ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Limitarea medierii penale – o îngrădire a dreptului la mediator și frână în recuperarea prejudiciilor cauzate de infracțiuni
27.03.2015 | Ilie DORIN


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Prezentul material este o completare la articolul scris, in septembrie 2014, de catre mine, articol in care analizam sumar cateva distinctii dintre institutia juridica a Impacarii si institutia Acordului de mediere.

Completarea survine ca urmare a unor aspecte descoperite in practica medierii penale din septembrie 2014 pana acum, aspecte ce vor face si mai inteleasa medierea penala si scopul acestuia.

Asadar, voi nota mai jos cateva diferente dintre impacare si acordul de mediere in sfera dreptului penal, plus cateva argumente privind conditionarea si limitarea medierii penale.

Impacarea intervine intre subiectii infractiunii cand nu exista niciun conflict intre acestia. Asadar subiectii infractiunii – suspect/inculpat si persoana vatamata/partea civila – se pot impaca pur si simplu printr-o declaratie in fata procurorului/judecatorului de caz ori printr-o declaratie notariala in acest sens. Impacarea aceasta este un act de sine statator, act al subiectilor procesuali ce nu trebuie sa fie conditionat de nicio contraprestatie ori obligatie ulterioara. Impacarea este posibila ori de cate ori nu exista un conflict intre aceste persoane. Existenta unui conflict (fie privind fapta, fie privind conditiile pentru o intelegere amiabila) va duce inevitabil la lipsa impacarii.

De aici nevoia de mediere. Medierea intervine cu necesitate tocmai in cazurile in care fapta de infractiune naste in acelasi timp si un conflict intre persoanele participante. Acest conflict generat de infractiune, de fapta penala, este un conflict ce se va desfasura paralel cu parcurgerea procesului penal.

Conflictul penal clasic este intre faptuitor/suspect/inculpat si persoana vatamata cu privire la repararea prejudiciului. Acesta este un conflict penal tipic. Acest conflict ia proportii considerabile in functie de cuantumul prejudiciului, conditiile de estimare ori plata, cuantumul daunelor morale ce/daca vor fi cerute/platite, numarul de participanti la fapta – deci parti in conflict, tergiversarea in repararea prejudiciului, stadiul procesual, refuzul persoanei vatamate in solutionarea amiabila a conflictului etc.

Existenta acestor chestiuni conflictuale face necesara interventia mediatorului, nu din oficiu, nici prin dispozitia organelor judiciare, ci prin libera vointa si alegere a persoanelor din astfel de conflicte. Organele judiciare pot recomanda medierea penala conform art. 6 din Legea Medierii, atunci cand constata ca infractiunea este mediabila, avand un conflict paralel de un grad ridicat de solutionare amiabila, daca acest lucru ar fi in interesul partilor din proces. De cele mai multe ori, mai ales la infractiunile contra patrimoniului, interesul exista si este primordial pentru persoana vatamata.

Vorbesc de conflict paralel cu dosarul penal, deoarece mediatorul, de fapt si in fapt, nu mediaza infractiunea si nu intervine cu nimic in procesul penal ori in procedura penala pe timpul desfasurarii procedurii penale, ci mediatorul intervine si solutioneaza acest conflict dintre persoanele care isi disputa repararea raului produs. Interventia in conflict a mediatorului tinteste o solutie amiabila la acest conflict privind restaurarea/repararea situatiei produse de fapta. Daca medierea acestui conflict va avea ca rezultat un acord de mediere penala, acest lucru ar insemna ca situatia conflictuala a incetat, prejudiciul a fost reparat, situatia a fost pe cat posibil restaurata. Depinzand de la conflict la conflict, raul cauzat poate fi reparat intr-o mai mica sau mai mare masura. De pilda, un furt nu produce atata trauma cat ar produce o distrugere a unei case, ori o inselaciune nu se poate compara, ca efecte, cu o infractiune de talharie, care si ea este mediabila.

Practicienii dreptului si organele judiciare, mai ales, trebuie sa inteleaga ca munca mediatorului este in sfera conflictuala din umbra dosarului penal, sfera ce nu face parte integranta din dosarul penal si nici nu are cum, deoarece un conflict nu incape intr-un dosar penal. Conflictul este in mintea si in inima oamenilor, acolo stau nevoile si interesele oamenilor, si acolo intervine mediatorul. Infractiunea este in legi si in proceduri, legate si probate in dosare judiciare, si acolo intervin organele judiciare si practicienii dreptului. Chiar daca unii o sa imi spuna ca totusi repararea raului produs de fapta se cere si are loc si prin procesul judiciar penal prin solicitarea platii prejudiciului, in fapt, acest prejudiciu nu se recupereaza de persoana vatamata in majoritatea cazurilor. Persoana care odata ce este victima a unei infractiuni mai trebuie sa scoata tot ea bani de avocati si expertize, eventual, pentru a se apara in instanta si, ulterior, dupa toate etapele procesului, daca castiga, sa plateasca si executarea silita, vazandu-se de cele mai multe ori in fata faptului ca nu are ce executa ori executarea dureaza si costa atat cat nu isi mai poate permite in final. Deci, ce reparare a raului produs este aceasta? Multe persoane vatamate nu mai au nici bani, nici curaj, nici putere sa isi faca dreptate, macar prin recuperarea prejudiciilor.

