ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
10 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Justiţia lu’ Trăsnea. Justiţia română este administrată de nişte tâmpiţi
10.04.2015 | Gheorghe MOROȘANU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Să mă explic, să exemplific.

De la Poiana Teiului la Piatra Neamţ sînt 80 de kilometri. Această distanţă a parcurs-o un căuzaş al Tribunalului Neamţ ca să „scoată copie” a unui act (o pagină) dintr-un dosar al său. Arhivara i-a spus că trebuie să plătească o „taxă judiciară de timbru de 1 leu. Omul s-a deplasat la Direcţia de taxe şi impozite a oraşului, unde funcţionara l-a întrebat: „De unde sînteţi?”; „De la Poiana Teiului”; „Deci nu puteţi plăti aici. Mergeţi la primăria comunei de domiciliu”. Niciun comentariu, nicio derogare, nicio altă variantă, nimic nu e posibil, decît cum s-a spus, asta-i legea.

Cu funcţionarul român nu ai altă variantă decît să faci cum spune el. Cu cel ce face legile, nu mai zic. De asta m-am convins şi eu, chiar şi eu, care am crezut multă vreme că pot revoluţiona lumea şi o pot modifica în stil liberal. ESTE LEGE, DOM’LE! Adică Ordonanţa Guvernului nr. 80/2013, care chiar aşa scrie. Aşadar, omul nostru a plecat acasă, a plătit la primăria pendinte şi s-a întors a doua zi la Tribunal cu chitanţa de 1 leu.

Bilanţ: 4 x 80 km = 320 km, adică 20 litri de combustibil, două zile pierdute din viaţă.

Revedeţi afirmaţia din titlu: dacă nu e aşa, eu sînt tîmpitul.

Gheorghe MOROŞANU
Judecător pensionar

PS: Pe timpuri (preistorice epoci) într-o cameră a Judecătoriei Piatra Neamţ era un birou unde se primeau taxele de timbru. Evident, nu era ceva bun. A fost desfiinţat.

PSS: Banii din taxele de timbru sînt produşi de noi, cei care facem justiţie. Normal ar fi să revină organelor de justiţie. Ştiţi unde merg în realitate aceşti bani? Nici eu.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 10 de comentarii cu privire la articolul “Justiţia lu’ Trăsnea. Justiţia română este administrată de nişte tâmpiţi”

  1. Valentin BULIGA spune:

    In locul colegului pensionar, ii cautam cauzausului din Poiana Teiului contul de trezorerie, faceam plata cuvenita – totul pe net – ii scoteam la imprimanta confirmarea platii si ii uram sarbatori fericite, ca la pensioara mai mare decat indemnizatia ce o avusese ca judecator socotesc ca ii dadea mana sa faca o fapta crestineasca.

    Din partea cuiva care isi declina calitatea de judecator, chiar si pensionar, m-as fi asteptat la o exprimare mai putin ofensatoare, daca nu mai cumpatata. V.B.

  2. Florin RADU spune:

    Daca ar fi apelat la un avocat, nu ar mai fi trebuit sa piarda atata timp si nici sa cheltuie atatia bani.
    Avocatul putea inclusiv sa plateasca taxa pe numele lui si sa o ataseze la cererea „cauzasului”.
    In RO, din pacate, inca nu exista mentalitatea apelarii la avocati.

  3. Mihai COSTACHE spune:

    Ca avocat am cautat pe internet, cerind ajutorul Sfantului Google, conturile de trezorerie ale marilor orase. Pe site-urile acestora nu exista mentionate nici macar conturile de taxe pt. bunuri, daramite cele pt. taxele de timbru…

    Nu mai discut problema cu orasele mici, comune etc.

    Ar trebui sa existe un site cu toate conturile aferente taxelor de timbru ca sa fie usor pentru toata lumea.

    In plus, onoratii judecatori nu accepta intotdeauna ca taxa sa fie achitata de catre avocat la sediul sau profesional deoarece debitorul taxei este JUSTITIABILUL si nu avocatul. Ar trebui clarificata aceasta chestiune in OUG 80.

    • Valentin BULIGA spune:

      Ar trebui sa fiu ori naiv ori precum scrie dl. judecator pensionar daca as crede ca toate-s asa cum ar trebui. Basca, din experienta, am observat si eu ca sunt chiar unii juzi ce cu cerbicie urmaresc ca nu cumva taxa sa fi fost platita aiurea, fara insa ca cineva sa evoce vreo asa neregularitate, si, intr-un astfel de caz, sa sa gaseasca pricina de a da deindata refuz solicitarii.

      Este evident ca speta cu posibilele ei variante nefericite constitutie o neglijenta crasa a executivului (MJ) care, in calitate de autoritate publica de reglementare desemnata in domeniu, are nu doar parghiile, dar si obligatia de a asigura cu buna credinta si intru-totul posibilitatea justitiabilului contributor de a-si onora sarcina de natura fiscala in conditii optime, neimpovaratoare, mai cu seama ca in caz diferit s-ar putea ivi o ingerinta crasa a unor drepturi sau interese legitime ale justitiabilului contributor, poate chiar a accesului la justitie dupa cum s-a aratat.

      Accept ca nu traim intr-o lume perfecta, ideala si nici nu cred ca mi-as dori, insa mai socotesc ca neajunsurile nu cu inversunare stearpa si rauvorbitoare le indepartam, ci cu fapta pe cat se poate buna.

      In situatii punctuale deja s-au aratat vreo doua solutii (multumesc d-lui Florin Radu) si poate ar mai exista si altele.
      Dar ar mai putea exista si solutii mai ample, precum cea a d-lui Savescu cu privire la accesul gratuit la legislatie ori a d-lui Neacsu cu privire la accesul facil si gratuit la solutiile instantelor de judecata care, din pacate, in lipsa unei sustineri consistente din partea profesionistilor dreptului sper ca se gasesc doar intr-o lancezeala de moment in asteptarea unui reviriment.

      Cu un alt prilej, dl. Florin Radu s-a aratat incantat de eforturile d-nei judecator Aida Popa de a coagula o comunicare reala, profesionista intre doua categorii profesionale. Demersul d-nei judecator Aida Popa pare insa izolat in randul confratilor dumneaei devreme ce, mai deunazi, CSM-ul a colectat niste rezerve din partea juzilor cu privire la Protocolul MJ/Barou referitor la onorariile cuvenite avocatilor pentru serviciul public, unele fara noima, altele ascunzand ipocrit frustrari lumesti, putine cu temei.

      Nu doar ca ader fara rezerve la un astfel de demers ca cel al d-nei judecator Aida Popa, dar as coopta si alte categorii profesionale chemate direct sau mijlocit la a servi idealului peren de dreptate si justitie.
      Coagularea s-ar putea realiza si prin sustinerea mai eficienta si dimpreuna a unor astfel de chestiuni poate mai putin vizibile, insa in mod cert cu o finalitate mai concreta.
      Ma gandesc la o actiune ad-hoc de creare a unei petitii online care mai apoi sa fie prezentata MJ-ului sau o solicitare administrativa scrisa adresata aceluiasi MJ cu liste de semnaturi colectate de la judecatori, avocati, justitiabili de prin toata tara, in caz de pasivitate a autoritatii publice avand la indemana remediile din contenciosul administrativ.

      Insa observ ca se perpetueaza schisma, inversunarea fara noima, violenta vorbei.
      Ce m-a intristat insa cel mai mult a fost ca acestea au provenit de la o persoana ce a avut ca menire sa aduca armonia acolo unde s-a aratat dihonia, dupa incetarea serviciului public insa manifestandu-se pe deandoasalea. V.B.

  4. Florin-Iulian HRIB spune:

    Amendez textul cu următoarea precizare: nu e vorba numai de „tâmpiţi”, cum le zice autorul, ci de tîmpiţi ticăloşi.

    Oricum, reacţia fostului judecător e cam tardivă, inutilă şi vădit a la Băsescu: după ce nu mai e la butoane, acuză furibund sistemul pe care l-a păstorit/deservit. Colegii săi în funcţiune nu par deranjaţi de multiplele moduri de împiedicare/îngreunare a accesului la justiţie pe care le-au introdus actualii „administratori tâmpiţi” şi care oferă magistraţilor diverse pretexte de respingere a cererilor introduse de justiţiabili.

    Eu am trimis la MJ o petiţie în noiembrie 2013, în care scriam următoarele: Referitor la plata taxelor judiciare de timbru, doresc să luaţi în considerare propunerea subsemnatului ca justiţiabilii să aibă posibilitatea de a efectua plata acestor taxe chiar la casieria instanţelor de judecată (cazul cel mai fericit) sau, cel puţin, la oricare casierie a consiliilor locale ori a administraţiilor financiare, indiferent de domiciliul celui care plăteşte. Opinez că este pur şi simplu absurd ca pentru o taxă de 1 leu (de pildă, pentru eliberarea unei copii de pe o minută pronunţată de Tribunalul Hunedoara) trebuie să te întorci pînă în localitatea de domiciliu, fiindcă în localitatea unde îşi are sediul instanţa nu se pot încasa taxele judiciare nici la consiliul local, nici la administraţia financiară, nici la CEC Bank!? Ce să mai zic atunci dacă am nevoie urgentă de nişte acte din dosare judecate de Curtea de apel Alba Iulia sau de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie?!

    MJ nu a catadicsit să răspundă acestei petiţii, aşa că am reiterat-o în septembrie 2014. În octombrie 2014 am primit următorul răspuns de la MJ: „Referitor la modalitatea de plată a taxelor judiciare de timbru arătăm că, potrivit dispoziţiilor art. 40 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, plata taxelor judiciare de timbru se face de debitorul taxei în numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local „Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru”, al unităţii administrativ teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. În aceste condiţii, existând variantele de plată prin virament şi în sistem on-line, deplasarea fizică a debitorului taxei pentru efectuarea plăţii în localitatea de domiciliu nu este necesară”!!??

    Printr-o altă petiţie (la care, de asemenea, nu am primit răspuns de la MJ) am replicat acestui răspuns oficial mirobolant că: Pretextul invocat în adresa nr. 78718/2014 din 15.10.2014, cum că se pot face plăţi on-line sau prin virament, nu este valabil în majoritatea cazurilor, întrucît cei mai mulţi justiţiabili nu au card/cont bancar şi nici acces la internet. În plus, eu am încercat să plătesc o taxă de 1 leu în contul primăriei Hunedoara atît la casieria consiliului local Deva, cît şi la băncile din Deva şi TOATE au refuzat, din varii motive. Oricum, ideea era ca justiţiabilul să poată plăti (indiferent de modul de plată: numerar, prin virament sau on-line) direct la casieria instanţei care îi pretinde taxa judiciară pentru a-i oferi un serviciu legat de dosarul aflat pe rolul acelei instanţe. Sau, o altă idee bună ar fi să instalaţi în instanţe nişte aparate automate de încasat, aşa cum există în sediul unor bănci; în felul acesta scutiţi şi justiţiabilii de drumuri inutile, evitaţi interacţiunea funcţionarilor cu cetăţenii (degrevîndu-i de o sarcină obositoare şi repetitivă) şi eliminaţi cozile din faţa ghişeelor de la primării.

    Bineînţeles, există şi reversul medaliei. De pildă, ceri prin e-mail o copie a unei hotărîri judecătoreşti ce nu se comunică din oficiu, iar funcţionarii instanţei pretind să plăteşti taxa de copiere direct la casieria instanţei, deşi tu eşti la zeci sau sute de km distanţă de sediul acesteia…

  5. Plata taxei de timbru se poate face la orice oficiu postal. Contul de trezorerie se poate afla cu un simplu telefon la Primarie. Se putea afla la Oficiul postal. Functionarul de la judecatorie putea sa ii dea contul.
    Orasul Bicaz are oficiu postal. Bicazul are internet peste tot.
    Ca tot vorbi dl judecator de plimbarile lungi si zilele pierdute, imi aduc si eu aminte de o vorba veche.
    Unde nu-i cap, vai de picioare!
    Si inca o problema: Arhivara cu pricina a fost in subordinea si indrumarea directa a domnului judecator, pe cand era presedinte.
    Nu cred ca de la pensionarea domnului judecator s-a schimbat arhivara.
    Si chiar de s-ar fi schimbat, sunt sigur ca a fost pregatita/instruita de catre arhivara din subordinea domnului judecator.

    Am uitat sa spun! In Bicaz sunt 7 banci.
    La oricare din ele se putea plati taxa de timbru.

    Ciudat comentariu/afirmatie in titlu avand in vedere ca dl judecator a fost administrator al justitiei la Bicaz.

  6. Carmen POPA spune:

    De ce se duc taxele de timbru la consiliile locale? Vi se pare normal ca cheltuielile de investitii si cheltuielile de funcționare a instanțelor să fie la MJ, iar veniturile să fie la Consiliile locale care nu sunt in stare sa faca nici macar locuri de parcare pentru instanțe ?
    De ce nu vă ofensați la adresa puterii executive și vă ofensați la adresa unui judecător care iată are simțul dreptății și compasiune pentru un amărât de justițiabil.

    • Florin-Iulian HRIB spune:

      Eu sînt ofensat că executivul îmi impune taxe judiciare, unele prohibitive, chiar şi pt. cereri de recuzare sau strămutare. Dar sînt ofensat şi pt. că judecătorii (în special conducătorii lor din CSM, ÎCCJ etc.) nu reuşesc să convingă executivul că aceste taxe, dacă tot sînt percepute, trebuie să revină celor care efectuează serviciul public numit Justiţie.

      Ţin să subliniez că bugetul instanţelor nu a fost preluat nici acum de ÎCCJ, deşi art. 136 din Legea 304/2004 impunea acest lucru din vremuri imemoriale (Şi văd că OUG 83/2014 a prorogat iar intrarea în vigoare a acestuia, cică în 2017!!! Totuşi, nu s-a trezit niciun isteţ de magistrat să reclame la CCR această prorogare vădit neconstituţională, care a lipsit de eficienţă legea respectivă? Ca să nu mai zic că aproape toate aceste prorogări au fost „legiferate” prin ordonanţe de urgenţă… Băi, gubern, eşti nebun? Unde mai e urgenţa după UN DECENIU?!) …

      Eu zic că justiţia poate funcţiona bine-mersi şi fără taxele judiciare; ba mai mult, lipsa taxelor ar scuti şi magistraţii de hîrţogăraie inutilă. Numai că, din păcate, mulţi judecători se complac în această situaţie mirobolantă, preferînd să respingă o acţiune/cerere pt. neplata taxei, decît să intre pe fondul ei.

      Cît despre membrii executivului, indiferent de coloratura lor politică, am scris deja ce epitete li se potrivesc.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate