Rodica Aida Popa: Deontologia interprofesională este piatra unghiulară a încrederii, demnității și profesionalismului

Discursul jud. dr. Rodica Aida Popa, susținut în deschiderea lucrărilor conferinței ”Garanţiile dreptului la apărare în cursul procesului penal. Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei. Drepturi şi obligaţii deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor”, ce are loc astăzi, 27 martie 2015, Gura Humorului.

”Stimate domnule decan al Baroului Suceava,
Stimate doamnelor președinte ale Curților de Apel Bacău, Iași, Suceava,
Doamnelor și domnilor judecători,
Doamnelor și domnilor decani,
Distinși invitați,

După un circuit care a cuprins cele mai importante centre culturale ale României, ne aflăm astăzi la Gura Humorului, localitate care este atestată în documentele scrise medievale emise de cancelaria Moldovei, încă de la începutul secolului XV (1415), când vornicul Oană a întemeiat vechea mânăstire a Humorului.

Denumirea orașului Gura Humorului își are sorgintea în așezarea sa la gura de vărsare a râului Humor în râul Moldova. În ceea ce privește denumirea râului Humor, una dintre legendele locale vorbește despre trecerea tătarilor pe aceste meleaguri la o dată nedeterminată (posibil în anul 1241), când ploile abundente umflaseră apele pârâului făcând imposibilă trecerea sa. Tătarii au numit această apă „Homor”, ceea ce în limba turanică vorbită de ei înseamnă „repede”.

Prima menționare documentară a localității datează din 26 februarie 1490, printr-un act emis de cancelaria lui Ștefan cel Mare.

La 10 septembrie 1782, în Gura Humorului este mutat comandamentul militar austriac, care construiește aici o fortăreață. La 10 octombrie 1782, sediul trupelor de graniță se mută la Gura Humorului.

După anul 1800, în localitate încep să se stabilească germani, poloni, evrei, ucraineni, întemeind, în 1835, colonia cu numele „Bori”.

Tot aici, în apropierea acestei localități, se află Mânăstirea Voroneț, ctitorită de Ștefan cel Mare la 1488, a cărei frumusețe, recunoaștere arhitecturală excepțională și pictură, albastru de Voroneț, i-au conferit autenticitate, recunoscută ca fiind Capela Sixtină a Orientului.

Așadar, suntem într-un loc unde dimensiunea universală a spiritualității, prin creștinismul ortodox, este ridicată la valoare de patrimoniu național inestimabil, influențând puternic existența celor care trăiesc aici, dar și din întreaga țară.

În acest context are loc și cea de-a șaptea conferință din proiectul privind relația judecători și avocați, din perspectiva Avizului nr. 16 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni.

Dialogul interprofesional continuă în Moldova, îmbogățind și consolidând, astfel, actul de justiție român, printr-o comunicare transparentă, pragmatică și eficiență interprofesională, pornind de la noile instituții ale Codului penal și Codului de procedură penală, care reconfigurează nu numai sistemul judiciar în materie penală, dar și ceea ce este mai sensibil, mentalitatea în aplicarea acestor dispoziții.

Așadar, era firesc să existe un proiect, de altfel primul la nivel național, care adună la un loc două corpuri profesionale judecători și avocați și care, până la acest moment, respirând împreună, au găsit soluții comune la unele aspecte apărute.

Era firesc ca în contextul multiculturalismului poporului român să se înscrie și o convergență a comunicării modelului interprofesional juridic, iar acest proiect pune față în față aspecte privind atitudini procesuale comune, pregătirea profesională continuă, deontologia judecătorilor și avocaților, cărora le este comun supremația legii, respectul, responsabilitatea profesională, secretul profesional.

Dragi colegi, afirm cu responsabilitate că maturitatea dialogului în cadrul acestor conferințe a relevat o abordare a problemelor specifice profesionale cu rigoarea științifică conferită de mediul universitar, în care judecătorii și avocații care au participat, au expus și dezbătut noile instituții ale Codurilor în materie penală, de pragmatismul ce a decurs din jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în aceste conferințe discutându-se probleme de aplicare a legii cărora li s-a găsit rezolvare pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare, a unor soluții concrete de bune practici referitoare la identificarea avocaților din tabloul avocaților în timp real, chiar din sala de ședințe, sau introducerea unui modul de etică și deontologie profesională din perspectiva acestei relații judecători și avocați la anul al II-lea al formării inițiale la Institutul Național al Magistraturii, precum și propunerea de modificare a Regulamentului de organizare și funcționare a instanțelor judecătorești, ca, la întâlnirile de practică neunitară ale curților de apel, să participe, ca invitat, alături de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, și Decanul baroului.

Aceste măsuri efective ne încurajează în misiunea pe care o avem în asigurarea justițiabilului că încrederea în serviciul public al Justiției este necesară într-o societate democratică.

Stimați colegi, și astăzi vom discuta aspecte concrete ale activității judiciare, respectiv ale dreptului la apărare în procesul penal, infracțiuni contra înfăptuirii justiției, deontologia interprofesională fiind piatra unghiulară a încrederii, demnității, profesionalismului nostru.

Sunt convinsă că numai împreună, într-o comunicare reală, sinceră și deschisă avem cunoașterea profundă a realității și găsirii soluțiilor necesare pentru înfăptuirea unui act de dreptate.”

Aveţi cont profesional JURIDICE.ro?