Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Comunicate profesioniştiEvenimenteRecrutareBarouriExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT

Haga. Romania vs. Ucraina. Rezumat pledoarii – 15 septembrie 2008
16.09.2008 | JURIDICE.ro, Guvernul Romaniei

Secţiuni: Content
JURIDICE - In Law We Trust

REZUMATUL PLEDOARIILOR ROMANIEI LA CIJ
RUNDA A II-A
Luni, 15 septembrie 2008

I. Discurs introductiv al agentului Romaniei pentru CIJ, Bogdan Aurescu
II. Frontiera delimitata in jurul Insulei Serpilor, James Crawford
III. Irelevanta „actelor statale” in zona supusa delimitarii, Cosmin Dinescu
IV. Critica liniei de delimitare a Ucrainei, precum si a interpretarii date de Ucraina coastelor relevante si zonei relevante. Existenta unui acord de delimitare partiala in jurul Insulei Serpilor, James Crawford
V. Frontiera maritimadin jurul Insulei Serpilor, reprezentata pe hartile folosite in argumentatie, Simon Olleson
VI. Digul Sulina, Daniel Muller.

Pledoaria I
Discurs introductiv al agentului Romaniei pentru CIJ

Bogdan Aurescu
, Agent al Romaniei pentru CIJ
Luni, 15 septembrie 2008

Context general: Discursul introductiv al Agentului Romaniei pentru CIJ, Bogdan Aurescu, din runda a II-a a pledoariilor Romaniei in procesul de delimitare a spatiilor maritime in Marea Neagra traseaza liniile generale de raspuns al Romaniei la pledoariile sustinute de Ucraina saptamana trecuta, si combate, pe fond, argumentele ucrainene care s-au referit la rationamentele expuse acum doua saptamani in pledoariile agentului Romaniei.

"Ucraina se straduieste sa distraga atentia acestei Curti de la lipsa ei de argumente in sustinerea constructiei liniei sale spre chestiunea lungimii tarmurilor, care a devenit acum alpha si omega in acest caz, mantra sa”, a aratat Agentul Romaniei. Lungimea coastelor nu poate fi considerata nici circumstanta relevanta in delimitare, in contextul geografic specific zonei in disputa, nici o justificare a echitatii liniei definitive, asa cum ar dori Ucraina. De asemenea, a punctat Bogdan Aurescu, desi Ucraina sustine acum canu isi bazeaza cazul pe Insula Serpilor, ca element central in delimitare, ci ca Romania ar pune accentul pe aceasta formatiune maritima, in propria metodade delimitare a Ucrainei primul pas este satraseze linia de echidistanta chiar intre Insula Serpilor si coasta romaneasca. Aceasta abordare transforma o coasta minuscula, de numai 300 de metri, a unei formatiuni maritime neintegrate in tarmul ucrainean, intr-un substitut pentru intreaga coasta relevanta a Ucrainei pentru acest proces de delimitare maritima, a aratat Agentul Romaniei la CIJ.

Bogdan Aurescu a aratat ca singura strategie a Ucrainei in pledoariile sale a fost repetitia acelorasi argumente. „Unica „regula” pe care se intemeiaza argumentatia Ucrainei este „repetitia”, regula de aur a publicitatii. Am numarat nu mai putin de 68 de situatii cand reprezentantii Ucrainei au mentionat „diferenta accentuata a lungimilor coastelor” sau o formula similara”, a spus Bogdan Aurescu.

Si totusi, afirmatia Ucrainei ca intreaga sa coasta ar trebui luata in considerare in delimitare contrazice atat normele de drept, cat si contextul geografic din acest caz. Reprezentantii Ucrainei nu au spus nimic despre motivele si modul in care deplaseaza linia de echidistanta provizorie pentru a ajunge la propunerea lor finala. Ucraina nu a explicat nici cum se ajunge la situatia in care linia finala propusa Curtii in aceastad elimitare coincide cu linia propusa Romaniei in timpul negocierilor, in ciuda faptului ca acum Ucraina pretinde sa recunoasca metoda de delimitare a CIJ, international recunoscuta, iar atunci trasa linia dupao „metoda” proprie, care nu respecta regulile de delimitare stabilite bilateral in 1997, a aratat Bogdan Aurescu.

Solutia de delimitare propusa de Romania la CIJ este construitain mod corect si rezonabil, a afirmat Bogdan Aurescu. Sunt cel putin trei seturi de argumente juridice care determina traseul liniei de delimitare in vecinatatea Insulei Serpilor. Este vorba despre argumente care rezulta dintr-o analiza juridica atenta a faptelor si care indica, toate, necesitatea ignorarii acestei formatiuni maritime in procesul de delimitare a spatiilor maritime. Toate evidentele, in fapt si in drept, arata ca Insula Serpilor are dreptul doar la cele 12 mile marine de mare teritoriala, deja alocate prin acordul romano-sovietic din 1949, a aratat Agentul Romaniei pentru CIJ.

Trecand in revista din nou argumentele Romaniei cu privire la modul de delimitare a spatiilor maritime, Bogdan Aurescu a aratat ca frontiera maritima in jurul Insulei Serpilor a fost trasata prin Procesele Verbale dintre Romania si URSS in 1949, documente in vigoare si intre Romania si Ucraina. Existenta acordului este demonstrata de numeroase harti emise chiar de institutii de stat ucrainene.

In al doilea rand, Agentul Romaniei a reiterat faptul ca Insula Serpilor este o formatiune maritima izolata, neintegrata in coasta Ucrainei, ceea ce inseamna ca nu poate fi considerata relevanta pentru trasarea liniei provizorii de echidistanta in procesul de delimitare maritima.

In al treilea rand, Insula Serpilor, dupa toate dovezile istorice si stiintifice, romane, ucrainene sau internationale, este o stanca, in sensul articolului 121, alineatul 3 din Conventia privind dreptul marii. Astfel, aceasta formatiune maritima nu are drept la platou continental sau zona economica exclusiva, deoarece caracteristicile sale naturale nu pot sustine viata sau o economie proprie. Ucraina nu a reusit sa aduca argumente viabile pentru a demonstra contrariul in pledoariile sale, la fel cum nu a reusit sa schimbe conditiile naturale ale formatiunii maritime prin masurile de dezvoltare artificiala recente, a aratat Bogdan Aurescu.

„Mai mult, necesitatea unui caracter echitabil al solutiei de delimitare maritima in acest caz implica luarea in considerare a transferului Insulei Serpilor, in 1948, in conditii legale dubioase (…), ca si maniera arbitrara in care a fost determinata frontiera maritima in 1949”, a spus Agentul Romaniei. Efectele injuste ale acestui fapt istoric nu trebuie perpetuate prin acordarea unei importante nemeritate Insulei Serpilor in prezenta delimitare maritima.

Bogdan Aurescu a reiterat faptul ca Procesele Verbale semnate de Romania si URSS pentru a stabili frontiera maritima, inclusiv in jurul Insulei Serpilor, sunt in vigoare si in relatia bilaterala dintre Ucraina si Romania. Ele nu sunt, asa cum a pretins Ucraina in pledoariile sale, „tratate mai putin formale”. Desi au un caracter mai degraba tehnic, aceste documente au fost semnate, ca orice alt tratat bilateral. Aceste documente, a continuat Bogdan Aurescu, nu au un caracter de acord tacit, cum au afirmat, eronat, reprezentantii Ucrainei. Textele sunt clare, a spus Bogdan Aurescu. In ciuda incercarilor Ucrainei de a provoca confuzie prin lectura in fata Curtii a unor variante diferite de traducere, ele afirma acelasi lucru: frontiera maritima agreata de cele doua parti merge pe arcul de cerc de 12 mile marine in jurul Insulei Serpilor, lasand formatiunea maritimad e partea URSS si apele din afara acestui cerc Romaniei.

Chiar si lasand la o parte frontiera maritima deja determinata in jurul Insulei Serpilor, oricum aceasta formatiune martima nu poate juca vreun rol in prima etapa a trasarii liniei de delimitare maritima (trasarea liniei provizorii de echidistanta), a aratat Bogdan Aurescu. Romania a demonstrat in pledoariile sale ca, in jurisprudenta internationala, formatiuni maritime cu caracteristici similare Insulei Serpilor (izolatafatade coasta) nu au putut fi considerate puncte de bazapentru trasarea liniei de echidistanta.

Nici programele intreprinse de Ucraina pe Insula Serpilor, comparate de Agentul Romaniei cu „satul lui Potemkin”, nu au reusit satransforme caracteristicile naturale, intrinsece locului, sau statutul juridic al Insulei Serpilor. Aceste actiuni nu pot avea incidentain prezentul proces, din toate motivele aratate in pledoariile Romaniei de acum doua saptamani, a mai aratat Bogdan Aurescu. Dimpotriva, ele raman o recunoastere impotriva propriilor interese, deoarece prin masurile ucrainene, motivate de necesitatea de a „crea” conditii de viatape Insula Serpilor, guvernul ucrainean recunoaste ca aceste conditii nu exista, a accentuat Bogdan Aurescu. El a aratat caUcraina nu a reusit, in pledoariile sale, sa conteste numeroasele probe aduse de Romania pentru a dovedi toate acestea.

In loc sa argumenteze fundamentat contra dovezilor aduse de Romania, Ucraina s-a limitat la discreditarea superficialaa probelor din propria presa: articolele scrise de jurnalisti ucraineni, care atestacaracterul de stancaal Insulei Serpilor, si care au fost folosite de Romania in pledoariile sale, a aratat Agentul Romaniei pentru CIJ. Mai mult, Ucraina a folosit traduceri diferite ale propriilor documente scrise depuse la Curte, pretinzand ca ele au fost gresit traduse in prima faza, de proprii lor experti.

Bogdan Aurescu a reiterat caracterul ilegal, impotriva Articolului 1 din Tratatul de Pace de la Paris, al Protocolului din 1948 prin care URSS prelua Insula Serpilor. Efectele inechitabile ale nedreptatilor istorice nu trebuie extinse prin acordarea unei importante exagerate, in prezenta delimitare maritima, Insulei Serpilor. Contrar celor afirmate de Agentul Ucrainei, Volodymyr Vassylenko, faptele istorice sunt relevante pentru caele contribuie la gasirea unei solutii echitabile, a aratat Bogdan Aurescu.

Tot contrar celor sustinute de Volodymyr Vassylenko, in pledoaria sa de saptamana trecuta, Bogdan Aurescu a aratat ca, in negocierile care au condus la semnarea Tratatului de bazasi a Acordului Conex, din 1997, Romania si Ucraina s-au inteles asupra unui “pachet de negociere”: prin acesta, Ucraina a acceptat sanu se foloseascade aceastaformatiune in delimitarea maritima. Bogdan Aurescu a aratat caacest „pachet”, conform practicii diplomatice, nu putea fi marcat expres in textul Tratatului, dar el rezultadin acesta. De altfel, reprezentantii Ucrainei au recunoscut in pledoariile lor capozitia Romaniei, care sustinea caspatiul maritim al Insulei ªerpilor trebuie limitat la cel mult 12 mile marine, era bine cunoscuta si inainte de incheierea Tratatului.

Pledoaria II
Critica liniei de delimitare propusa de Ucraina
Profesorul James Crawford, Universitatea din Cambridge
Luni, 15 septembrie 2008

Context general: Profesorul James Crawford demonstreaza caracterul arbitrar, inechitabil, neconform dreptului international al liniei de delimitare cerutade Ucraina la CIJ.

– Ucraina nu oferan icio justificare pentru linia propusa de ea pentru delimitare, nu explica cum ajunge aceasta linie sa nu respecte nici configuratia coastei Romaniei, nici contextul geografic general al zonei.
– De altfel, a notat profesorul Crawford, Ucraina nu a explicat in niciun fel linia sa de delimitare, sau metoda prin care ajunge la o asemenea pretentie. „Domnul Bundy, Sir Michael Wood si doamna Malintoppi au atacat succesiv argumentul meu despre frontiera maritima deja trasata prin Procesele verbale din 1949. Cei trei au petrecut de trei ori mai mult timp pentru combaterea argumentului prezentat de mine decat am petrecut eu sail prezint. (..) Pentru justificarea liniei de delimitare au alocat exact 3 minute”, a spus James Crawford.
– Profesorul James Crawford a aratat Curtii ca exista doua intrebari fundamentale care ar trebui puse: cum se raporteaza linia de echidistanta la Insula Serpilor si efectul pe care aceasta formatiune l-ar avea asupra liniei definitive.
– Profesorul Crawford a aratat ca Insula Serpilor nu are cum sa influenteze nici linia provizorie de echidistanta, nici linia definitivade delimitare.
– Profesorul Crawford a folosit multiple argumente tehnice si juridice pentru a arata importanta distinctiei intre coaste adiacente si coaste opuse, pe care Romania o face in propunerea ei de delimitare, in timp ce Ucraina nu o face.
– In final, James Crawford a aratat ca linia propusa de Ucraina este una arbitrara. Ucraina nu a reusit sa explice metoda sa de delimitare. Aceeasi linie este una neconforma cu dreptul international, deoarece nu respecta nici principiul echitatii, nici principiile metodologiei folosita in jurisprudenta internationala pentru delimitari. Aceeasi linie nu respecta nici macar contextul geografic de la care ar trebui saporneasca.

Pledoaria III
Irelevanta „actelor statale” in zona supusadelimitarii
Cosmin Dinescu, co-agent al Romaniei pentru CIJ
Luni, 15 septembrie 2008

Context general: Cosmin Dinescu combate, in pledoaria sa, alegatiile Ucrainei, referitoare la activitatile statale exercitate de cele douastate in zona aflatain disputa.

„Ucraina nu a reusit sa demonstreze ca aceste activitati statale sunt conforme, in fapt sau in drept, cu criteriile necesare pentru a le considera circumstante relevante, capabile sa aiba un impact asupra delimitarii noastre. De asemenea, Ucraina nu a reusit nici sa construiasca un argument solid in sprijinul noii sale afirmatii, privind procesele verbale din 1949”, a afirmat Cosmin Dinescu.

Cosmin Dinescu a aratat ca Ucraina si-a schimbat, in timpul pledoariilor, pozitia referitoare la activitatile statale din zona in disputa, pe care o expusese in documentele scrise depuse la CIJ, recunoscandu-si astfel slabiciunea propriilor argumente. Daca in pledoariile scrise Ucraina se referea la activitatile intreprinse de ea insasi in aceasta zona, pretinzand caele ar putea fi considerate drept circumstante relevante in delimitare, acum muta atentia catre activitatile intreprinse de Romania in zona si incearca sa demonstreze caele, nefiind exercitate in interiorul zonei in disputa, arata nevaliditatea proceselor verbale care fixeaza frontiera maritimadin jurul Insulei Serpilor. „in aceasta noua piesa actorul principal este reprezentat de activitatile statale ale Romaniei, sau, mai degraba, asa cum ar dori Ucraina sa credem, de inexistenta lor”, a spus Cosmin Dinescu.

Reprezentantii Ucrainei nu s-au referit decat o data, in pledoariile lor, la vechiul argument al activitatilor statale din zona in disputa ca fiind eventuale circumstante relevante pentru delimitarea maritima.

Totusi, a aratat Cosmin Dinescu, si acest nou argument al Ucrainei este unul artificial, fara substanta. Co-agentul Romaniei a aratat ca, in cazul activitatilor statale din zona in disputa, Ucraina afirma, in mod fals, ca singurele activitati ale Romaniei ar fi fost concesiunile petroliere de dupa1990. Cosmin Dinescu a adus in fata Curtii dovezi clare, din studii stiintifice, care demonstreaza multiplele activitati de explorare efectuate de Romania in zona in disputas i care contrazic afirmatia Ucrainei ca Romania nu ar fi exercitat acte statale in zona.

Cosmin Dinescu a amintit faptul ca singura concesiune ucraineana a unui perimetru din apropierea zonei in disputa facuta inainte de 1997, data incheierii Tratatului de baza dintre cele doua state, este concesiunea Delphin. Celelalte doua au fost facute in conditiile in care Tratatul era deja in vigoare, si fusesera stabilite de comun acord coordonatele exacte ale zonei aflate in disputa (cele doua state au convenit sa nu exercite activitati de exploatare in zona pana cand diferendul nu este solutionat). De altfel, aria aflata in disputaera cunoscuta celor doua parti cu mult inainte de incheierea Tratatului. Documentele diplomatice schimbate intre cele doua parti in anul 1995 clarificau deja pretentiile Romaniei si Ucrainei referitoare la platoul continental si zona economica exclusiva.

Cosmin Dinescu s-a referit si la data critica a diferendului, data cristalizarii disputei, aratand ca, in dreptul international, daca exista un diferend intre doua state, trebuie fixat ao data a cristalizarii sale. De altfel, chiar CIJ a afirmat acest lucru, in deciziile sale din cazuri anterioare. Asadar, argumentul Ucrainei, afirmat in fata Curtii de Loretta Malintoppi, expert international reprezentant al Ucrainei, conform careia o astfel de data nu ar juca niciun rol in procesul de delimitare este eronat, a aratat Cosmin Dinescu. De asemenea, el a desfiintat si afirmatia reprezentantei Ucrainei conform careia o eventuala data a cristalizarii conflictului ar fi 2004, data sesizarii CIJ de catre Romania.

De altfel, a spus Cosmin Dinescu, cele doua parti au admis in repetate randuri ca diferendul nu a aparut nici in 2004, cand Romania a sesizat CIJ si nici macar in 1997, data incheierii Tratatului dintre cele douastate. Nu numai corespondenta diplomatica purtata inainte de 1997 (1993-1995) intre Romania si Ucraina demonstreaza acest fapt, dar insusi Agentul Ucrainei pentru CIJ, Volodymyr Vassylenko a recunoscut in discursul sau introductiv ca acest diferend era cunoscut Ucrainei chiar de la data independentei ei, ca stat successor al URSS. „Atat Ucraina, ca successor al URSS, cat si Romania, au mostenit o problemacomplicata”, a spus Volodymyr Vassylenko in discursul sau, citat de Cosmin Dinescu. Co-agentul Romaniei a concluzionat ca disputa dateaza dinainte de data independentei Ucrainei, deci in niciun caz nu se poate spune ca data cristalizarii diferendului ar fi 2004. Totusi, a aratat Cosmin Dinescu, pentru necesitatile prezentului demers de delimitare maritima, Romania sustine ca data critica a diferendului cu Ucraina poate fi fixata cel mai tarziu in anul 1995, an in care cele doua parti si-au comunicat reciproc pretentiile exacte la platou continental si zona economica exclusivain Marea Neagra.

In ceea ce priveste concesiunile petroliere, Cosmin Dinescu a explicat ca Romania a avut un comportament precaut in ceea ce priveste locatia acestor concesiuni deoarece URSS a contestat, in finalul anilor 1970, semnificatia proceselor verbale pe care le incheiase cu Romania incepand cu 1949. Tara noastra si-a reafirmat constant pozitia, de-a lungul timpului, afirmand ca frontiera maritima din jurul Insulei Serpilor este stabilita, prin procesele verbale, pe arcul de cerc de 12 mile marine din jurul formatiunii maritime. Faptul ca una dintre parti a contestat un document cu care fusese inainte de acord, nu inseamna ca acest procese verbale nu exista, a spus Cosmin Dinescu.

Co-agentul Romaniei a desfiintat argumentul Ucrainei conform caruia concesiunile sale petroliere ar fi localizate in zona in disputa, urmand linia de delimitare cerutade Ucraina si, ca atare, ar trebui luate in considerare ca circumstante relevante in trasarea liniei definitive. „O simplaprivire la harta cu locatiile (acestor concesiuni) ajunge pentru demonstrarea contrariului”, a spus co-agentul Romaniei pentru CIJ. Concesiunile Ucrainei nu urmeaza linia de delimitare cerutala CIJ, ci acoperadoar o micaparte a zonei in disputa.

In ceea ce priveste activitatile de prevenire a braconajului ale gardei de coasta, pe care Ucraina pretinde cale-ar fi exercitat in zona in disputa, Cosmin Dinescu a reiterat nerelevanta lor juridica, datorata faptului ca au fost efectuate dupa data cristalizarii diferendului.

Pledoaria IV
Frontiera delimitatain jurul Insulei Serpilor
Profesorul James Crawford, Universitatea din Cambridge
Luni, 15 septembrie 2008

Context general: Discursul profesorului James Crawford desfiinteaza punct cu punct argumentele aduse de Ucraina (pledoaria reprezentantului Ucrainei, Sir Michael Wood) impotriva existentei unei frontiere maritime, deja determinate prin Procesele verbale din 1949 si ulterioare, intre URSS si Romania, pe arcul de cerc de 12 mile marine din jurul formatiunii Insula Serpilor.

Existenta frontierei maritime deja trasate prin Procesele verbale romano-sovietice din 1949 nu este un argument nou al Romaniei, asa cum a sustinut reprezentantul Ucrainei, Sir Michael Wood, in pledoariile sale, a aratat profesorul Crawford. De exemplu, in 1997, cand Romania a notificat la Secretariatul ONU punctele de bazacare definesc marea sa teritoriala, a depus o harta pe care arcul de cerc din jurul Insulei Serpilor, frontiera deja trasatain 1949, este perfect reprezentat.

In ciuda revenirilor obsesive ale reprezentantilor Ucrainei asupra incercarii de a aduce contra-argumente la existenta frontierei maritime deja trasate in jurul Insulei Serpilor, Sir Michael Wood, consilier al Ucrainei, sustinea ca Romania are „o sarcina grea” in a dovedi existenta acestei frontiere. Profesorul Crawford a subliniat ca Romania nu trebuie sa dovedeasca nimic, deoarece Procesele verbale generale din 1949, reconfirmate de acte succesive in 1949 si 1961 (Tratate referitoare la regimul frontierei), 1963 si 1974 (Procese verbale), existasi sunt in vigoare, iar Ucraina si Romania sunt obligate sale respecte. De aceea, a sustinut profesorul James Crawford, aceste Procese verbale nu trebuie dovedite, ci interpretate. Iar interpretarea lor corectaeste aceea ca fixeaza o frontiera maritima pe arcul de cerc din jurul Insulei Serpilor (12 mile marine).

Profesorul Crawford a atras atentia asupra diferentei dintre prezentul caz si cel invocat de Ucraina pentru a-si sustine argumentul, Nicaragua v. Honduras, unde Curtea era chemata sa constate existenta unui acord tacit intre parti. Or, in cazul Romania c. Ucraina nu exista un acord tacit si un asemenea argument nu poate fi invocat.

Asadar, nu exista dubiu in ceea ce priveste acordul dintre Romania si URSS din 1949. Profesorul Crawford a demonstrat Curtii ca Romania si URSS au cazut de acord, la semnarea acelor Procese verbale, asupra frontierei dintre state, mergand dincolo de marea teritoriala a Romaniei. Aceasta frontiera este clar reprezentata in Catalogul de harti anexat acestor Procese verbale, unde sunt clar inscrise spatiile maritime ale URSS si Republicii Populare Romania, a aratat James Crawford. in aceste conditii, prezumtia Ucrainei, caProcesele verbale din 1949 au trasat doar frontiera de stat (terestra si mare teritoriala) este fundamental gresita.

Sir Michael Wood, reprezentant al Ucrainei, incerca sa evite, in pledoaria sa, acest fapt evident, presupunand ca cele doua parti ar fi avut de gand sa delimiteze o „posibila” viitoare mare teritoriala a Romaniei. „Ucraina este fortata sa apeleze la prezumtii in pledoariile ei din simplul motiv ca nu exista nicio dovada care sa-i sustina argumentul”, a spus James Crawford.

Profesorul Crawford a aratat clar canu exista nicio indicatie in Procesele verbale din 1949, sau in actele succesive referitoare la frontiera dintre Romania si URSS, capartile s-ar fi gandit la o „posibila” viitoare mare teritorialaa Romaniei. Dacas-ar fi dorit doar delimitarea frontierei pana la limita marii teritoriale de 12 mile a Romaniei ar fi trebuit sa existe in text o indicatie referitoare la o asemenea intentie, or asa ceva nu exista, a spus James Crawford. Nici atribuirea spatiilor maritime in hartile anexate documentelor nu indica o astfel de intentie. Asadar Romania si URSS nu intentionau sa stabileascao prezumtiva „posibila” viitoare mare teritoriala a Romaniei, ci sa traseze clar frontiera maritima dintre cele doua state dincolo de limita de 12 mile marine a marii teritoriale.

Toate acestea dovedesc fara doar si poate ca Romania si URSS au cazut de acord in 1949 asupra frontierei maritime dintre cele doua state mult dincolo de marea teritoriala a Romaniei, mergand pe arcul de cerc din jurul Insulei Serpilor, a aratat profesorul Crawford.

Dupa ce a demonstrat incorectitudinea prezumtiilor ucrainene ca Procesele verbale din 1949 nu ar fi delimitat si frontiera maritima dincolo de marea teritoriala a Romaniei, profesorul Crawford a analizat limita panala care Procesele verbale din 1949 delimiteaza frontiera maritimad intre Romania si URSS.

Ucraina presupune, in mod gresit, ca Procesele verbale si Harta 134 din catalogul de harti atasat lor, nu fac decat sa „marcheze” frontiera de stat. Dar textul documentelor dovedeste ca partile au delimitat frontiera maritima si dincolo de ultimul semn de frontiera marcat.

Referitor la Harta 134 din Catalogul anexat Proceselor verbale, profesorul Crawford a aratat ca scopul acesteia nu era acela de a arata limita pana unde merge delimitarea frontierei maritime ci doar sa ilustreze semnele de frontiera relevante. De altfel, reprezentantul Ucrainei a recunoscut ca acesta este scopul Hartii 134.

In ceea ce priveste argumentul ucrainean, conform caruia inexistenta frontierei maritime din jurul Insulei Serpilor ar fi doveditade nerecunoasterea acesteia in Tratatul privind regimul frontierei din 2003, unde cele douaparti au fixat Punctul „F” ca punct limitacare marcheaza intersectia marilor teritoriale ale celor douatari, profesorul James Crawford a aratat ca, la momentul negocierii Tratatului din 2003, diferendul dintre cele doua state era deja unul vechi, iar negociatorii nu au inclus acest subiect sensibil pe agenda. Totusi, aceasta nu demonstreaza invaliditatea Proceselor verbale din 1949, a subliniat profesorul.

James Crawford a adaugat ca, desi Ucraina nu doreste sa recunoasca acest fapt, Plansele I si V, harti care atesta prelungirea frontierei maritime dincolo de punctul de frontiera1439, si deci in jurul Insulei Serpilor, sunt parte integranta a catalogului de harti atasat Proceselor verbale generale din 1949. James Crawford a folosit chiar indexul acestui catalog pentru a demonstra Curtii acest fapt, contrar afirmatiei Ucrainei ca aceste planse ar fi „dubioase”.

Nu in ultimul rand, profesorul Crawford a aratat ca existenta frontierei maritime din jurul Insulei Serpilor este dovedita prin numeroase harti elaborate de autoritati statale dupa incheierea Proceselor verbale din 1949. In aceste circumstante, Romania nu greseste cu nimic atunci cand afirma ca o frontiera maritima generala a fost trasata pe un arc de cerc de 12 mile marine in jurul Insulei Serpilor.

Profesorul James Crawford a aratat caUcraina nu a raspuns in pledoariile sale celor mai importante doua chestiuni cu care este confruntata Curtea in acest caz: care este efectul configuratiei coastelor celor doua state, independent de Insula Serpilor, si care ar fi efectul Insulei Serpilor asupra delimitarii.

In ceea ce priveste prima chestiune, profesorul Crawford a afirmat ca punctul de plecare in delimitarea maritima prezenta este trasarea unei linii de echidistanta intre coastele relevante ale celor doua state, dupa cum a aratat si in pledoariile sale anterioare. In ceea ce priveste efectul Insulei Serpilor, James Crawford a aratat ca efectul acestei formatiuni nu poate depasi frontiera in jurul marii sale teritoriale de 12 mile marine deja trasata.

Astfel, a aratat James Crawford, linia de echidistanta intersecteaza arcul de cerc din jurul Insulei Serpilor in Punctul X, asa cum s-a aratat in pledoariile Romaniei de saptamana trecuta. Punctul X este ultimul punct al liniei de delimitare constituitade arcul de cerc care inconjoara Insula Serpilor, punct reprezentat in mod constant pe hartile elaborate de Romania, fosta URSS, Ucraina sau de state terte. Profesorul Crawford a aratat insa c ajudecatorii CIJ sunt cei care vor decide in final punctul exact la care linia de echidistanta trebuie sa intersecteze arcul de cerc din jurul Insulei Serpilor.

In finalul pledoariei sale, profesorul James Crawford a aratat ca CIJ este competenta, sub incidenta paragrafului 4(h) din Acordul Conex la Tratatul politic de baza dintre Romania si Ucraina, sa rezolve chestiunea generala a delimitarii spatiilor maritime ale celor doua state in Marea Neagra.

Cele doua parti, Romania si Ucraina, au fost de acord sa se adreseze CIJ pentru intreaga problema a delimitarii in Marea Neagra: o linie care poate delimita marea teritorialaa Insulei Serpilor de platoul continental si zonele economice exclusive ale Romaniei din exteriorul arcului de cerc de 12 mile din jurul Insulei Serpilor. Aceasta este abordarea conforma cu dreptul international, a subliniat profesorul Crawford.

Pledoaria V
Frontiera maritimadin jurul Insulei ªerpilor, reprezentatape hartile folosite in argumentatie
Simon Olleson, cercetator la Universitateai din Cambridge si la Institutul Britanic de Drept International si Comparat
Luni, 15 septembrie 2008

Context general: Simon Olleson raspunde din partea Romaniei argumentelor aduse de Ucraina impotriva hartilor folosite de echipa romana pentru sustinerea argumentatiei juridice.

Ucraina nu a fost capabilasaarate Curtii Internationale de Justitie nicio harta care sa contrazica argumentatia Romaniei, a aratat Simon Olleson. Reprezentantul Ucrainei, Sir Michael Wood, nu a facut decat sa afirme ca hartile prezentate de Romania sunt copiate dupa documente sovietice mai vechi (din 1957) sau ca hartile publicate de propriile institutii oficiale ale Ucrainei au fost realizate de cartografi care „si-au facut de cap”, a subliniat Simon Olleson. „Ceea ce spune Sir Michael se poate reduce la fraza “desi agentiile noastre cartografice oficiale au produs si publicat aceste harti oficiale care reprezinta frontiera maritima, in diferite ocazii, noi nu am vrut asta.”, a spus Simon Olleson.

Cea mai veche hartadin argumentatia Romaniei este cea din 1957, produsade Uniunea Sovieticala scurt timp dupa incheierea Proceselor verbale din 1949. Aceasta harta este o dovad aincontestabila a frontierei deja trasate in jurul Insulei Serpilor.

Ucraina nu si-a fundamentat in niciun fel supozitia ca toate hartile succesive celei din 1957 erau realizate exclusiv pe baza unor copii ale acelei harti sovietice. Documentele cartografice succesive celei sovietice din 1957, folosite de Romania, nu sunt, in niciun caz, identice, a aratat Simon Olleson.

De altfel, simplul fapt caUcraina incearca sa-si nege propriile harti, publicate de propriile institutii autorizate, demonstreaza ca Romania are un argument puternic in aceste documente cartografice, a aratat expertul britanic.

Reprezentantul Ucrainei, Sir Michael Wood, a discreditat, in pledoaria sa, chiar Institutul Hidrografic de Stat al Ucrainei, parte a Ministerului ucrainean al transporturilor si comunicatiilor afirmand ca hartile publicate de aceasta institutie provin din „carti cu ilustratii”, a aratat Simon Olleson. De asemenea, tot reprezentantul Ucrainei contrazice Fabrica MilitaraCartograficadin Kiev cand discrediteaza harta publicata de aceasta institutie si folosita de Romania. Toate aceste harti, realizate de experti cartografi ai URSS si ai Ucrainei arata clar frontiera maritima delimitata in jurul Insulei Serpilor.

„Harta ramane o confirmare a realitatii geografice, mai ales cand statul afectat negativ de evidentele hartii a fost chiar cel care a produs si publicat acel document, chiar impotriva propriilor interese”. Aceasta este decizia CIJ in cazul Malaysia/Singapore, a aratat Simon Olleson. Asadar, argumentele Ucrainei impotriva hartilor publicate chiar de ea sunt contrazise si de deciziile anterioare ale CIJ.

Simon Olleson a notat ca reprezentantul Ucrainei nu a prezentat Curtii in timpul pledoariei sale nicio harta folosita de Romania, multumindu-se sa descrie frontiera maritima inscrisa in aceste documente ca un „carlig” in jurul Insulei Serpilor. Desi este o constatare amuzanta, aceast adescriere nu constituie un argument care sa contrazica existenta frontierei maritime, a spus Simon Olleson.

El a trecut in revista, proiectand pe ecranul din Sala Palatului Pacii din Haga, cateva din cele peste 30 de harti folosite de Romania in argumentatia sa. Hartile au fost publicate intre 1957 si 2007 de autoritati sovietice, ucrainene, romane sau ale altor state europene. Toate aceste harti reprezinta frontiera maritima fixata de Romania si URSS prin Procesele verbale generale din 1949 si sunt dovezi puternice ale argumentatiei Romaniei.

Argumentul Ucrainei, conform caruia hartile publicate de Uniunea Sovieticaar fi fost intentionat eronate, indicand o frontiera „unilaterala” in jurul Insulei Serpilor din motive de securitate, este o pura speculatie, a aratat Olleson. Ipoteza speculativa a Ucrainei este oricum contrazisa de hartile in sine, care, daca ar fi fost facute pentru motive de securitate, ar fi reprezentat frontiera ca un cerc complet in jurul Insulei Serpilor, pentru a arata limitele zonei securizate, nu ca pe un „carlig”, a subliniat Simon Olleson.

Pledoaria VI
Digul Sulina
Daniel Müller, cercetator la Centrul de Drept International din Nanterre, Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Défense
Luni, 15 septembrie 2008

„Mult zgomot pentru nimic”, asa a caracterizat Daniel Muller argumentul Ucrainei conform caruia digul Sulina ar fi o constructie artificiala, conform afirmatiilor reprezentantului Ucrainei, Rodnam Bundy, care nu ar trebui folositain delimitarea maritima ca punct de baza de pe coasta Romaniei.

Daniel Muller a observat in pledoaria sa ca Ucraina se contrazice: doreste s discrediteze digul Sulina, ca punct de baza al coastei romane pentru delimitarea maritima in curs, dar foloseste, in propria metodade delimitare, acelasi dig pentru a construi propria sa linie de asa-zisa echidistanta.

Exista cateva argumente foarte clare care demonteaza argumentul Ucrainei despre invaliditatea digului Sulina, ca punct de baza, a aratat Daniel Muller. Desi este o constructie facutade mana omului, asa cum a observat corect reprezentantul Ucrainei, digul Sulina este o instalatie portuara permanenta, parte integranta a unui sistem portuar, care, conform articolului 11 din Conventia asupra dreptului marii de la Montego Bay, poate fi folosita ca punct de baza in delimitari maritime.

Mai mult, digul Sulina este o instalatie portuara integrata in coasta romana, si nu mai poate fi considerata o caracteristica artificiala a acesteia, a aratat Daniel Muller, mai ales ca fara acest dig portul Sulina nu ar putea functiona.

Asadar, a aratat Daniel Muller, digul Sulina a devenit de jure si de facto parte integranta a coastei romane. In drept, Conventia din 1982 defineste astfel de instalatii portuare ca parti integrante ale coastei. In fapt, la capul digului Sulina s-a format natural o insula de nisip, pamant romanesc, pe care este amplasat farul digului.

Daniel Muller a mai aratat ca, desi este construit de mana omului, aceasta constructie a fost determinata de natura, de conditiile naturale specifice zonei (Delta Dunarii). Aluviunile aduse de Dunare in zona Deltei nu ar permite desfasurarea activitatii in portul Sulina, de unde si constructia digului Sulina. De asemenea, aceleasi conditii naturale specifice unei delte au condus la aparitia insulei de nisip de la capatul digului, a aratat Daniel Muller.

Daniel Muller a aratat importanta digurilor in delimitarile maritime, folosind printre altele exemplul digului Zeebrugge din Belgia, care, ca si digul Sulina a constituit un punct de bazain delimitarea maritima dintre aceasta tara si Olanda, din 1996.

Romania a notificat la ONU digul Sulina, ca punct de baza, a amintit Daniel Muller, si nici Ucraina, nici vreun alt stat nu a contestat acest fapt. De asemenea, el a subliniat cadigul nu poate fi comparat sub nicio formacu Insula Serpilor, comparatie implicita in pledoariile Ucrainei. Digul Sulina, spre deosebire de stanca Insula Serpilor, este o continuare integrata a coastei romane, a carei proiectie in mare genereazas patii maritime la care Romania este indreptatita, a spus Daniel Muller.

Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti