Secţiuni » Interviuri
Interviuri
Women in Law

Cristi Danileț: Suntem contemporani cu o ofensivă a justiției penale care se ocupă cu prioritate de „peștii mari”
25.03.2015 | Daniela RAȚIU

Secţiuni: Interviuri, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Daniela Ratiu: Arestari preventive, denunturi, stenograme, condamnari, declaratii de razboi intre politicieni si institutii ale statului, dezvaluiri. Zilnic, asistam la acest razboi care pare ca nu iarta pe nimeni. Dupa euforia declansata de rasturnarile de situatii politico-judiciare cu care a inceput anul 2015, opinia publica pare a se imparti intre cei care se declara pentru razboiul fara mila impotriva coruptiei si cei care invoca faptul ca am asista de fapt la arbitrariul procurorilor. Se foloseste expresia ”republica procurorilor”. Unde este adevarul?

Cristi DaniletAdevarul este unul singur: suntem contemporani cu o ofensiva a justitiei penale care se ocupa cu prioritate de „pestii mari” – e o metoda care se invata din orice manual anticoruptie. Ani de-a randul nu s-a stiut nimic despre sistemul de justitie, caci magistratii proveniti din perioada comunista si intrati in justitie pe cai nemeritorii, promovarile politice si coruptia judiciara favorizau musamalizarea dosarelor. Astazi, avem in sistem o alta generatie de magistrati: intrati in justitie pe baza de concurs, promovati pe criterii meritocratice, cu o salarizare foarte buna si ocrotiti in toate aspectele carierei lor. Azi, magistratilor nu le mai este frica! Le este frica infractorilor – sincer, cred ca asa si trebuie: celor care incalca legea sa le fie frica ca vor fi prinsi. Dar nu cred in abuzul procurorilor, caci, statistic, acesta nu are un fundament: in materie de anticoruptie, numarul achitarilor este de 10%, prin urmare, munca procurorilor este confirmata sub aspectul calitatii de catre judecatori. Iar asta ar trebui sa fie de ajuns pentru a inlatura toate suspiciunile. De fapt, acestea sunt alimentate de presa care nu este deloc obiectiva si care prezinta plansetul celor cercetati ca puncte de reper pentru informatii, care le transforma vorbele de duh in psihoze nationale impotriva procurorilor si pe care, in loc sa ii marginalizeze, ii transforma in obiecte de rating.

Daniela Ratiu: Opinia publica are nevoie de clarificari din partea institutiilor, fie ca vorbim de CSM, DNA, ICCJ. Comunicatele de presa postate pe site-urile institutiilor nu sunt indeajuns. De exemplu, referindu-ne la comunicatele DNA, acestea contin detalii tehnice, intreaga ”poveste” a unei ”afaceri” juridice care se lasa cu arestari preventive, insa, in lipsa unei pregatiri juridice, acestea nu par sa satisfaca nevoia opiniei publice de informatii. Mai mult, scenariile conspirationiste castiga tot mai mult teren. Institutiile judiciare au nevoie de un PR mult mai harnic/creativ decat simplele comunicate care insira numele suspectilor, situatiile juridice, articole din Codul penal, prejudicii estimate.

Cristi Danilet: Eu nu pot sa inteleg spectacolul mediatic. Unele televiziuni par sa sustina lupta anticoruptie, dar cu toate acestea prezinta acte din dosare care nu stiu cum ajung la ei, arunca anatema asupra celor cercetati si ii condamna public mai inainte de a se finaliza procesul judiciar. Alte televiziuni sustin o adevarata lupta impotriva… anticoruptiei, tinand partea suspectilor sau inculpatilor, acuzand procurorii de abuzuri sau judecatorii de incompetenta. Si unii, si ceilalti gresesc. Intr-o tara in care justitia s-ar face doar in sala de judecata si s-ar intelege ce e prezumtia de nevinovatie, televiziunile ar fi obiective si s-ar rezuma in a transmite stiri, nu ar face zilnic talk-show-uri prin care sa comenteze declaratii din dosare si acte procesuale, care efectiv naucesc populatia. Va spun drept ca pentru a-ti mentine luciditatea, este necesar sa elimini cat mai mult televizorul din viata ta. Este drept ca magistratii ar trebui sa fie mai mult in spatiul public pentru a explica procedurile sau legile – este o indatorire institutionala, insa, din pacate, nu ne-o indeplinim, se pare, satisfacator; sau poate e si o chestiune de optiune personala pe care eu, de exemplu, mi-am asumat-o.

Daniela Ratiu: Excese sau reglari de conturi intre institutii judiciare? 

Cristi Danilet: Acesta e unul dintre scenariile care nu trebuie acceptat. Adevarul e ca in unele institutii ale statului au penetrat retele infractionale – si imi aduc aminte cum a fost ridiculizat un fost ministru al justitiei care a spus asta acum trei ani. Ei bine, sistemul de justitie (si ma refer aici la toate componentele sale) nu a fost ocolit: oameni lipsiti de verticalitate, dar cu putere decizionala, au ajuns sa fie cumparati sau santajati de interlopi, de afaceristi, de oameni politici sau chiar din mass-media. Nu e usor sa lupti cu infractionalitatea cand tu insuti, in sistemul de justitie, ai astfel de probleme. Din fericire, exista un mecanism de extirpare: serviciile de informatii si procurorii DNA. Si mai trebuie sa mentionez, in ultima vreme, chiar sesizarile facute de unii colegi magistrati.

Daniela Ratiu: Zilele trecute, un prieten imi spunea ca perceptia publicului asupra luptei anticoruptie sufera modificari, in pofida procentelor mari pe care le inregistreaza in sondajele de opinie. Acesta imi spunea ca exista un sentiment difuz chiar si in randul cetatenilor, sau al oamenilor de afaceri onesti, potrivit caruia ”avantul” pe care l-a luat DNA, procurorii, in general, sunt de fapt excese si ca ne vom trezi ca oamenii pot fi luati pur si simplu de pe strada si dusi cu duba fara sa fi facut nimic. ”Se va ajunge sa ti se confectioneze dosar din nimic!”. Aceasta este o stare de spirit care nu trebuie neglijata de catre institutiile judiciare. Exista o preocupare in acest sens?

Cristi Danilet: Eu am incredere in judecatori. Si ar trebui cu totii sa avem. Chiar daca politia judiciara, serviciile de informatii sau procurorii ar abuza la un moment dat de puterea lor, exista un garant al drepturilor si libertatilor individuale: judecatorul. Am mai auzit vorbele „republica procurorilor” si „bagatul in duba ca in anii `50” in 2005, cand s-a aflat ca se instrumenteaza primele dosare importante; apoi, in 2010, cand a fost trimis in judecata fostul prim-ministru; apoi, in 2012, cand s-a inceput cercetarea fraudelor electorale la referendumul pentru demiterea presedintelui; apoi, anul trecut si la inceputul acestui an, cand mai multi lideri politici au intrat in atentia procurorilor. Dupa cum s-a vazut, e vorba de actiuni punctuale. Cetatenii onesti nu au de ce sa se teama. Da, se poate discuta despre scurgerile de informatii. Da, se poate discuta despre legalitatea transmiterii la TV a unor filmari cu oameni incatusati. Dar daca e sa fim realisti, ar trebui sa ne uitam pe cifre: in prezent, judecatorii aresteaza mai putin ca inainte de 2003, cand, in Romania, arestau procurorii; numarul arestarilor este in medie o sesime din randul celor trimisi in judecata, iar numarul celor condamnati este mai mare decat cel al celor arestati. Eu nu cred ca activitatea procurorilor este mai intensa – imi aduc aminte ca si in anul 2012, an electoral, s-a pus problema asta; si in 2014, iar an electoral, s-a ridicat aceeasi problema: „de ce acum?”, „de ce unii si nu ceilalti?” etc. Or, la 10 ani de la inceperea reformei, avem rezultatul: sunt anchetati politicieni din tot spectrul politic, nimeni nu e deasupra legii si nu exista infractori mai destepti ca magistratii. Practic, este doar o chestiune de timp pana cand sa fie prinsi cei care incalca legea.

Daniela Ratiu: Saptamana trecuta, senatorul Georgica Severin a propus partidului sau, PSD, si colegilor juristi, sa propuna amendamente prin care sa se modifice Codul Penal, dar si cel de Procedura Penala, ”fara frica ca vor tipa unele ambasade sau vor striga deontologii apropiati de vechea putere”. Acesta reclama faptul ca este nevoie de legi care sa faca ”dreptate si nu razbunare”. In ce conditii este posibil ca sa fie ajustat pe placul politicienilor Codul Penal si cel de Procedura Penala?

Cristi Danilet: Imi amintesc ca s-a initiat modificarea Codului Penal la nici doua saptamani dupa intrarea in vigoare – ma refer la abrogarea infractiunii „presiuni asupra justitiei”. Si imi mai amintesc ca anumite modificari de imbunatatire a Codului de procedura penala, initiate de noi inainte de intrarea in vigoare a lui, nici acum nu au fost aprobate de Parlament. Practic, legiuitorul face ce considera ca este mai bine pentru societate. Cat priveste modificarile propuse la un moment dat, ele trebuie sa treaca de doua filtre: vointa populatiei exprimata in cadrul dezbaterilor publice absolut necesare cand este vorba de legi atat de importante precum codurile, si examinarea din partea Curtii Constitutionale. De asemenea, sa nu uitam avizul din partea CSM care, desi consultativ, vine din partea unor specialisti. Ideea ca magistratii se razbuna e hilara: magistratii nu sunt adversarii nimanui, ci sunt parte din sistemul care actioneaza pentru repararea unor vicii sociale.

Daniela Ratiu: Asistam neputinciosi la felul in care Parlamentul se pune scut intre parlamentarii pentru care DNA cere inceperea urmarii penale, arestare, in baza unor dosare, dovezi, indicii temeinice privitoare la fapte de coruptie si nu pentru declaratii politice, si votul prin care puterea legislativa se opune institutiilor judiciare, puterii judecatoresti, de a-si duce la bun sfarsit menirea pentru care exista intr-un stat de drept. Acesta este un veritabil conflict intre puterile statului care nu ar trebui sa se blocheze, ci sa functioneaza in virtutea unui checks and balances. Cum vom rezolva acest conflict juridic?

Cristi Danilet: Am propus presedintelui CSM si voi reitera cererea mea ca el sa sesizeze Curtea Constitutionala. Este inadmisibil ca membrii sau fostii membri ai Guvernului, ori deputatii si senatorii sa isi faca aparari cu privire la acuzatiile din dosare altundeva decat in fata magistratilor, invocand inexistenta faptelor, erori procedurale sau abuz judiciar. As vrea sa fie clar pentru toata lumea: Parlamentul trebuie sa se ocupe de legi si de protejarea celor care voteaza legi ori au declaratii politice „in camera”, nu de cenzurarea actelor judiciare. Parlamentarii nu sunt deasupra legii chiar daca ei fac legea si sper ca, in curand, Curtea Constitutionala sa lamureasca in ce conditii legiuitorul poate refuza o cererea de cercetare sau de luarea a unei masuri procesuale.

Daniela Ratiu: ”Denuntatorul” atat de des folosit in spatiul public nu este o inovatie juridica romaneasca. Acesta exista in legislatia europeana si nu doar. In Romania ”denuntatorului” i s-a atasat si sensul ”turnatorul” anilor `50, pervertind sensul real in incercarea de a schimba sensul acela de a denunta fapte de coruptie, de natura penala. Indiferent daca vorbim de beneficiile pe care denuntul il aduce in folosul celui care o face sau simpla denuntare a faptelor de coruptie, sau de alta natura penala. Care este importanta lui juridica? Puncteaza ”denuntatorul” punctul de inflexiune in lupta anticoruptie care patrunde astfel in cotloanele coruptiei, a Sistemului? 

Cristi Danilet: Organele de urmarire penala afla de comiterea unor infractiuni prin mecanisme proprii sau cu ajutor extern. In aceasta din urma categorie intra orice cetatean care are cunostinta de savarsirea unei infractiuni – daca e chiar victima, ea poate face o „plangere”, iar daca e un martor, el poate face un „denunt”. In ultima vreme, ca urmare a cresterii increderii in institutiile anticoruptie, oamenii au inceput sa faca mai multe sesizari. Eu nu vad o problema in asta. Si in niciun caz nu este vreo legatura cu „turnatorul” catre Securitate din perioada comunista, mai ales ca avem deja in Justitie primele generatii nascute dupa Revolutia din 1989. Este adevarat ca uneori aceste denunturi sunt facute de persoane care ele insele au probleme penale. Or, daca acestea se refera la fapte reale, denunturile le pot ajuta in propriile cazuri sa beneficieze de un tratament procesual mai favorabil (renuntarea la urmarire penala, reducerea pedepsei). Dar doua lucruri trebuie retinute: primul este acela ca, daca persoana care face denuntul minte, ea comite infractiunea de „inducere in eroare a organelor judiciare” sanctionata cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani; al doilea este acela ca, in baza unui simplu denunt, magistratul nu poate ajunge la concluzia vinovatiei unei persoane, ci este nevoie de probe care sa sustina invinuirea respectiva. Asadar, nici denuntul singur (ca sa ma refer la noua „moda”), nici interceptarile singure (ca sa ma refer la vechiul „trend”) nu pot sta la baza unei condamnari.

Daniela Ratiu: Pe blogul dumneavoastra publicati o serie de articole sub titlul ”Demitizarea justitiei”. Intr-unul dintre acestea demonstrati cu cifre ca retorica potrivita careia arestarile in Romania au luat-o razna este una falsa. Afirmati ca in perioada 2004-2014, numarul de arestari a scazut. Cu toate acestea, perceptia publica este ca ele au crescut. Sunt blamati procurorii, desi acestia cer/propun, iar judecatorul este cel care hotaraste arestarea sau nu. Probabil ca demersul dumneavoastra de deschidere/explicare a actului de justitie, atat de criticat si singular, nu este indeajuns pentru schimbarea perceptiei publice asupra actului de justitie. 

Cristi Danilet: Publicului i se ofera informatii doar prin TV. Nimeni nu e interesat sa acceseze singur sursele de informatii oficiale. Eu cred ca sunt multi cetateni capabili sa discearna ce este informatie veritabila si ce este speculatie sau chiar manipulare. Eu incerc sa inlatur un val de astfel de prejudecati livrate in timp cu privire la justitie doar pentru a decredibiliza actele unor magistrati. Din fericire, campania asta negativa impotriva justitiei, dusa de cativa ani, a avut exact efectul invers si neasteptat: a crescut increderea in justitie, ceea ce este extraordinar. Oamenii vad acum justitia ca o speranta cum ca lucrurile se pot indrepta in Romania. Un prim pas este facut. Mai urmeaza sa ne dam cu totii seama ca legea trebuie respectata, si asta nu doar de frica justitiei.

Daniela Ratiu: Judecator CCR cercetat penal, directorul ANI arestat, sefa DIICOT in arest preventiv de luni de zile, un judecator condamnat la 22 de ani de inchisoare, procurori in inchisoare. Un tablou sumbru. E in oglinda cu tabloul la fel de sumbru al unei clase politice care se considera haituita de Justitie?

Cristi Danilet: Daca este sa fim corecti, trebuie sa aratam ca, in primele trei cazuri enuntate de dumneavoastra, persoanele implicate sunt urmarite pentru fapte comise anterior ocuparii functiilor respective – dar asta nu e o scuza, ci se pune in discutie modalitatea de selectare pentru ocuparea unor functii in stat, care trebuie sa fie extrem de obiectiva. Oricum, implicarea unor magistrati in acte de coruptie si condamnarea lor nu mai surprinde pe nimeni. Justitia nu este nici mai buna, nici mai rea ca celelalte autoritati ale statului. Doar ca asteptarile sunt mai mari. Pe de o parte, regret ca magistratii nu se pot abtine in a cadea ispitei (care merge de la alimente de cateva sute de lei sau favoruri sexuale pana la mita de sute de mii de euro). Pe de alta parte, ma bucur cand sunt prinsi, asta inseamna ca sistemul anticoruptie functioneaza chiar cand problemele sunt in interiorul sau.

Daniela Ratiu: Ce i-ati spune unui cetatean simplu care nu face parte din sistemul judiciar, nu e politician, nu e un om de afaceri care sa fie ingrozit de volatilitatea legislatiei careia trebuie sa ii faca fata pentru a supravietui nemaifiind vorba de dezvoltare, nu este politician, este reticent fata de mediul online, in schimb informatia si-o culege doar de la televizor? Are de ce sa se teama?

Cristi Danilet: Televizorul a devenit un mediu toxic asa incat as sfatui cetateanul onest sa stea cat mai departe de emisiunile de stiri. Regret ca o spun, dar in momentul de fata nu exista niciun organism propriu, deontologic care sa vegheze la calitatea acestor stiri: tot felul de personaje au abonament in a-si da cu parerea despre justitie, cu aceeasi usurinta cu care vorbesc despre politica, educatie sau relatii externe. Ce este si mai trist este ca unii avocati le tin isonul, cat se stie clar ca etica avocatilor le interzice acestora sa apara public si sa critice actele magistratilor. De asemenea, institutia statului care ar fi trebuit sa garanteze interesul public in emisiunile TV este macinata de probleme administrative interne care ii afecteaza functionarea. Ca sa fiu si mai explicit, cred ca trebuie sa avem curajul sa afirmam explicit ca parte dintre membrii CNA si a „jurnalistilor” de azi poarta o mare raspundere pentru incalcarea sistematica a drepturilor omului la TV, afectarea imaginii justitiei, slabirea increderii populatiei in autoritati si chiar invrajbirea unii impotriva altora a cetatenilor. Eu altfel vad indeplinirea rolului presei si in special a televiziunii. Dar totul depinde de calitatea oamenilor si respectarea reglementarilor. Ceea ce e nu cazul in privinta presei, unde pare a nu mai exista reguli. Ceea ce, pe termen mediu si lung, va duce la efecte negative majore si poate, chiar, ireparabile timp de generatii. Presa trebuie sa fie caine de paza al democratiei, dar nu unul turbat.

* Multumim timisoaraexpress.ro

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti