Achiziţii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţiiCorporateCyberlawData protectionDrept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăLITIGIIMedia & publicitateMedierePiaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiTelecom
 
Drept comercial
CRAZNIC
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

Ordonanța de plată în NCPC. Condiții de exercitare. Necesitatea administrării de probe conduce la respingerea cererii creditorului

23.03.2015 | Florin Ionuț PASCU

În conformitate cu dispozițiile art. 1013 din Codul de procedură civilă, prevederile titlului IX sunt aplicabile creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatată printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură, ori în alt mod admis de lege.

Conform art. 3 alin. (2) Codul civil, “profesionist” este cel careexploatează o întreprindere”. Noțiunea de „autoritate contractantă” reprezintă, în sensul stabilit de art. 1013 alin. (3) din NCPC:
1. orice autoritate publică a statului român sau a unui stat membru al Uniunii Europene, care acţionează la nivel central, regional sau local;
2. orice organism de drept public, altul decât cele prevăzute la lit. a), cu personalitate juridică, care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general, fără scop lucrativ, și care se află în cel puțin una dintre următoarele situații:
– este finanțat, în majoritate, de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a);
– se află în subordinea sau este supus controlului unei autorități contractante, astfel cum este definită la lit. a);
– în componenţa consiliului de administraţie ori, după caz, a consiliului de supraveghere şi directoratului, mai mult de jumătate din numărul membrilor sunt numiţi de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a);
3. orice asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute pct. 1 sau 2.”

Aşadar, din economia textului de lege reţinem că acesta condiţionează incidenţa sa şi, în consecinţă, admisibilitatea cererii de emitere a ordonanţei de plată de câteva elemente esenţiale.

În primul rând, trebuie să existe o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, ceea ce înseamnă că aceasta va trebui să îndeplinească în mod cumulativ condiţiile prevăzute de art. 662 alin. 2, 3 şi 4 C. proc. civ. Astfel, creanţa este certă atunci când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu. De asemenea, caracterul cert al creanţei mai constă şi în faptul că asupra sa nu există nicio situaţie litigioasă, iar potrivit uzanţei şi reglementării anterioare, certitudinea creanţei se demonstrează şi prin însuşirea sau recunoaşterea actului care o constată de către debitor, ori prin emanarea actului chiar de la acesta din urmă.

S-a reținut, în mod corect, de către instanțele de judecată că existenţa unei chestiuni litigioase în ceea priveşte creanţa nu înlătură în mod obligatoriu caracterul cert al creanţei şi nici nu determină în mod necesar respingerea cererii de emitere a ordonanţei de plată. Dacă transpunerea Directivei 2011/7/CE în legislaţia internă s-ar fi făcut însă mai riguros, incidenţa titlului IX Cod procedură civilă ar fi intervenit numai în cazul creanţelor necontestate, acestea fiind creanţele pe care cadrul legal comunitar le are în vedere. Cu toate acestea, în situaţia în care creanţa este contestată, instanţa de judecată va face aplicarea art. 1020 C. proc. civ, însă acest lucru nu va duce neapărat la respingerea cererii, judecătorul având posibilitatea, per a contrario, de a nu-şi însuşi apărările debitorului şi de a continua judecarea cererii în procedura specială a ordonanţei de plată.

Astfel, s-a reținut în practica judiciară că, dacă prin întâmpinarea depusă debitorul a contestat debitul, invocând și neexecutarea contractului, ceea ce presupune administrarea unui probatoriu complex: martori, probe care sunt admisibile potrivit procedurii de drept comun, instanța va dispune respingerea cererii creditorului ca nefondată (Judecătoria Sectorului 4, încheiere pronunțată în ședința publică din data de 26 martie 2014).

Av. Florin Ionuț PASCU


Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan

No announcement available or all announcement expired.