Paradigma moderna adusa de mediere este aplanarea conflictului penal si plata prejudiciului pe loc, de cele mai multe ori. Pana la plata efectiva a prejudicului si semnarea acordului de mediere, munca mediatorului este asidua, si diligentele necesare unei medieri cu persoana vatamata sunt nenumarate. Victima unei infractiuni este deseori reticenta in fata mediatorului. Insa tehnici si strategii specifice mediatorului pot duce la bun sfarsit un proces de mediere penala. Bunul sfarsit este dat de repararea raului produs, in primul si in primul rand, si finalizarea discutiilor cu un acord de mediere reciproc convenabil partilor. In ce mod, in cat timp si de ce, este strict la latitudinea partilor din astfel de conflicte, mediatorul doar facilitand si generand aceste tipuri de intelegeri amiabile.

Legat de limitarea in timp a medierii penale, in data de 17 aprilie 2015, ICCJ se va pronunta asupra efectelor procesuale ale Acordului de Mediere penala in caile de atac. Concluziile Procurorului General, depuse deja la dosarul cauzei, sunt in sensul ca Acordul de Mediere este nelimitat in timp ca efecte procesuale, putand fi incheiat pe tot parcursul procesului penal. Practica neunitara a venit de la confuzia unor magistrati a celor doua institutii, respectiv confuzia impacarii penale cu acordul de mediere penala. Mai precis, impacarea penala este limitata in timp de citirea actului de sesizare a instantei, dupa acest moment fiind tardiva si neproducand efecte, iar acordul de mediere este nelimitat in timp de niciun stadiu procesual, nici unde in Legea Medierii ori in Codul de Procedura Penala nu avem vreo limita de timp a acordului de mediere. Acest lucru tine si de esenta medierii. Nu vad de ce legiuitorul ar limita solutionarea unui conflict in timp, incadrandu-l intr-un anume stadiu procesual, atat timp cat solutionarea amiabila este diferita si paralela cu procesul penal, si de vreme ce nesolutionarea conflictului are efecte negative in timp (de cele mai multe ori, orice conflict degenereaza si se amplifica), dar luand in calcul si unul din scopurile procesului penal – recuperarea prejudiciilor produse de faptele penale. Ori limitarea medierii, ca posibilitate de a recupera amiabil prejudiciul, ar limita si obstructiona chiar eficacitatea si efectivitatea acestui principiu procesual penal. Ingradirea medierii nu ar face decat sa stopeze de cele mai multe ori recuperarea prejudiciilor ori repararea raului produs de fapta penala.

De asemenea, limitarea medierii ar obstructiona dreptul la un mediator in cauzele penale. Ori, existenta dreptului la un mediator este esentiala in noile politici penale romane si dreptul la un mediator trebuie sa fie exercitat in bune conditii, pe tot parcursul procesului penal, chiar si dupa, asa cum este dreptul al asistenta juridica. Nu putem oferi cetateanului un drept, pe care mai apoi sa il limitam drastic, mai ales pentru faptul ca acest drept vine in satisfacerea cu celeritate si in mod amiabil a intereselor sale.

Ori, libertatea de a-si atinge si negocia interesele intr-un conflict penal este o noutate pentru multi faptuitori si persoane vatamate. Noutatea medierii penale face ca multe persoane vatamate si multi faptuitori sa nu stie inca in mod concret posibilitatea medierii, dar si beneficiile medierii pentru ei daca sunt lasati sa isi medieze situatia conflictuala. In luna februarie a acestui an, am mediat cu succes o inselaciune cu 4 persoane vatamate, inculpata afland abia atunci, in februarie 2015 (la un an de la intrarea in vigoare a noilor Coduri), de existena medierii penale, posibilitatea medierii si beneficiile ei pentru ea. Si acesta este un aspect privind necesitatea de libertate a medierii pe intreaga durata a procesului penal.

Pe langa aceste considerente, conflictul privat dintre persoanele care sunt si subiecti procesuali intr-un proces penal este un conflict viabil in timp, care escaladeaza daca nu este aplanat ori solutionat amiabil la un moment dat al procesului penal. Momentul solutionarii depinde de disponibilitatea partilor din conflict pentru mediere si nu poate fi dispusa de legiuitor. Sunt parti vatamate care accepta medierea tocmai dupa prima instanta, ca sa vada „cat ii da nemernicului” ca mai apoi sa se poata folosi de prima Sentinta in negocierea unei intelegeri. Sunt faptuitori care folosesc acest trick pentru negocierea intelegerii, in sensul ca, in speranta unei achitari, asteapta prima Sentinta ca, in functie de aceasta, sa medieze sau nu conflictul, ori sa repare sau nu prejudiciul. Prima Sentinta este in medierea conflictelor penale un argument favorabil sau nefavorabil, in functie de cel care il foloseste si cel caruia ii profita. Medierea merge mai departe si dupa prima sentinta, desi eu incurajez mereu medierea si o intelegere inca din faza de cercetari penale ori pana la prima Sentinta, deoarece animozitatile cresc si conflictul ia o amploare greu de stapanit dupa ce se ajunge in instanta. Dar conflictul este inca mediabil, mai greu ce e drept, pentru ca miza creste pentru fiecare din participantii la mediere.

Un alt aspect al medierii conflictului penal ar fi sentinta definitiva si executorie ca termen final pentru medierea penala. Unele voci spun ca medierea penala este posibila pana la citirea actului de sesizare, desi nu este adevarat, pentru ca niciun text de lege nu spune acest lucru, unii spun ca medierea penala este posibila pana la sentinta definitiva, deci la finalul procesului penal, desi nici acest lucru nu este prevazut expres nicaieri, si altii spun ca medierea este posibila oricand (evident cu efecte juridice diferite in functie de stadiul procedurilor judiciare). Opinez ca, intr-adevar, medierea penala este posibila oricand de la ivirea conflictului si pana la solutionarea amiabila a acestuia, tot ceea ce difera este efectul unei astfel de medieri, efect care va fi in functie de stadiul procedurilor penale – cercetare, urmarire, judecare, condamnare, executare, suspendare executare. Medierea este posibila, efectul acesteia in procesul penal difera.

Generarea conflictului de catre fapta penala nu poate inceta decat intr-un mod amiabil, cu precadere cand este vorba de bani. Vorbesc exclusiv de conflict si nu de infractiune, conflictul se stinge prin acord amiabil, infractiunea prin sanctiunea penala. Pedeapsa pentru infractiune este individualizata si pusa in executare la sfarsitul procesului penal. Acordul amiabil la conflictul generat de fapta penala nu poate surveni in acelasi timp cu sanctiunea penala, fiind lucruri total diferite. Acordul amiabil survine ca urmare a solutionarii prin mediere a conflictului, solutionare ce poate avea loc in faza de cercetare penala, in faza de urmarire penala, in faza de judecata, dar si in faza post-judecata, cand conflictul inca e viabil. Facem distinctia ca un conflict penal nu inceteaza prin sentinta penala, ci doar prin acord amiabil, doar o intelegere amiabila cu cineva face sa inceteze acel conflict cu acel cineva. Ca si in domeniul civil, o hotarare judecatoreasca nu face decat sa transeze juridic problema in discutie, dar conflictul efectiv dintre persoanele angrenate in problema ramane deschis. Drept pentru care si in civil si in penal, avand conflictul deschis, medierea este inca posibila si propice. Evident, in medierea penala post-judecata, efectele juridice nu vor mai fi cele pe care le-ar fi avut medierea penala daca s-ar fi desfasurat in timpul procesului penal, pana la condamnare, dar acest lucru conteaza pentru stabilitatea raporturilor juridice penale. Legiuitorul este liber sa dispuna pe viitor ce efecte doreste pentru condamnatul care isi mediaza conflictul pe care nu l-a mediat in timpul procesului judiciar din varii motive, iar daca face acest lucru, in acord cu normele penale actuale, intelegerea amiabila si recuperarea prejudiciilor sunt conditii pentru suspendarea conditionata a pedepsei.

Existenta conflictului penal duce la necesitatea unui acord de mediere pentru satisfacerea intereselor persoanei vatamate. Persoana vatamata a stat in umbra procesului penal in vechile Coduri penale. Desi ea suferea raul cel mai mare si era efectiv pagubita (lovita, furata, inselata,talharita), statul o tinea in coltul camerei de judecata si se simtea mai mult el lezat decat partea vatamata; rareori aceasta isi vedea prejudiciul in mana si acest lucru dupa lungi si costisitoare procese. Noile Coduri, in acord cu noile politici si orientari penale, scot victima din umbra procedurilor si o pun in prim plan. O fac si ii dau putere sa se exprime si sa isi exercite drepturi pentru proliferarea intereselor sale lezate de fapta penala. Ii dau dreptul sa isi negocieze solutii. Ii dau dreptul la un mediator care sa o ajute in aceste negocieri. Din coltul camerei de judecata o aduc in biroul unui mediator unde isi poate foarte bine discuta si analiza in conditii de confidentialitate si discretie problema si interesele ei in cauza. Discutia mediatorului cu persoana vatamata vine sa reliefeze si sa defineasca interesele si nevoile acesteia incidente in cauza.

Ori acest lucru este o noutate in ordinea juridica romaneasca si trebuie tratata cu multa atentie de legiuitor. In cel mai bun caz, si fara niciun efort din partea legiuitorului ori organelor judiciare, medierea penala trebuie lasata in grija mediatorilor, neconditionata si nelimitata de timp ori alte aspecte procedural penale.

Dorin ILIE
Mediator

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate