilor de muncă analizate.

Participarea asistenților judiciari în cadrul completelor de judecată a conflictelor de muncă și asigurări sociale dă expresie coordonatelor principale ce trebuie să stea la baza dialogului social şi a culturii socio-economice și juridice a unei societăți moderne, având în vedere complexitatea şi diversitatea raporturilor juridice de muncă şi asigurări sociale într-o societate bazată pe economie de piaţă, ce se dorește din ce în ce mai performantă și orientată spre progres.

Prin trenarea soluționării conflictelor de muncă se creează pierderi ce pot afecta semnificativ atât patrimoniul angajatorilor (și pot genera falimentul), cât și interesele salariaților (cu consecința scăderii nivelului lor de trai), iar îmbunătățirea constantă a soluționării cu celeritate a acestor tipuri de conflicte, fără a afecta calitatea actului de justiție, trebuie sa fie un deziderat principal și prioritar al statului, cât și al partenerilor sociali. Asistenții judiciari trebuie să manifeste rol activ în identificarea și luarea tuturor măsurilor de creștere a celerității soluționării cauzelor și reprezintă principala sursă de propuneri pentru împlinirea acestui deziderat.

II. Instituția asistentului judiciar în dreptul comparat

1. Germania
Tribunalele muncii au o veche tradiţie şi se bucură de o autoritate deosebită în rândul partenerilor sociali şi a populaţiei în general, apreciere de natură a le diferenţia pozitiv, în raport cu oricare alte sisteme de organizare judiciară din Uniunea Europeană.
Caracteristica relevantă îşi are temeiul în justeţea soluţiilor adoptate şi în alcătuirea tripartită a tribunalelor muncii, formate din judecători de profesie şi judecători sociali (asistenţi judiciari), reprezentanţi ai sindicatelor şi ai asociaţilor patronale şi în excluderea oricăror posibilităţi de ingerinţe în actul de justiţie.
Judecătorii din cadrul tribunalelor muncii sunt selectaţi de către Ministerul Muncii şi Afacerilor Sociale, împreună cu Ministerul Justiţiei şi un comitet consultativ, compus în proporţii egale din reprezentanţi ai sindicatelor, patronatului şi ai puterii judecătoreşti din landul respectiv, iar la cel mai înalt nivel (Tribunalul federal al muncii) sunt numiţi de către Preşedintele federal.
Judecătorii sunt specializaţi în soluţionarea litigiilor de muncă, fiind numiţi în profesie, indiferent de nivelul de jurisdicţie (primă instanţă, Curţi de apel, Tribunal federal), iniţial pentru o perioadă de 3 ani, apoi pe o perioadă nelimitată până la pensionare.
Tribunalele muncii, ca instanțe de fond, judecă litigiile de muncă în complet format dintr-un judecător de profesie, un judecător social din partea salariaţilor şi un judecător social din partea patronatelor.
Al doilea eşalon al jurisdicţiei muncii este alcătuit din tribunalele regionale de muncă. Ele sunt instanţe de drept comun în materie de apel.
Tribunalele regionale de muncă au mai multe secţii şi judecă în complet format dintr-un judecător de profesie şi doi judecători sociali (asistenti judiciari) din afara Ordinului Judiciar, dintre care unul îi reprezintă pe patroni, iar celălalt pe salariaţi.
Curtea Federală de Muncă este instanţa supremă în materia litigiilor de muncă. Are sediul la Kassel şi este compusă din mai multe secţii.
Fiecare secţie judecă în complet format din trei judecători de profesie, dintre care unul este preşedinte, şi câte un judecător social al patronatului şi unul al salariaţilor.
La instanţa supremă funcţionează şi o cameră plenară (Plen) care este alcătuită din preşedintele curţii, cel mai vechi preşedinte de secţie, patru judecători ai curţii, un judecător social din partea patronatului şi un judecător social din partea salariaţilor.

2. Franţa
Judecătorii sociali funcționează în cadrul Tribunalelor de muncă, iar rolul lor nu este doar acela de a soluţiona litigiile dintre angajatori şi angajaţi, ci şi de a încerca concilierea părţilor.
Rolul primordial al jurisdicţiei muncii este concilierea părţilor, hotărârea neintervenind decât în lipsa unei asemenea concilieri.
Instituirea unei proceduri de conciliere a determinat şi o organizare particulară a jurisdicţiei realizate în faţa tribunalului de muncă.
Practic, întreaga judecată se realizează în două faze distincte, iar acest lucru este valabil nu doar din punct de vedere strict procedural, ci şi al modului de organizare al tribunalului de muncă.
Potrivit legii, orice cerere promovată în faţa tribunalului de muncă trebuie să fie supusă unei secţii speciale care poartă denumirea de secţie de conciliere, aceasta având doar misiunea de a încerca obţinerea unei soluţii amiabile.
Secţia de conciliere este alcătuită din doi membri, un judecător social al salariaţilor şi un judecător social al patronatului, fiecare având dreptul de a prezida şedinţele de conciliere în mod alternativ.
Această fază prealabilă de conciliere este obligatorie.
În caz de eşec al concilierii, cererea poate parcurge cea de-a doua fază, a soluţionării cauzei prin judecată în faţa secţiei compusă din doi judecători sociali din partea salariaţilor şi doi judecători sociali din partea patronatului.
Asta înseamnă că întotdeauna hotărârea trebuie să fie pronunţată de cei patru judecători sociali.
Cu toate acestea, în cazul unei divergenţe, care, în mod natural, poate interveni în cazul unui complet format dintr-un număr par de membri, cauza se repune pe rol, iar instanţa va fi prezidată de această dată de un judecător delegat de tribunalul de instanţă din circumscripţia teritorială în care se află tribunalul de muncă.
Misiunea principală a acestui judecător – juge de partiteur – este aceea de a se ralia la una din cele două opinii pentru a obţine majoritatea necesară pentru pronunţarea hotărârii.
Numărul judecătorilor sociali ce alcătuiesc un tribunal de muncă diferă în funcţie de importanţa acestuia şi de volumul cauzelor, dar, în toate cazurile, numărul judecătorilor sociali reprezentând salariaţii şi al celor reprezentând patronatul este egal.
Judecătorii sociali ai tribunalului de muncă sunt desemnaţi de sindicate şi de către patronate, fiind numiţi pentru un mandat care poate fi reînnoit.
Potrivit legii, judecătorii sociali beneficiază de un statut particular.

3. Belgia
Sistemul instanţelor de muncă este alcătuit din tribunalul muncii, Curtea de muncă, Curtea de casaţie, Ministerul public de pe lângă instanţele de muncă.
Tribunalele muncii sunt constituite din judecători de carieră şi judecători sociali, primii fiind numiţi în mod specific, iar dacă doresc să-şi schimbe orientarea profesională, trebuie să obţină o nouă numire, chiar dacă au acelaşi statut ca şi judecătorii din instanţele de drept comun. În acest mod, se urmăreşte şi se asigură specializarea judecătorilor în dreptul muncii, principiu de la care legea nu permite abateri, reglementările fiind foarte stricte şi riguroase.

4. Anglia
Soluționarea litigiilor de muncă cuprinde două mari categorii de instanţe: acelea care soluţionează litigiile de muncă în fond (tribunalele de muncă) şi acelea care judecă apelurile (tribunalele pentru apel de muncă).
Tribunalele de muncă funcţionează în majoritatea centrelor locale, completele din cadrul tribunalelor având în compunere un preşedinte (judecător) calificat pe probleme de muncă şi doi membri nespecializaţi (asesori), dintre care unul reprezintă interesele angajatorilor, iar celălalt, interesele angajaţilor.
Una dintre atribuţiile membrilor nespecializaţi este să pună la dispoziţia tribunalului experienţa de muncă din domeniul respectiv, pentru a ajuta la pronunţarea unei decizii raţionale şi care să poată fi pusă în practică.
Uneori este posibil ca membrii nespecializaţi ai completului să ia hotărâri cu majoritate, lăsând preşedintele în minoritate, situaţie criticată pe bună dreptate, care a determinat modificarea dispoziţiilor referitoare la alcătuirea tribunalelor muncii, prin Legea privind drepturile angajaţilor din anul 1993, în sensul că anumite categorii de pricini sunt soluţionate numai de către preşedinte.
Tribunalele pentru apel de muncă soluţionează apelul împotriva unei hotărâri a tribunalelor de muncă, fiind alcătuite, precum prima instanţă, dintr-un judecător şi doi sau patru membri specializaţi, însă în cazul în care tribunalul a fost alcătuit doar din preşedinte, apelul este soluţionat doar de judecătorul instanţei superioare.
Important de reţinut în legătură cu instanţele de apel este faptul că examinează cauza numai sub aspectul problemelor de drept, nu şi al faptelor, care se consideră definitiv stabilite.

5. Portugalia
Tribunalele muncii sunt organizate în complete constituite de regulă din doi judecători sociali, dintre care unul reprezintă patronatul, iar celălalt, salariaţii.
Tribunalele de muncă au în dreptul portughez şi obligația de a adopta măsuri contravenţionale împotriva celor vinovaţi de nesocotirea normelor din domeniul raporturilor de muncă.

III. Necesitatea reformei instituției asistentului judiciar

Analizând rolul asistenților judiciari, precum și gradul și modul de implementare a acestuia prin legislația în vigoare, se pot desprinde următoarele concluzii privind carențele actualei reglementări:

1. În primul rând, actualele prevederi legale nu asigură respectarea principiilor de bază ale rolului asistenților judiciari, și anume:
– nu se asigură în compunerea completului de judecată, în cazul conflictelor de muncă, a câte unui asistent judiciar propus de asociațiile patronale și a celuilalt propus de organizațiile sindicale. Această prevedere, care exista în momentul înființării instituției, a fost înlăturată odată cu modificarea legilor justiției din anul 2004. Astfel, se impune în mod grabnic reintroducerea sintagmei care reflectă tocmai scopul înființării instituției și anume: „Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi doi asistenţi judiciari, dintre care unul reprezintă asociaţiile patronale, iar celălalt reprezintă sindicatele.” Eliminarea acestei sintagme reprezintă o anomalie legislativă gravă, la care s-a ajuns și datorită faptului că, ori de câte ori s-a modificat legislația incidentă asistenților judiciari, legiuitorul nu a privit instituția în ansamblul ei și nici nu a avut în vedere rolul acestei instituții.
– nu se asigură celeritatea în soluționarea conflictelor de muncă, prejudiciind astfel ambele părți din cadrul conflictelor de muncă. Astfel, la anumite instanțe termenele acordate pentru soluționarea unor asemenea litigii sunt chiar mai mari de două luni. Creșterea celerității în soluționarea conflictelor de muncă și asigurarea unei mai bune specializări a judecătorilor ce soluționează aceste tipuri de conflicte se pot realiza prin instituirea unor reguli care să limiteze participarea judecătorilor specializați în conflictele de muncă și în cadrul altor complete specializate, precum și a altor cauze în apel și recurs. Este necesară o reglementare care să permită asistenților judiciari să manifeste rol activ în identificarea și luarea tuturor măsurilor de creștere a celerității soluționării cauzelor și să formuleze propuneri periodice în acest sens.
– nu este reglementată participarea asistenților judiciari și la judecata în apel, așa cum este prevazută în legislația altor state europene. O astfel de reglementare ar fi de natură să asigure o eficiență maximă în implementarea obiectivelor ce au justificat înființarea instituției asistentului judiciar, prin participarea acestora și la judecata în apel, aliniind astfel legislația României în domeniu cu cea a altor țări europene. Eficiența maximă a implementării principiului participării partenerilor sociali la înfăptuirea actului de justiție se realizează prin participarea reprezentanților lor în cadrul deliberărilor în urma cărora se pronunță hotărârile din conflictele de muncă. Această cerință a devenit mai mult ca necesară după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, care conține o nouă reglementare în privința căii de atac căreia îi sunt supuse sentințele pronunțate în conflictele de muncă. Astfel, față de reglementarea anterioară, potrivit căreia hotărârile pronunțate în materia conflictelor de muncă erau supuse recursului, care se soluționa de un complet format din trei judecători, în actuala reglementare calea de atac este apelul, care se soluționează în complet format din doi judecători.
Dat fiind caracterul devolutiv al apelului, care presupune și posibilitatea refacerii probatoriului administrat la prima instanță sau administrării unor noi probe, este necesară participarea asistenților judiciari și la soluționarea apelurilor, întrucât, în caz contrar, limitarea participării acestora doar la judecata în fond din primă instanță nu mai prezintă relevanță și utilitate câtă vreme situația de fapt și de drept se poate schimba în totalitate în apel ca urmare a readministrării probelor.
O a treia motivare în sprijinul participării asistenților judiciari și la judecata în apel constă și în necesitatea de eliminare a disproporției, de ordin negativ, dintre numărul membrilor care intră în compunerea completului ce soluționează fondurile conflictelor de muncă și numărul membrilor completelor ce soluționează apelurile (3 la 2), întrucât este de dorit ca la judecata în apel numărul membrilor completului să fie, dacă nu mai mare, cel puțin egal cu cel de la judecata din fond.

2. Atribuțiile actuale ale asistenților judiciari sunt puține, iar pentru a se asigura finalitatea avută în vedere la înființarea instituției este necesară creșterea numărului actual al atribuțiilor și conferirea unor noi atribuții în sarcina asistentului judiciar, precum:
– analiza și urmărirea respectării normelor procesuale privind soluționarea cu celeritate a conflictelor de muncă și prezentarea trimestrială conducerii instanței a unor rapoarte de analiză și a propunerilor de creștere a celerității în soluționarea acestor tipuri de cauze.
– monitorizarea practicii instanței în cauzele privind conflictele de muncă și asigurări sociale.
– formularea unor rapoarte privind practica instanței vizând procedura pronunțării de hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sau pentru soluționarea unor recursuri în interesul legii.
– verificarea și regularizarea cererilor privind conflictele de muncă și asigurări sociale în conformitate cu prevederile art. 200 alin. 1 și 2 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu modificările și completările ulterioare.
– luarea măsurilor, din dispoziția președintelui completului de judecată, pentru efectuarea de către grefierul de ședința și grefierul arhivar a tuturor lucrărilor necesare bunei desfașurări a ședințelor de judecată.
– îndrumarea activității grefierului de ședință.
– sub îndrumarea președintelui completului de judecată și în vederea deliberăririi, asigurarea consultării actelor normative necesare și informațiilor privitoare la jurisprudență și doctrină.
– orice alte activități necesare în vederea soluționării cauzelor și bunei desfășurări a ședințelor de judecată, sub rezerva confirmării lor de către președintele completului de judecată din care fac parte.
– pronunțarea în ședință publică a hotărârilor din cauzele la a căror soluționare a participat.
– verificarea și regularizarea cererilor de apel în cauzele soluționate de completele din care face parte, în conformitate cu prevederile art. 471 alin. 3-8 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

3. În lipsa unei detalieri a atribuțiilor actuale ale asistenților judiciari, acestea sunt diferite de la un tribunal la altul și de la o curte de apel la alta, fapt de natură a genera inechități în ceea ce privește exercitarea funcției. O astfel de detaliere se impune a fi realizată prin corelarea atribuțiilor cu numărul posturilor de asistenți judiciari existent la instanțe.

4. Lipsa organizării de către Institutul Național al Magistraturii a unor cursuri de perfecționare special destinate asistenților judiciari nu încurajează pregătirea profesională a acestora, în pofida faptului că însuși Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că și asistenții judiciari trebuie să beneficieze de formare profesională continuă, asemenea magistraților.

5. O altă lacună legislativă a actualelor reglementări se evidențiază cu referire la neincluderea vechimii în funcțiile de asistent judiciar și de magistrat consultant în categoria funcțiilor care conferă magistraților în funcție posibilitatea de a valorifica o astfel de vechime ca și vechime utilă în vederea pensionării. Înlăturarea acestei lacune este importantă, deoarece foarte mulți asistenți judiciari au devenit, în acești aproape 15 ani de activitate, procurori sau judecători și cu siguranță în momentul pensionării se vor confrunta cu anumite limitări în ceea ce privește accesul la pensia de serviciu.

IV. Cariera asistenților judiciari

1. Este imperios necesară elaborarea unui proiect legislativ care să elimine lacunele și inadvertențele din legislația actuală și care să contureze cariera asistenților judiciari, un cadru legislativ modern, european, ținând cont de performanțele sistemelor similare implementate în alte state europene, dar totodată adecvat sistemului nostru de drept, care să ducă la creșterea gradului de competență profesională a acestei categorii de personal, cât și la stabilirea unor drepturi și obligații în conformitate cu nevoile sistemului judiciar român, cu rolul și rațiunea înființării instituției asistentului judiciar.
2. Cariera și parcursul profesional al asistentului judiciar trebuie să fie reglementate prin prevederi clare în acord cu reglementările de aceeași natură aplicabile judecătorilor, alături de care asistenții judiciari își desfășoară activitatea zi de zi, având prerogative asemănătoare.
3. Dat fiind caracterul insuficient reglementat al instituției asistentului judiciar, aceasta poate să apară ca învechită și poate duce la ideea falsă a lipsei de utilitate pe considerentul că ajunge să fie anacronică în raport cu restul sistemului de justiție, care s-a reformat între timp.

Asistent judiciar Ovidiu ARBUREANU
Tribunalul Suceava


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.