Conceptul de eficiență economică în contextul politicii de concurență și implicații pentru evaluarea concentrărilor economice | Constantin Belu
27 martie 2015 | Alexandra-Adriana DOBRIȘAN
Lector univ. dr. Constantin Belu a publicat în Revista Română de Concurență nr. 1/2013 articolul intitulat „Conceptul de eficiență economică în contextul politicii de concurență și implicații pentru evaluarea concentrărilor economice”.
Având în vedere că, indiferent de condițiile de concurență de pe diversele piețe, în cele din urmă, consumatorii au la dispoziție produsele de care au nevoie, aparent, interdicțiile instituite în domeniul dreptului concurenței ar apărea ca fiind lipsite de obiect. Cu toate acestea, situația trebuie nuanțată, deoarece, întotdeauna, trebuie luată în considerare și eficiența unor astfel de tranzacții la nivelul piețelor. Acest aspect reprezintă chiar subiectul articolului citat, prin intermediul căruia autorul își propune să prezinte modul în care anumite practici anticoncurențiale, în speță concentrările economice, pot avea inclusiv efecte pozitive pentru consumatori și nu numai.
Așa cum am afirmat anterior, autorul își concentrează atenția către analiza diferitelor tipuri de eficiență, care pot fi luate în considerare în momentul în care se pune problema verificării efectelor avute de comportamentele neloiale ale întreprinderilor. Astfel, există eficiență productivă, care presupune reducerea prețurilor prin sporirea volumului producției, eficiență alocativă, prin reducerea prețului odată cu redistribuirea resurselor către ariile mai avansate, precum și eficiența datorată sinergiilor în aprovizionare sau în rețeaua de desfacere și eficiența generată de progresul tehnologic, ca urmare a difuziei de know-how.
Există situații în care, pe lângă consecințele negative, concentrările economice pot produce și efecte pozitive. În acest sens, Regulamentul din 2004 pentru evaluarea concentrărilor economice ale Comunității Europene (în prezent, Uniunea Europeană) stabilește anumite criterii de evaluare a situației concrete. Comisia va trebuie să analizeze dacă apar, totuși, beneficii pentru consumatori, câștigurile de eficiență trebuind să provină în mod nemijlocit din activitatea anticoncurențială și să nu poată fi obținute altfel. Mai mult, este necesar ca aceste câștiguri să poată fi verificate, adică să poată fi evaluate cu certitudine. În cazul în care acestea nu s-au produs încă, reglementările de dreptul Uniunii cer să existe o siguranță că acestea urmează a se produce. În urma aplicării acestor criterii, nu este, însă, suficient să se ajungă la concluzia că există și efecte pozitive, ci că aceste beneficii depășesc efectele negative produse în urma respectivului comportament neloial.
În practică, Regulamentul menționat anterior oferă și o serie de exemple de manifestări economice care pot indica prezența unor asemenea câștiguri, și anume: reduceri de costuri, introducerea de noi produse sau îmbunătățirea produselor sau serviciilor existente pe piețele relevante. Totuși, în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, pot fi luate în considerare și alte astfel de manifestări economice, inclusiv potențialele câștiguri dinamice de eficiență din sfera R&D și a inovației tehnologice. În plus, avantajele care ar putea rezulta trebuie să influențeze, în mod favorabil, piața, în ansamblul ei, și nu doar anumiți participanți determinanți. Accentul este pus, așa cum este de așteptat, pe interesele consumatorilor.
În concluzie, autorul subliniază faptul că trebuie analizate, de fiecare dată, consecințele efective produse de o concentrare economică. Dacă se procedează în acest fel, autoritățile competente pot constata că există și o serie de câștiguri aduse de astfel de practici, câștiguri ce pot depăși efectele negative ce apar în mod automat.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
