Studenții de la Drept, în vizită la Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici
24 martie 2015 | Irina RÎMARU, Irina RÎMARU, Tania Cătălina COADĂ
Joi, 19 martie 2015, prin programul „Practică competitivă pentru viitor în domeniu Ştiințelor juridice”, desfășurat în parteneriat de Universitatea Româno-Americană și Universitatea „Titu Maiorescu” din București, un grup de studenți ai facultăților de drept, din care am făcut și noi parte, a vizitat Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici.
Pe parcursul celor trei ore pe care le-am petrecut în incinta institutului, ne-am bucurat de atenția deplină a medicilor care ne-au informat amănunțit atât cu privire la istoria medicinii legale, cât și la cel care avea să pună bazele primului institut de acest gen în România.
Absolvirea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, licenţa în farmacie, bacalaureatul în ştiinţe şi litere, apoi doctoratul la Paris l-au ajutat pe Mina Minovici să capete notorietate în medicina universală. Pe 20 decembrie 1892, acesta avea să inaugureze, la București, Morga Orașului, primul institut medico-legal din lume, care ulterior i-a purtat numele. Încă de la întemeiere, Institutul de Medicină Legală din Bucureşti are spaţii speciale pentru expunerea şi conservarea cadavrelor în camere frigorifice, o cameră pentru autopsii, o cameră pentru fotografierea cadavrelor şi alta pentru fotografierea diverselor leziuni şi diformităţi, un laborator de chimie toxicologică, unde analizele se realizează pe organele luate de la cadavrele presupuse a fi otrăvite, un laborator de microscopie, un laborator de anatomie patologică, un muzeu care conţine instrumente folosite la comiterea unor crime sau sinucideri. Nu numai Mina Minovici s-a remarcat în medicina românească şi internaţională, ci şi fratele său Nicolae. Acesta este singurul medic din istoria medicinei care a făcut experimente de spânzurare controlată şi care nu a murit ca urmare a acestora. Nicolae Minovici a fost, de asemenea, urmaşul fratelui său mai mare la conducerea institutului din Bucureşti. De asemenea, cei doi frați au instituit primul serviciu de ambulanță și primul spital de urgență.
În continuare, am vizitat muzeul din cadrul INML, care are circuit închis, fiind rezervat numai specialiştilor din domeniul medicinii legale, organelor de justiţie şi studenţilor. Doamna doctor Violeta Chirică ne-a vorbit despre impresionanta colecţie de cranii umane care aparține mai multor rase, schelete atât umane, cât și animale, corpuri delicte, organe sexuale feminine, mulaje ale membrelor celui mai înalt bărbat la acea vreme, care purta mărimea 63 la picior, în aceeași vitrină este expusă și masca mortuară a lui Marin Preda. În spatele unui geam este conservat corpul unui bărbat (legenda spune că bărbatul mumificat, Costică, era paznic al institutului, iar ultima sa dorință a fost aceea de a fi păstrat în cadrul muzeului), care are toate organele păstrate, dar un examen la computerul tomograf a arătat ca acesta aparține unui om al străzii care a murit din cauza unei tuberculoze pulmonare avansate. De asemenea, într-o frânghie zace spânzurat, de câteva decenii, un sinucigaș căruia încă i se mai observă părul și dinții. Printre exponate se află și ultimele haine cu care a fost îmbrăcat politicianul Armand Călinescu înainte de a fi împuşcat de legionari, paltonul este ciuruit de gloanţe, iar cămaşa încă mai are pete de sânge.
De asemenea, tatuaje desprinse de pe trupurile cadavrelor studiate de Nicolae Minovici – a cărui teză de doctorat „Tatuajele în România” este o premiera în literatura româneasca de specialitate care arată importanța tatuajului în practica medico-legală și a stabilirii identității – au fost mutate din muzeul INML, la Palatul Suțu, expoziția fiind deschisă până pe 30 aprilie 2015.
Următoarea etapă a vizitei a constituit-o autopsia în spațiul special amenajat acestui tip de activitate, care s-a transformat într-un veritabil curs de criminalistică. Domnul doctor Filip Perde ne-a vorbit despre importanţa autopsiei şi despre indispensabila legătură dintre instituţiile de medicină legală cu organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti în vederea stabilirii lucrărilor de pregătire şi a altor măsuri necesare pentru ca expertizele, constatările sau alte lucrări medico-legale să fie efectuate. Am participat la două autopsii în urma cărora am aflat cauzele morţii fiecăruia: sinucidere, respectiv comoţie cerebrală. În timpul unei autopsii, corpul este disecat de la osul pubian până la gât. Toate organele din piept şi din cavitatea abdominală au fost îndepărtate şi examinate după tăietură. Creierul a fost îndepărtat la rândul său din craniu şi analizat. De asemena, ne-a atras atenţia şi faptul că pe unul dintre pereţi scrie în latină: “Aici, morţii îi ajută pe cei vii”. Se spune că aminteşte celor care transportă cadavrele de importanţa muncii lor.
În ultima etapă a vizitei noastre, am adresat întrebări domnului doctor cu privire la criminalitatea în Bucureşti, care este scăzută. Numărul victimelor este mic în comparaţie cu celelalte oraşe ale lumii precum Paris, Londra etc.
Cele trei ore petrecute în incinta institutului au fost o adevărată experienţă, așa cum afirma și Sigmund Freud: “dacă vrei să dobândeşti puterea de a suporta viaţa, fii gata să accepţi moartea”. Până la urmă ce este moartea? Este cel mai sigur lucru din lume, dar și lucrul care produce cea mai mare nesiguranță, pentru că nimeni nu știe să spună ce se întâmplă după.
Având în vedere dificultatea obținerii unei vizite într-o asemenea instituție, exprimăm alese mulțumiri domnului profesor, asist. univ. dr. Niculae Gamenţ, expert consiliere şi orientare profesională în cadrul acestui proiect, doamnei decan a Universității Româno-Americană, conf. univ. dr. Mihaela Prună, domnului Cristian Curcă, directorul medical al INML, doamnei doctor Violeta Chirică și domnului doctor Filip Perde.
Irina RÎMARU
Tania Cătălina COADĂ
