Profesiile liberale și mediul concurențial din România | Bogdan Chirițoiu, Nicoleta Crișan
9 aprilie 2015 | Alexandra-Adriana DOBRIȘAN
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, și Nicoleta Crișan, inspector de concurență, au publicat în Revista Română de Concurență nr. 2/2013 articolul intitulat „Profesiile liberale și mediul concurențial din România”.
În general, se consideră că doar comportamentul întreprinderilor este vizat de regulile instituite de legislația de dreptul concurenței. În acest caz, profesiile liberale ar fi înlăturate ab initio din sfera de interes a acestor reglementări, pentru că se presupune că un astfel de practician nu îndeplinește condițiile pentru a fi o întreprindere. Deși obiectul articolului citat nu constă în încercarea de a afla dacă profesiile liberale pot fi încadrate sau nu în categoria întreprinderilor, totuși, autorii își propun să demonstreze că și aceste domenii de activitate trebuie monitorizate potrivit regulilor concurențiale.
În mod paradoxal, potențialele practici anticoncurențiale nu sunt neapărat cele ale persoanelor fizice încadrate într-o astfel de profesie, ci ale asociațiilor sau organizațiilor profesionale care coordonează domeniul respectiv. De cele mai multe ori, astfel de grupări sunt abilitate prin lege să reglementeze atât în ceea ce privește admiterea (implicit, intrarea pe piață), cât și exercitarea profesiei în cauză, în materiile în care nu există deja prevederi legale. În acest context, este important de menționat faptul că Legea concurenței este destinată să fie aplicată nu numai societăților, ci și persoanelor fizice care desfășoară o activitate în mod independent, întrucât ambele categorii sunt considerate întreprinderi.
Restricționările impuse de organizațiile sau asociațiile profesionale pot avea implicații serioase asupra relațiilor concurențiale normale, în măsura în care accesul într-o astfel de profesie este condiționat de dobândirea calității de membru într-o asemenea grupare. Cu toate acestea, dincolo de posibilele inconveniente pentru diverșii consumatori, aceștia din urmă obțin și o serie de beneficii de pe urma existenței acestor organizații profesionale. La o primă vedere, acestea garantează oferirea unor servicii de calitate, prin perfecționarea continuă a respectivilor profesioniști, prin respectarea anumitor reguli de etică profesională, precum și prin posibilitatea sancționării disciplinare a acestora, în cazul în care comit anumite greșeli. În cele din urmă, este lesne de înțeles că o organizație de acest tip este mult mai indicată să remedieze imperfecțiunile din profesia pe care o coordonează. De ce? Pentru că acestea sunt la curent cu tot ceea ce se întâmplă în domeniul lor, spre deosebire de reglementările la nivel central, care, în cele mai multe cazuri, pot fi mult prea generale.
În mod concret, autorii prezintă principalele modalități care aduc atingere dreptului concurenței, raportat la reglementările pe care le pot adopta organizațiile sau asociațiile profesionale. Astfel, în primul rând, trebuie menționată una dintre deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene, din anul 2011, prin care se stabilește faptul că acele activități care nu presupun exercitarea unor puteri decizionale, activități care sunt doar auxiliare sau pregătitoare în raport cu exercitarea autorității publice, nu pot fi catalogate ca reprezentând, în mod efectiv, exercitarea autorității publice. Prin urmare, organizația profesională este pasibilă de încălcarea regulilor de dreptul concurenței. Revenind la restricționările propriu-zise, acestea sunt următoarele: accesul pe piață este restricționat în funcție de anumite criterii, printre care și apartenența la organizația respectivă, competența este limitată la anumite arii georgrafice, existența unor taxe excesive ce trebuie achitate la momentul intrării în profesie.
În concluzie, în conformitate cu opinia expusă de autori, nu ar trebui să se urmărească o dereglementare totală a profesiilor liberale, din partea organizațiilor sau asociațiilor profesionale. Dimpotrivă, ar trebui eliminate restricțiile de concurență pe aceste piețe, proces de pe urma căruia ar avea de profitat atât profesioniștii în cauză, cât și consumatorii.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
