Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
19 comentarii

Cazul Giumbix contra DEX, sau Ce pierzi când câștigi daune morale
27.03.2015 | Cristina ZAMȘA

Secţiuni: Drept civil, Opinii, RNSJ, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

”Având în vedere că reclamantul este o persoană care conduce o instituție publică (…) instanța apreciază că sintagma „slugă băsistă”, respectiv opinia pârâtului cu privire la persoana și activitatea reclamantului (…) sunt protejate de art. 10 CEDO. (…) Cu privire la folosirea cuvântului „giumbix”, se reține faptul că acesta nu apare în dicționarul explicativ al limbii române, astfel că nu poate fi reținut caracterul defăimător al acestui cuvânt. (…) Astfel de afirmații precum cele reținute mai sus (slugă băsistă jegoasă, ooo, anistule, ochelărică, giumbix ăsta, pe ochelărică…) nu pot fi acceptate nici în contextul unei dezbateri vizând subiectele de interes public abordate de pârât și referitoare la reclamant, întrucât nu au nicio legătură cu acestea”. (Judecătoria Sector 1 București, sentința civilă nr. 24595/2013)

Cazul Giumbix contra DEX, sau Ce pierzi când câștigi daune morale

I. Jigniri? Da, dar cu măsură.

Rubrica noastră nu avea cum să ignore procesul dintre un înalt funcționar public și un cunoscut realizator de emisiune TV privind obligarea acestuia din urmă la plata unor despăgubiri bănești cu titlu de daune morale pentru încălcarea unor drepturi nepatrimoniale ale primului. În rezolvarea speței, instanța de fond a recunoscut că ”este dificil de găsit echilibrul ce ar trebui să existe între exercițiul dreptului la liberă exprimare și protecția drepturilor individuale” (pagina 7).

Dificultatea problemelor a determinat instanța să procedeze la o (prea) analiză semantico-lingvistică a ceea ce ar trebui să fie manifestarea faptei ilicite a pârâtului, afirmarea unor expresii jignitoare, defăimătoare. Probatoriul cauzei a fost format din transcrieri ale emisiunilor În gura presei, dar nici motivarea sentinței civile nu s-a lăsat (mult) mai prejos.

Astfel, în scopul determinării faptei ilicite, s-a reținut diferența de regim juridic dintre sintagmele „slugă băsistă” și „slugă băsistă jegoasă”, după cum urmează:
– la pagina 8: ”sintagma „slugă băsistă”, respectiv opinia pârâtului cu privire la persoana și activitatea reclamantului (…) sunt protejate de art. 10 CEDO”;
– la pagina 10, cu referire la expresia ”slugă băsistă jegoasă” (…), instanța reține că modalitatea de exprimare a pârâtului este pur insultătoare, nu este justificată și nu se încadrează în limitele dozei de exagerare și provocare permise de art. 10 CEDO.”

Dacă aveam dubii în legătură cu posibila încadrare a termenului penibil” în sfera faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, acestea s-au spulberat cu ocazia lecturării unui paragraf de la pagina 9: „cu privire la folosirea cuvântului „penibil” raportat la definiția acestui cuvânt din dicționarul explicativ al limbii române și la contextul în care a fost folosit de pârât, nu reprezintă o insultă la adresa reclamantului și nu constituie o încălcare a dreptului la demnitate”. Dar nicio apreciere laudativă a respectivului drept. Cu alte cuvinte, nici insultător, nici apreciativ. Atunci, să-l folosim dacă vrem să exprimăm indiferența, în funcție de context! (Dar nu față de persoanele care pot avea o altă reprezentare asupra explicației din DEX).

Sunt considerate, însă, jignitoare „asemănările cu figurine cărora la crește grâu în cap și cu o gulie” (pagina 11). Nu este sigur dacă jignirea rezultă din comparația cu figurine, în general, sau cu acelea cărora le crește grâu din cap, în special. O fi de la grâu ? Cât despre gulie… Deja e luat în derâdere regnul vegetal, speciile cereale și legumicole și nu pârâtul este vinovat de asta!

II. Valențele (ne)defăimătoare ale non-cuvântului „giumbix”

Două aspecte interesează în contextul speței: natura și regimul juridic al termenului giumbix. Cu privire la primul aspect, din pagina 9 se reține faptul că ”acesta (cuvântul giumbix – n. n.) nu apare în dicționarul explicativ al limbii române, astfel, că nu poate fi reținut caracterul defăimător al acestui cuvânt”. Nu se regăsește nici măcar într-o variantă traductibilă în jurisprudența CEDO citată de instanță? Se pare că nu, având în vedere meticulozitatea dovedită în documentare. Față de lipsa elementelor de factură a contura natura termenului, instanța ar fi trebuit să dispună o expertiză semantico-lingvistică. Dacă experții în domeniu ar fi susținut caracterul defăimător, insultător al cuvântului? Prejudiciul nu ar fi crescut considerabil prin raportare la frecvența utilizării termenului în cadrul emisiunilor respective potrivit transcrierilor prezentate în instanță?

Dar regimul juridic al non-cuvântului – din punct de vedere oficial lingvistic – giumbix se schimbă radical atunci când i se alătură un alt termen: ”giumbix ăsta, pe ochelărică”, cu consecința încălcării ”dreptului la demnitate, drept ocrotit de art. 72 Cod civil” (pagina 13). Rezultă că non-cuvântul giumbix are valoare neutră în sine, dar poate dobândi valențe defăimătoare în urma unei juxtapuneri contextuale, în speță, alături de cuvântul ochelărică. Per a contrario, dacă pârâtul l-ar fi alăturat unor cuvinte cum ar fi: giumbix fin intelectual, n-ar mai fi săvârșit o faptă ilicită… Când apare noua ediție a DEX-ului? Sper că autorii urmăresc procesul evolutiv al limbii române, precum și impactul acestuia asupra juridicului.

III. A câștiga daune morale nu e întotdeauna ceea ce pare

Reținând întrunirea tuturor condițiilor răspunderii civile delictuale în persoana pârâtului, instanța de fond l-a obligat la plata unor despăgubiri bănești de 5.000 EURO, în loc de 40.000 EURO, cum a solicitat reclamantul. În justificarea cuantumului despăgubirilor, judecătoria a afirmat că ”însăși acordarea unei despăgubiri este mai semnificativă decât cuantumul efectiv al despăgubirii” (pagina 14). Surprinzător de parcimonioasă instanța, prin comparație cu generozitatea redării unu la unu în mod repetitiv a tuturor expesiilor mai mult sau mai puțin defăimătoare la adresa reclamantului. Cu asta s-a ales și reclamantul, plus cei 2.000 EURO acordați în apel, plus publicarea hotărârii în spațiul online și accesarea ei de mii de oameni care bănuiesc că nu au remarcat aspectul reparator al sentinței, ci dimpotrivă…

De observat că instanța de fond a respins modalitatea de reparare a prejudiciului constând în prezentarea de scuze publice, apreciind că ”acordarea despăgubirilor bănești și redarea dispozitivului hotărârii în emisiunea În gura presei sunt remedii suficiente” (pagina 16). Destul de riscantă redarea dispozitivului în cadrul emisiunii respective… Sau poate că instanța a prins gustul probatoriului?

Cât despre apelantul-pârât, acesta a obținut o diminuare a pasivului cu 3.000 EURO, plus recunoașterea din partea instanței de fond a gradului mare de audiență a emisiunii sale TV. Mai apoi, lansa întrebarea dacă să plătească sau să meargă la pușcărie… Să plătească, că face. Unii dintre noi am mai zăbovit asupra reintepretării și aplicării funcțiilor răspunderii civile.

Procesele, ca și războaiele, sunt ușor de început.

lector univ. dr. Cristina ZAMȘA
Facultatea de Drept a Universității din București

* ZAMSHE este o altfel de rubrică, de autor, în care ineditul comentariului este dat de ineditul unor hotărâri judecătorești (prin soluție, motivare, părți, noutatea aspectelor de drept ș.a). Obiectul rubricii este ales aleatoriu, obiectiv, fără intenții ascunse. Stilul este asumat și totodată controlat de autor, accentele ironice, satirice neurmărind aruncarea în derizoriu a problemelor de drept tratate. Concluziile vor fi întotdeauna pozitive și constructive. O rubrică numai pentru consumatorii genului!

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

19 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti