« Newsletter
Flux noutăţi
SelectedVideoArticole autoriJurisprudenţăNoutăţi legislativeAnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro

Judecatorii candidati pentru ICCJ. Interviu. Pe larg
05.10.2008 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Joi, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis numirea a trei noi judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie pe baza interviului in fata membrilor Plenului.

Candidatii pentru Sectia de contencios administrativ si fiscal

Gabriel BALASA (Tribunalul Dambovita)
Lidia Barblescu: Pentru ca ne-am mai vazut si in alte dati nu mai e nevoie de o prezentare. A mai intervenit vreo schimbare in cariera profesionala?
Gabriel Balasa: Am spus in cererea pe care am depus-o la Inalta Curte de Casatie si Justitie ca predau la Universitatea Valahia.
Lidia Barblescu: In materie de contencios sunt solutii de decizii prin recurs in interesul legii care v-au fost de ajutor in activitatea dumneavoastra?
Gabriel Balasa: Nu am aplicat niciuna in practica tribunalului, dar le cunosc. Nu m-am confruntat.
Lidia Barblescu: Ce considerati dumneavoastra ca este important vizavi de principiul consacrat in Constitutie si mult discutat dar nu intotdeauna respectat, al independentei Justitiei si impartialitatii judecatorului?
Gabriel Balasa: Independenta si impartialitatea judecatorului nu trebuie privite decat in integralitate cu ratiunea si scopul Justitiei. Este, daca vreti, intoarcerea la dreptul natural pe care practica Curtea Europeana a Drepturilor Omului atunci cand vorbeste despre drepturile efective si concrete si nu despre dreptul abstract. Degeaba esti independent, impartial daca nu ajungi sa indeplinesti scopul, acela de a face dreptate oamenilor. A fi impartial inseamna a fi integru.
Lidia Barblescu: Pana unde se opreste independenta Justitiei?
Gabriel Balasa: Pana la realizarea scopului Justitiei. Sunt independent cand realizez scopul Justitiei.
Lidia Barblescu: Cunoasteti vreo decizie a Curtii Constitutionale care sa intereseze aceasta materie?
Gabriel Balasa: Exista o decizie a Curtii Constitutionale care a declarat neconstitutionala interpretarea unui articol din Legea discriminarii in sensul in care aceasta permite instantelor sa nu aplice o lege. O decizie de neconstitutionalite care m-a surprins. Curtea Constitutionala si-a depasit atributiile. Exista in art. 2 din Legea de organizare a Curtii Constitutionale prevedere expresa ca prin deciziile pe care le da Curtea Constitutionala nu poate completa sau modifica legile. In Constitutie si in Legea de organizare a Curtii Constitutionale, nu se vorbeste de interpretarea legilor. Curtea Constitutionala are o competenta limita la legislativ, nu are o competenta asupra dreptului care mult mai larg. Curtea Constitutionala nu are competente decat limitate la legislativ. Cred ca se substituie instantelor judecatoresti si cred ca isi depaseste putin competenta pe care o are. E singura care isi verifica si stabileste competenta.
Lidia Barblescu: Functionati la instanta de contencios?
Gabriel Balasa: Da.
Lidia Barblescu: Care este practica Tribunalului Dambovita in materie de drepturi salariale ale functionarilor publici?
Gabriel Balasa: Si in ceea ce priveste functionarii publici isi gasesc aplicare prevederile referitoare la plangerea prealabila prevazuta de art. 7, s-a dat si o decizie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in sensul obligativitatii procedurii plangerii prealabile prevazute de art. 7 si in cazul functionarilor publici.
Anton Pandrea: Ati publicat "Raspunderea membrilor organelor de conducere in procedura insolventei" in 2007. Practica instantelor e neconcordanta in materia solutionarii recursului cu privire la creditorii bugetari, Stiti ce probleme s-au pus?
Gabriel Balasa: Vorbiti de recursul declarat de creditorii bugetari in materia insolventei? Judecatorul sindic poate sa dea 20 de hotarari intr-un dosar de faliment.
Anton Pandrea: Problema se pune daca e admisibil sau nu?
Gabriel Balasa: Atata vreme cand acestia sunt cuprinsi in masa credala si exista cerere de admitere a creantelor, acesti creditori sunt parte in dosar. Depinde in ce anume actiuni. Daca e vorba de o cerere de atragere a raspunderii, e normal.
Anton Pandrea: Pe ce argumente?
Gabriel Balasa: Argumentul il constituie faptul ca in cadrul procedurii insolventei se judeca mai multe cereri. Aceste cereri fiind facute de creditorii bugetari, capata calitate procesuala activa si pot sa exercite si calea de atac a recursului.
Anton Pandrea: Instantele au mai avut in vedere doua noi argumente: interesul si accesul la o astfel de actiune.
Angela Harastasanu: Aveti multe publicatii, ati spus ca sunteti cadru asociat la Universitatea Valahia; la ce catedra?
Gabriel Balasa: La Dreptul Transporturilor.
Florica Bejinariu: Daca exista cauze ca un judecator sa nu fie independent?
Gabriel Balasa: Vorbind de un model ideal, nu ar trebui sa existe. Trecand la realitate, cauzele apartin fiecaruia dintre judecatori care nu pot sa se incadreze in modelul judecatorului profesionist. Nu as putea sa fac un inventar al cauzelor subiective.
Lidia Barblescu: Din practica CEDO, ati folosit hotarari in motivarea hotararilor?
Gabriel Balasa: Avem hotararea Beian contra Romaniei. Am remarcat o chestiune care mi se pare pare importanta si de substanta. In afara divergentei de jurisprudenta, Curtea noteaza clar "in lipsa unui mecanism capabil de a da coerenta practicii judiciare". In Regulamentul Inaltei Curti de Casatie si Justitie exista competenta de schimbare a propriei jurisprudente. Nu exista insa un mecanism de schimbare a jurisprudentei. La sedintele de practica, venim fiecare cu ideea lui si plecam fiecare de multe ori tot cu ideea lui. Ar trebui sa existe clar un mecanism stabilit. In cauza Atanasiu contra Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului subliniaza ineficienta functionarii sistemtului din cauza casarilor. Legea contenciosului prevede posibilitatea casarii o singura data. Ar fi bine sa se prevada si in Codul de procedura civila. Avand in vedere competenta Curtii de a se sesiza Ministerul Justitiei ref. imbunatatirea legislatiei, ar trebui stranse toate acestea si facute propuneri in sensul imbogatirii legislatiei.
Lidia Barblescu: Credeti ca ar fi o situatie prin care practica sectiei de contencios ar trebui schimbata?
Gabriel Balasa: Nu cunosc.
Nicolae Popa: Este foarte bine cunoscuta in teritoriu practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie, stiu ca se incheie procese verbale cu analiza de practica. Exista o cooperare in plan teritorial pe verticala a instantelor.

Diana Iuliana PASARE (Curtea de Apel Bucuresti)
Lidia Barbulescu: Prezentati-ne, va rog, cateva elemente din cariera dumneavoastra profesionala.
Diana Iuliana Pasare: Sunt judecator de 16 ani, in perioada 1992-1997 am functionat la Judecatoria sectorului 6, pana in 2004 la Tribunalul Bucuresti la sectia de contencios administrativ, din 2004 sunt la Curtea de Apel Bucuresti, tot la sectia de contencios administrativ. In 1999, m-am inscris la doctorat la profesorul Antonie Iorgovan, sunt in faza finala a tezei, sper sa prezint teza in mai putin de o luna; am publicat mai multe articole, am lucrat cu domnul profesor la elaborarea de proiecte de acte normative. Am scris un articol pe celeritate ca necesitate la nivelul sistemului juridic national.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie daca e in sensul practicii pe care Curtea de Apel Bucuresti o are la modul general?
Diana Iuliana Pasare: Da. S-ar putea isca discutii privind exceptia de nelegalitate. Legea 262/2007 a operat o schimbare importanta. La nivelul Tribunalului Bucuresti au fost sugestii privins exceptarea de la controlul exceptiei a actelor administrative cu caracter normativ. Conform legii, efectele exceptiei se produc inter partes; conform legii initiale, actul adminstrativ cu caracter normativ putea fi atacat oricand. In Legea contenciosului administrativ, au fost incluse doua noi prevederi in care s-a spus ca actul administrativ unilateral poate fi atacat cu exceptie, indiferent de data emiterii actului si oricand. Inalta Curte de Casatie si Justitie a apreciat ca e necesar sa se pronunte Curtea Constitutionala pe aceasta exceptie de nelegalitate. Prin decizia recenta din 2008, Curtea Constitutionala a analizat aceste exceptii. S-a apreciat si au fost respinse. Conform doctrinei, exceptia putea fi invocata oricand in timp ce actiunea e supusa unui anumit termen.
Dan Lupascu: Curtea Constitionala a spus intr-un fel, Inalta Curte de Casatie si Justitie in alt fel. E in regula?
Diana Iuliana Pasare: Am lucrat la acel proiect. Poate e si o chestie de sufelt. Uneori aceste decizii se iau la o diferenta foarte mica. Problema respectiva ridica probleme controversate.
Nicolae Popa: Pana la urma una din criticile pe care le face Tudor Dragan se cam verifica.
Diana Iuliana Pasare: Sa stiti ca pentru principiul securitatii juridice e o parere pertinenta. Inalta Curte de Casatie si Justitie a votat urmatoarea varianta: pentru actele administrative normative se poate accepta si dupa 2007 controlul de legalitate pe calea exceptiei. Hotararea care anuleaza administrative cu caracter normativ trebuie publicata. Ea produce efecte erga omnes. Unii colegi nu inteleg cand acel act e atacat intr-un alt dosar. S-a pus problema autoritatii de lucru judecat. O a doua instanta nu se poate pronunta pe acelasi act.
Anton Pandrea: Ce ne puteti spune despre executarea din oficiu a unui act administrativ in materia dreptului national si a dreptului comunitar?
Diana Iuliana Pasare: E un principiu consacrat in toate tarile din Uniunea Europeana. Are la baza prezumtia de legalitate. Consideratiile care sunt valabile in dreptul francez sunt valabile si in deptul roman. La fel, exista beneficiul prealabil sau autoritatea de lucru judecat. Beneficiul prealabil este privit ca echivalent al executarii din oficiu.

Luiza Maria PAUN (Curtea de Apel Bucuresti)
Lidia Barbulescu: Colegii nu mai au nevoie de o noua prezentare. Ce credeti ca e important pentru ca un judecator sa fie independent?
Luiza Maria Paun: Ca un judecator sa fie independent trebuie sa fie un bun profesionist, sa aiba constiinta acceptarii responsabilitatii meseriei de judecator, sa se simta el independent, trebuie sa aiba constiinta faptului ca justitia implica responsabilitate.
Lidia Barbulescu: In practica CEDO exista referiri la principiul securitatii actului juridic si care este impactul asupra judecatii?
Luiza Maria Paun: Cauza Beian contra Romaniei, Romania a fost condamnata pentru ca nu s-a reusit unificarea practicii ceea ce a dus la insecuritate juridica.
Lidia Barbulescu: Care este opinia dumneavoastra cu privire la rezolvarea de catre Curtea Constitutionala a exceptie de neconstitutionalitate privind exceptia de nelegalitate?
Luiza Maria Paun: Consider ca Curtea Constitutionala s-a pronutat pe aspectele de necosntitutionalitate invocate privind posibilitatea atacarii oricand a actelor administrative cu caracter normativ.
Lidia Barbulescu: Ce intelegeti prin sintagma "emis anterior"?
Luiza Maria Paun: Actele cu caracter normativ pot fi atacate oricand. Problema se pune la cele cu caracter individual si care au fost emise anterior anului 1990. E important daca actul a produs efecte vatamatoare.
Lidia Barbulescu: Contradictie cu principiul de drept neretroactivitatii?
Luiza Maria Paun: Cand resping ca neintemeiata exceptia, unul din argumente este si acesta.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care sa va fi ajutat in practica?
Luiza Maria Paun: Decizia de recurs in interesul legii privind aplicarea dispozitiilor art. 1 din Legea 189; s-a statuat ca esential este cetatenia persoanei.
Anton Pandrea: La nivelul Curtii de Apel Bucuresti exista o practica neunitara privind actul administrativ cu caracter uniltaral fiscal in faza de executare.
Luiza Maria Paun: Stiu ca exista o pozitie a acceptarii admisibilitatii si in cursul procedurii de contestare.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti o decizie de recurs in interesul legii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind statutul functionarilor publici legata de venituri?
Luiza Maria Paun: Beneficiaza de prime de concediu insa nu pot beneficia de plata daunelor morale daca nu sunt prevazute in contractul de munca.
Dan Lupascu: Care credeti ca a fost argumentul pentru care astfel de litigii au fost date in competenta sectiilor de contencios administrativ si nu a sectiilor de litigii de munca?
Luiza Maria Paun: S-a stabilit ca toate litigiile privind functionarii publici sunt de competenta sectiei de contencios administrativ, plata drepturilor salariale fiind apreciata ca decurge din acest raport.

Iuliana RICIU (Curtea de la Apel Craiova)
Lidia Barbulescu: Scurtea prezentare a carierei dumneavoastra profesionale.
Iuliana Riciu: Am terminat facucultatea de drept in 199q, doi ani am fost avocat, din 1994 sunt judecator, am fost vicepresedinte la Judecatoria Slatina, apoi la tribunal, si in prezent sunt la Curtea de Apel Craiova . Sunt doctorand, am terminat un master in 2005.
Lidia Barbulescu: Cu ce probleme se confrunta sectia de contencios a Curtii de Apel Craiova?
Iuliana Riciu: Problemele sunt lamurite, avem o practica unitara care coincide cu cea a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Lidia Barbulescu: Si pe exceptia de nelegalitate?
Iuliana Riciu: Exceptia de nelegalitate impune cateva discutii: in primul rand, actele administrative normative nu pot face obiectul exceptiei de nelegalitate; in prezent nu ne-am confruntat cu o asemenea problema. Asteptam ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa treseseze o linie directoare. Unele instante merg pe ideea ca actele administrative normative nu pot fi supuse exceptiei. Deciziile Curtii Constitutionale nr. 466, 467 declara ca fiind constitutionale art. II si III din Legea 262/2007, astfel ca pot fi atacate cu exceptie actele administrative individuale care au fost emise anterior Legii 544/2004, practica instantelor nefiind in acest sens. Aceste decizii sunt recente. Urmeaza sa asteptam pronuntarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Lidia Barbulescu: Ce spune practica CEDO privind principiul securitatii raportului juridic?
Iuliana Riciu: Jurisprudenta constanta a CEDO propune ca hotararile judecatoresti nu pot fi supuse unei noi revizuiri, unei noi atentii din partea instantelor judecatoresti. Efectele pe care le presupun hotararile judecatoresti trebuie sa nu incalce acest principiu, de a nu fi aplicate unor situatii care au intrat in puterea de lucru judecata.
Lidia Barbulescu: Are legatura si cu alte principii?
Iuliana Riciu: Principiul securitatii e legat intrisec de dreptul la un proces echitabil care este prevazut in art. 6 alin. 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Principiul securitatii raporturilor juridice e intrinsec legat de un stat de drept.
Lidia Barbulescu: Sunt decizii de recurs in interesul legii in materia contenciosului administrativa care sa va fi ajutat?
Iuliana Riciu: Sigur ca da, decizia de recurs in interesul legii din 2008 privind Legea 142/1998 referitor la alocatia de hrana sub forma tichetelor de masa pentru functionarii publici. S-a statuat ca nu se acorda judecatorilor, procurorilor, functionarilor publici tichete de masa, iar pesonalului contractul se acorda daca contractul colectiv prevede si daca institutiile au fonduri.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti decizia de recurs in interesul legii privind art. 92 alin. 1 din Legea 19/2000?
Iuliana Riciu: Persoanele care indeplinesc calitatea de consilier local pot cumula pensia. Cumulul este posibil.
Dan Lupascu: Ati facut referire la principiul securitatii. O hotarare irevocabila urmeaza regulile de drept comun sau exista derogari in ceea ce priveste revizuirea?
Iuliana Riciu: A intervenit o modificare privind revizuirea hotararilor pronuntate in contencios. Dispozitiile art. III din Legea nr. 262 spun ca se poate formula cerere de revizuire in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare.
Dan Lupascu: Nu mi-ati raspuns la intrebare. Din punct de vedere al motivelor de revizuire, exista diferente?
Iuliana Riciu: Art. 21 din Legea 262/2007 inlatura aplicarea art. 21 din Legea contenciosului administrativ, este posibila revizuirea cand dispozitiile dreptului comunitar nu au fost analizate.
Dan Lupascu: Este in regula aceasta chestiune, adica faptul ca se gasesc doar in contencios aceste prevederi?
Iuliana Riciu: Trebuie privit distinct. Prevederile dreptului comunitar trebuie sa se aplice cu prioritate. Principiul prioritatii trebuie sa fie un principiu care se aplica si in dreptul comunitar.
Dan Lupascu: Printre cei care pot introduce o actiune in contencios se numara Avocatul Poporului si MInisterul Public. Care este diferenta in ceea ce priveste introducerea unor astfel de cereri?
Iuliana Riciu: Problemele sunt delicate privind actiunile in contecios pe care le exercita. Avocatul Poporului e cel care exericta actiunea ca urmare a sesizarii unei persoane ale carei interese au fost vatamate.
Dan Lupascu: As dori o completare. Partea e intrebata sau nu?
Iuliana Riciu: Cand actul a ajuns pe rolul instantei, Avocatul Poporului se retrage cand se introduce in cauza persoana vatamata. Ministerul Public nu se mai retrage.
Dan Lupascu: Avocatul Poporului formuleaza cererea fara a intreba persoana si daca aceasta nu este de acord, instanta anuleaza cererea. Ministerul Public intreaba intotdeauna.

Rodica Florica VOICU (Curtea de Apel Bucuresti)
Lidia Barbulescu: O scurta prezentare a dumneavoastra, va rog.
Rodica Florica Voicu: Sunt judecator de 15 ani, din anul 2000, sunt la Curtea de Apel Bucuresti, de 8 ani judec pricini administrative,
Lidia Barbulescu: Cunoasteti decizia de recurs in interesul legii privind statutul profesional al consilierilor juridice?
Rodica Florica Voicu: Exista o decizie pronuntata de Sectiile Unite care statueaza ca nu pot fi inmatriculate societati comerciale care sa aiba ca obiect de activitate consultanta.
Lidia Barbulescu: Decizia pe care am avut-o in vedere se refera la imposibilitatea de a negocia drepturile suplimentare privind confidentialitatea, deplasarea in teren. De ce nu se pot negocia?
Rodica Florica Voicu: S-ar incalca principiul egalitatii in drepturi in raport cu ceilalti salariati.
Lidia Barbulescu: V-au ajutat in motivarea hotararilor deciziile de recurs in interesul legii?
Rodica Florica Voicu: In spetele privind drepturile salariale ne-au ajutat foarte mult. De asemenea, au fost decizii in fiscal (de exemplu cele privind deducerea TVA).
Lidia Barbulescu: Aveti practica unitara la sectia de contencios, aveti solutii care difera de cele de la Inalta Curte?
Rodica Florica Voicu: De exemplu in materia regimului juridic al strainilor, exista pareri diferite fata de cele de la Inalta Curte privind conditiile pentru stabilrea domiciliului in Romania (legea spune ca trebuie sa aiba sedere continua, discontinuitatea nu trebuie sa fie mai mare de 30 de zile).
Lidia Barbulescu: Si cu privire la exceptia de nelegalitate?
Rodica Florica Voicu: In luna martie am discutat. Si acum mai sunt discutii.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie a Curtii Constitutionale privind aceasta exceptie?
Rodica Florica Voicu: Se refera la posibilitatea oricarei persoane de a formula actiune privind un act administrativ unilateral oricand, Curtea a apreciat ca este constitutionala dispozitia.
Lidia Barbulescu: Argumentele?
Rodica Florica Voicu: Curtea Constitutionala apreciaza ca e constitutionala pentru implica dreptul de acces la justitie si, fiind un mijloc de aparare, e o modalitate ce poate fi invocata oricand.
Lidia Barbulescu: V-au fost de folos deciziile CEDO?
Rodica Florica Voicu: In materia achizitiilor publice, exista o decizie pe care am folosit-o si studiat-o privind despagubirile solicitate in instanta dupa inchiderea contractului de atribuire. Instanta europeana a decis ca nu trebuie sa faci nicio proba, decat sa constati ca a fost incalcata o norma din cadrul procesului de achizitie. Drepturile le cuantificam in raport cu art. 998 Cod civil. Nu sunt colegii suficient de deschisi la aceste sume foarte mari si in cadrul procedurii preliminare, am respectat cererea de sesizare a Curtii Europene de Justitie folosind ca argument faptul ca analizele din anumite hotarari pe care le-am indicat nu erau obligatorii inaintate catre CEJ.
Lidia Barbulescu: Acum la CEJ exista o procedura de urgenta?
Rodica Florica Voicu: Da.
Dan Lupascu: In ce conditii poate fi atacata o ordonanta de urgenta in contencios?
Rodica Florica Voicu: In art. 9 din Legea contenciosului exista aceasta posibilitate insa a fost declarata neconstitutionala. Acum o ordonanta de urgenta poate fi atacata cand o persoana invoca un drept vatamat si solicita constatarea neconstitutionalitatii.

Cadidatii pentru sectia civila si de proprietate intelectuala

Marian BUDA (Curtea de la Apel Craiova)
Lidia Barbulescu: Cu privire la art. 26 alin. 3 din Legea 10, cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii si ce a statuat?
Marian Buda: S-a statuat ca instanta nu numai ca poate aprecia singura si obliga organul administrativ sa emita o dispozitie dar poate sa hotarasca chiar asupra fondului problemei. Instanta se poate pronunta cand organul administrativ nu a raspuns si poate obliga sa raspunda in termenul prevazut de lege.
Lidia Barbulescu: Exista practica neunitara la nivelul Curtii de Apel Craiova?
Marian Buda: Cu privire la ultima decizie din dosarul 60 a Inaltei Curti privind actiunea in revendicare. A existat preponderenta de a se da dreptate fostilor proprietari.
Nicolae Popa: Am dat comunicat cu minata. S-a luat cu majoritate fragila.
Marian Buda: Dupa aparitia comunicatului, principiul e sa se de eficienta bunei credinte.
Nicolae Popa: Pana la o interventie legislativa, exista o anumita prudenta din partea judecatorilor.
Lidia Barbulescu: Cum e reflectat principiul opozabilitatii in dreptul intern si in deciziile CEDO; e vreo diferenta?
Marian Buda: Principiul opozabilitatii in materie civila e reglementat in Codul de procedura civila (reclamantul indica paratii, obiectul cererii, care se comunica paratilor, hotararea e opozabila partilor care au fost in cauza. Exista anumite situatii totusi cand desi partile nu au fost prezente in proces, tertii sunt obligati sa respecte hotararea respectiva. La actiunea in revendicare, la modul generic, hotararea e opozabila tertilor.)
Lidia Barbulescu: Ma refeream la decizia Cretu contra Romaniei.
Marian Buda: S-a apreciat ca hotararea e opozabila si tertilor care nu au fost parte in procesul respectiv datorita situatiei concrete.
Lidia Barbulescu: Ce alte decizii de recurs in interesul legii cunoasteti care sa fi dezlegat o problema de drept?
Marian Buda: Au fost cauza Lupas si altii, cauza Albina contra Romaniei, cauza Grozescu impotriva Romaniei (era vorba de o sotie care cerea purtarea numelui si dupa desfacerea casatoriei, aceasta fiind directoare de banca; dupa punerea concluziilor de catre o parte, s-a prezentat cealalta parte si a pus concluzii, Romania fiind condamnata pentru incalcarea principiului contradictorialitatii), cauza Atanasiu contra Romaniei (ref. incalcarea termenului rezonabil, doua vanzari succesive asupra aceluiasi imobil, Cocis contra Romaniei (obiectul fiind plata unei alocatii de intretinere, insa au existat multe declinari de competenta), cauza Filoti contra Romaniei (s-a ajuns la o intelegere pe Legea 10, statul a acceptat sa plateasca 130.000EUR).
Anton Pandrea: La Curtea de Apel Craiova exista practica neunitara privind cererile insuficient timbrate, iar la primul termen partile lipsec?
Marian Buda: Am discutat aceasta problema. Daca partile lipsesc desi sunt legal citate, trebuie suspendata cauza si nu anulata cererea ca insuficient timbrata.

Maria CODREA (Tribunalul Maramures)
Lidia Barbulescu: O scurta prezentare a carierei profesinale.
Maria Codrea: Sunt judecator la Tribunalul Maramures de 10 ani, ca judecator am o vechime de 15 ani, am fost 7 ani avocat, am terminat facultatea de drept la Universitatea Babes-Bolyai.
Lidia Barbulescu: Care e practica si cum se aplica regula unanimitatii la Tribunalul Maramures?
Maria Codrea: Jurisprudenta a fost aceea a consimtamantului comostenitorilor. Insa in cauza Lupas contra Romaniei, acest principiu era clar previzibil in cauza, reclamantii Lupas si ceilalti au fost privati de dreptul la un proces echitabil. Ideea a fost ca reclamantii au fost privati de dreptul de proprietate. Actiunile sunt admisibile doar daca sunt promovate de toti mostenitorii. Ar trebui admise actiunile si atunci cand sunt promovate de unul sau doi dintre comostenitori.
Lidia Barbulescu: In caz contrar ce s-ar intampla?
Maria Codrea: S-ar incalca art. 6 alin. 1, partea ar fi privata de un bun al sau.
Lidia Barbulescu: In materie de uzucapiune, cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii?
Maria Codrea: Priveste acele posesii incepute inainte de intrarea in vigoare a Legilor 58 si 59 care nu au intrerupt cursul prescriptiei.
Lidia Barbulescu: Ce au hotarat Sectiile Unite privind lipsa semnaturii de pe cererea de recurs?
Maria Codrea: Recursul e lovit de nulitate.
Lidia Barbulescu: Ce a spus instanta suprema?
Maria Codrea: Se poate supliment un cursul recursului
Lidia Barbulescu: Ce calitati trebuie sa aiba un judecator de Inalta Curte?
Maria Codrea: Se tot vorbeste de independenta si impartialitatea judecatorului. Ar trebui ca judecatorul sa dea foarte mare atentie in solutionarea cazurilor particulare. M-a calauzit principiul bunei credinte in solutionarea cauzelor. Foarte multa daruire, responsabilitate si angajament.
Lidia Barbulescu: Cum a hotarat instanta suprema prin decizie de recurs in interesul legii in ceea ce priveste competenta in cazul instituirii curatelei?
Maria Codrea: Instanta poate sa dispuna un curator prin incheiere potrivit art. 44 din Codul de procedura civila care nu intra in contradictie cu art. 156 din Codul Familiei unde se prevad cazurile de instituire a curatelei.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo deciziei de recurs in interesul legii in materie de procedura civila privind art. 299 alin 1 raportat la art. 297 alin. 2Cod procedura civila?
Maria Codrea: Se pune problema daca in privinta hotararilor pronuntate in baza art. 297 alin. 2 e admisibil recurs. E admisibil odata cu fondul cauzei. E admisibil cand instanta retine cauza spre rejudecare.
In final, se refera la cateva aspecte semnalate in litigiile de carte funciara.

Maria DAVID (Curtea de Apel Ploiesti)
Lidia Barbulescu: Ce ne puteti spune despre actiunea in revendicare formulata de un coproprietar?
Maria David: E vorba de principiul unanimitatii. Cauza Lupas contra Romaniei a dus la condamnarea Romaniei pentru interpretarea excesiva a principiului unanimitatii. In procedura judiciara interna, actiunea a fost respinsa invocandu-se acest principiu. In cele 88 de cauze, a fost condamnat statul roman pentru incalcari ale Conventiei si Protocolului. In cauza Gabriel Erebiceanu contra Romaniei, mostenitorii au fost proprietarii unor imobile nationalizate, reclamantii au solicitat restituirea imobilelor, instanta a constatat ca au fost preluate abuziv. Statul a vandtu imobilul. Reclamantii au solicitat anularea contractelor, actiunea fiind respinse de instantele romanesti.
Lidia Barbulescu: Cu privire la principiul opozabilitatii?
Maria David: In cauza Grozescu contra Romaniei nu s-a respectat acest principiu (taxa de timbru a fost depusa de recurent dupa punerea concluziilor de catre intimat).
Lidia Barbulescu: Cum s-a pronuntat Inalta Curte cu privire la art. 400-402 Cod procedura civila?
Maria David: Decizia se refera la contestatia propriu-zisa si la titlu.
Lidia Barbulescu: Cum a hotarat instanta suprema prin decizie de recurs in interesul legii in ceea ce priveste competenta in cazul instituirii curatelei?
Maria David: Art. 44 din Codul de procedura civil, cererea e de competenta instantei care a judecat cauza in fond.
Lidia Barbulescu: Care credeti ca ar trebui sa fie calitatile unui judecator de instanta suprema?
Maria David: Gandire independenta, critica, sa inteleaga societatea romaneasca, sa aiba curaj, sa contribuie la imbunatatirea mediului social, sa fie devotat. Cipru a fost condamnata de CEDO intr-un proces promovat de un avocat care a constat intr-o cauza a sa ca judecatorii isi dadeau biletele in timpul sedintei de judecata. Avocatul a spus judecatorilor ca nu sunt partiali. Acestia au cerut avocatului sa-si retraga cele spuse. A fost condamnat de instantele cipriote.

Maria PANA (Curtea de Apel Bucuresti)
Lidia Barbulescu: Ce credeti ca e cel mai important in sala de judecata?
Maria Pana: Justitiabilul simte tot ce face judecatorul. Acolo se imparte dreptatea. Judecatorul nu trebuie sa creeze in sala de judecata suspiciuni, sa nu creada cineva ca esti partinitor.
Lidia Barbulescu: Ce credeti ca va recomanda in comparatie cu ceilalti colegi ai mei?
Maria Pana: Nu as putea sa spun in comparatie cu ceilalti colegi ai meri. Am fost constiincioasa, am facut fise la dosar. Am avut culori. Am multa rabdare.
Lidia Barbulescu: In materie de uzucapiune, cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii?
Maria Pana: Priveste acele posesii incepute inainte de intrarea in vigoare a Legilor 58 si 59 care nu au intrerupt cursul prescriptiei. Mai sunt doua in materia exproprierii privind inadmisibilitatea actiunilor intemeiate pe art. 35.
Lidia Barbulescu: Cu privire la principiul unanimitatii, ce ne puteti spune?
Maria Pana: Ni se invoca exceptia inadmisibilitatii motivat de neindeplinirea regulii unanimitatii. Am aplicat cauza Lupas contra Romaniei.
Lidia Barbulescu: Pana la Lupas, care era practics?
Maria Pana: Stiu ca motivarea deciziei Lupas spune ca toate hotararile au fost in sensul ca se resping pe regula unanimitatii. Regula nu e prevazuta de niciun text de lege si ca aceasta impune persoanei care formuleaza o petitie o sarcina disproportionata.

Adriana POPESCU (Curtea de Apel Bucuresti)
Lidia Barbulescu: Cu privire la admisibiltatea sau inadmisibilitatea actiunii in revendicare formulate de un coproprietar?
Adriana Popescu: Desi stiu ca nu exista o practica unitara, poate exercita actiunea, in situatia admisibilitatii actiunii, nefiind necesara respectarea regulii unanimitatii, nu e necesar acordul tuturor coproprietarilor. Actiunea in revendicare tinde la redarea bunului in patrimoniul coproprietarului, ceilalti coproprietari pot formula actiune separata pentru reglementarea drepturilor.
Lidia Barbulescu: Caracterul actiunii in revendicare poate fi pus in discutie?
Adriana Popescu: E o actiune petitorie prin care se tinde la restituirea unui bun de care un proprietar a fost deposedat abuziv.
Lidia Barbulescu: E un drept de dispozitie?
Adriana Popescu: Da, priveste dispozitia in legatura cu bunul actiunii in revendicare.
Lidia Barbulescu: Cum s-a pronuntat Inalta Curte cu privire la art. 302 alin. 1 raportat la art. 316 Cod procedura civila cu privire la lipsa semnaturii de pe cererea de recurs?
Adriana Popescu: Lipsa semnaturii nu atrage nulitatea hotararii, cererea de recurs putand fi semnata pe tot parcursul solutionarii recursului.
Lidia Barbulescu: Pe tot parcursul solutionarii?
Adriana Popescu: Pana la prima zi de infatisare.
Lidia Barbulescu: In materie de uzucapiune, cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii?
Adriana Popescu: S-a decis ca legile 58 si 59 nu au un efect intreruptiv asupra curgerii termenului de uzucapiune de 30 ani incepute anterior aparitiei acestor legi.
Lidia Barbulescu:Cum s-a pronuntat Inalta Curte cu privire la art. 16 din Legea 247 privind procedura administrativa de acordare a despagubirilor in raport de Legea 10?
Adriana Popescu: Nu se aplica si la titlurile anterioare.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo deciziei CEDO privind regula unanimitatii?
Adriana Popescu: Intr-o situatie s-a spus ca e o masura disproportionata
Anton Pandrea: Sectiile civile ale Curtii de Apel Bucuresti au practica neunitara privind art. 13-14 din Legea 44 privind veteranii de razboi, care sunt punctele de vedere?
Adriana Popescu: -.

Eugenia PUSCASIU (Curtea de Apel Cluj)
Lidia Barbulescu: Calitatile unui judecator de inalta curte?
Eugenia Puscasiu: Toate calitatile pe care trebuie sa le aiba un judecator de la orice instanta plus cunostinte CEDO, evaluarea pe ultimii doi ani, o capacitate mai deosebita, articole publicate.
Lidia Barbulescu: La Curtea de Apel Cluj exista o culegere de jurisprudenta si fiecare hotarare reprezinta o creatie proprie a judecatorului. Cunoasteti vreo deciziei CEDO privind regula unanimitatii?
Eugenia Puscasiu: E aplicabila hotararea CEDO.
Lidia Barbulescu: Pana la hotararea CEDO?
Eugenia Puscasiu: Era aplicat principiul unanimitatii, fiind respinse actiunile. Apoi ne-am repliat practica in sensul admisibilitatii actiunilor. Atunci cand exista conflict intre o lege speciala si jurisprudenta CEDO, are prioritate CEDO.
Lidia Barbulescu: Cum a hotarat instanta suprema prin decizie de recurs in interesul legii in ceea ce priveste competenta in cazul instituirii curatelei?
Eugenia Puscasiu: Instanta unde se iveste aceasta situatie e competenta sa numeasca curatele (art. 44 Cod procedura civila).
Lidia Barbulescu: Aveti practica neunitara cu privire la aplicarea art. 403 indice 1 Cod procedura civila?
Eugenia Puscasiu: Nu, competenta in cazul contestatiei apartine judecatoriei. Daca e vorba de o hotarare a instantei comerciale, hotararea apartine acelei instante.
Lidia Barbulescu: In materie de uzucapiune, cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii?
Eugenia Puscasiu: Priveste acele posesii incepute inainte de intrarea in vigoare a Legilor 58 si 59 care nu au intrerupt cursul prescriptiei.
Lidia Barbulescu: Cum este reflectat principiul opozabilitatii in dreptul intern vizavi de practica CEDO?
Eugenia Puscasiu: Acest principiu e legat de principiul contradictorialitatii. Cauza Grozescu contra Romaniei, statul roman a fost condamnat pentru nerespectarea principiului contradictorialitatii. S-a dat cuvantul pe exceptia de netimbrare, apoi s-a prezent recurentul, a depus taxa de timbru, cauza fiind solutionata apoi pe fond.
Lidia Barbulescu: In raport de cauza Cretu ce ne puteti spune?
Eugenia Puscasiu: Dupa nume nu le stiu pe toate.
Anton Pandrea: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii in materia divortului pe incredintarea copilului catre parintele care nu se afla in tara?
Eugenia Puscasiu: Nu sunt pe litigii de dreptul familiei. Nu va pot da un raspuns concret intrucat nu e specialitatea mea.

Rodica SUSANU (Curtea de Apel Bucuresti)
Lidia Barbulescu: Cu privire la art. 299 alin. 1 raportat al art. 297 Cod procedura civila, cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii?
Rodica Susanu: In aceasta ipoteza, instanta suprema a stabilit ca recursul e inadmisibil impotriva hotararilor instantei de apel. Recursul e admisibil dupa epuizarea apelului.
Lidia Barbulescu: Care este practica Curtii de Apel Bucuresti privind regula unanimitatii?
Rodica Susanu: La nivelul Curtii de Apel Bucuresti, practica e usor neunitara. Exista o disputa de idei mai degraba. Am pornit de la cauza Lupas contra Romaniei. Intr-o opinie s-a stabilit ca atunci cand un coproprietar promoveaza actiune in revendicare, e admisibila. Altii au considerat ca trebuie avut in vedere cazul specific din cauza Lupas. Cand o cauza e identica cu cauza Lupas, acelei persoane trebuie sa i se dea posibilitatea la o judecata. Cand un coproprietar cunoaste cine e celalalt coproprietar nu inseamna ca poate promova actiune. CEDO a retinut ca se intentioneaza ca acest principiu sa fie eliminat de Curtea Constitutionala.
Lidia Barbulescu: Acest principiu e normativ reglementar?
Rodica Susanu: Nu, insa practica a consacrat acest principiu plecand de la rt. 480 Cod civil.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind chestiunile procedurale care trebuie reglementate?
Rodica Susanu: S-a statuat ca pentru a stabili competenta materiala plus cea din caile de atac, actiunile in anulare, rezolutiune, rezilierea a unui act juridic, avand caracter evaluabil in bani, criteriul valorii este cel care confera un criteriu pentru stabilirea competentei.
Lidia Barbulescu: Consecintele?
Rodica Susanu: Au fost bune. Decizia de recurs in interesul legii privind actiunea in revendicare dupa adoptarea Legii 10 de catre fostii proprietari prevede ca dispozitiile Legii 10/2001 sunt dipsozitii speciale si atunci cand exista o neconcordanta intre Legea 10 si CEDO se acorda prioritata CEDO. CEDO are prioritate in actiunile in revendicare intemeiate pe dreptul comun daca prin aceasta nu se aduce atingere principiului securitatii. Asteptam motivarea instantei supreme.
Lidia Barbulescu: Cum e reflectat pirncipiul opozabilitatii in dreptul intern si ce ne puteti spune despre cauza Cretu contra Romaniei?
Rodica Susanu: Nu cred ca cunosc decizia Cretu. Cand o hotarare judecatoreasca se pronunta numai fata de un coprorpietar, hotararea nu profita celorlalti coproprietari.
Anton Pandrea: Temeiul juridic al compararii titlurilor?
Rodica Susanu: A fost o creatie doctrinara.
Anton Pandrea: Exista aceasta institutie in alte legislatii?
Rodica Susanu: Am vazut rationamentul pe care trebuie sa-l faca judecatorul european.

Candidatii pentru sectia penala

Geanina Cristina ARGHIR (Curtea de Apel Bucuresti)
Lidia Barbulescu: O scurta prezentare a carierei dumneavoastra, va rog.
Geanina Cristina Arghir: Din 2003 si pana in prezent sunt la Curtea de Apel Bucuresti, in 1994 am primit repartitia. Locul de munca reprezinta o permanenta precoupare. In vederea pregatirii profesionale, am participat la seminarii, am fost in colectivul de redactia al Culegerii de practica penala al Curtii de Apel Bucuresti, in comisia de desfasurare la examenul de capacitate al procurorilor si judecatorilor.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie in interesul legii privind interpretarea Legii 686 referitoare la lipsirea de libertate prin rapire?
Geanina Cristina Arghir: Fapta unui infractor care prin rapire lipseste de libertate o persoana in vederea exploatarii constituie infractiunea prevazuta de Legea 686.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie in interesul legii privind dispozitiile de la recidiva din art. 37 lit. a si b?
Geanina Cristina Arghir: Cand o persoana condamnata la mai multe infractiuni savarseste o noua infractiune se aplica dispozitiile de la recidica postexecutorie si cea de la postcondamnatori.
Gratiana Isac: Cunoasteti vreo decizie in interesul legii privind traficul de persoane asupra mai multor subiecti pasivi?
Geanina Cristina Arghir: Traficul comis de o persoana asupra mai multor subiecti pasivi reprezinta o infractiune unica si nu un concurs de infractiuni.
Angela Harastasanu: Cunoasteti vreo decizie in interesul legii privind infractiunile savarsite de minori privitoare la publicitatea sedintei de judecata?
Geanina Cristina Arghir: Daca la data savarsirii faptei infractorul era minor si daca ulterior el devine major, sedinta se desfasoara potrivit regulilor de la judecataminorilor. In vederea protejarii interesului minorului, consider ca avand in vedere dispozitiile privind minoritatea, se va aplica principiul nepublicitatii.
Lidia Barbulescu: Cu privire la alicarea art. 29 alin. 1 din Legea 47?
Geanina Cristina Arghir: Incheierea instantei prin care s-a respins solicitarea de sesizare a Curtii Constitutionale este supusa caii de atac a recursului.
Virgil Andreies: Cunoasteti practica CEDO privind art. 10 din Conventie referitor la libertatea de exprimare?
Geanina Cristina Arghir: Avem cauza Boldea contra Romaniei (s-a considerat ca s-a incalcat libertatea de exprimare). Mai sunt si spete vechi (Cumpana si Mazare, Sabau si Pircalab, Ecaterina Spinu).

Victor CORNOIU JITARASU (Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie)
Lidia Barbulescu: Nu mai este nevoie de o prezentare. Care este interpretarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind art. 159 alin. 8 Cod procedura penala?
Victor Cornoiu Jitarasu: Este vorba de recursul la incheierea la exceptia…., a, cu masura arestarii. E admisibil recursul. Recursul trebuie sa se judece mai inainte de perioada de arestare fixata anterior.
Lidia Barbulescu: Care este interpretarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind dispozitiile de la recidiva din art. 37 lit. a si b?
Victor Cornoiu Jitarasu: Pot sa coexiste, temeiul juridic fiind art. 39.
Lidia Barbulescu: Cu privire la alicarea art. 29 alin. 1 din Legea 47?
Victor Cornoiu Jitarasu: S-a statuat ca impotriva incheierii de respingerii a exceptiei, indiferent de nivelul instantei la care se invoca, este supusa recursului.
Lidia Barbulescu: Ce face instanta?
Victor Cornoiu Jitarasu: Paseste la judecata.
Lidia Barbulescu: Cu privire la alicarea art. 178 alin. 3?
Victor Cornoiu Jitarasu: E o infractiune complexa, conducere sub influenta alcoolui si ucidere din culpa.
Lidia Barbulescu: Este incompatibil judecatorul care participa la luarea masurii de arestare preventiva in faza de urmarire penala?
Victor Cornoiu Jitarasu: Nu e incompatibil.
Virgil Andreies: Cunoasteti practica CEDO privind art. 6 cu referire la nemotivarea suficienta a hotararilora
Victor Cornoiu Jitarasu: CEDO a sanctionat mai multe nereguli obervate si a apreciat ca nemotivarea suficienta a hotararilor ar incalca principiul inechitabilitatii.

Monica Erika DANCIU (Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj)
Lidia Barbulescu: O scurta prezentare a carierei dumneavoastra, va rog, si de ce va doriti sa ajungeti judecator si, mai ales, la Inalta Curte?
Monica Erika Danciu: Am o vechime de peste 19 ani, am desfasurat cu preponderenta activitate de procuror de judiciar. De 15 ani desfasor numai activitate de judiciar. Am parcurs toate gradele. Am avut sansa salucrez 2 ani la DNA, am participat la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Imi doresc sa ajung judecator la Inalta Curte pentru ca este institutia unde m-am simtit cel mai bine. Mi-a placut tot ce am facut acolo. Cauzele au fost de o anumita complexitate. Mi-a placut atmosfera, relatiile de colaborare.
Lidia Barbulescu: Care este interpretarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind calificarea actelor materiale savarsite ulterior de tainuitor?
Monica Erika Danciu: Exista concurs intre tainuire si complicitate.
Lidia Barbulescu: Care este tratamentul juridic al recidivei postcondamnatorii si postexecutorii?
Monica Erika Danciu: Cand se comite o noua fapta si exista condamnari anterioare multiple, se retin ambele forme ale recidivei.
Lidia Barbulescu: Care este temeiul juridic?
Monica Erika Danciu: Prima data se aplica art. 37 lit. b, apoi se aplica regulile de la 37 a, contopirea si apou pedeapsa rezultanta.
Angela Harastasanu: Stiti care este practica CEDO privind pedeapsa accesorie a dreptului de a alege in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii?
Monica Erika Danciu: Pedeapsa accesorie nu se aplica prin efectul legii, se apreciaza in functie de pedeapsa, inculpat, fapta.
Angela Harastasanu: Vreo cauza.?
Monica Erika Danciu: Nu caz concret, insa primeaza.
Angela Harastasanu: E corect.
Lidia Barbulescu: Care este interpretarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind vatamarea din culpa in cazul accidentelor de circulatie?
Monica Erika Danciu: Instanta urmeaza sa solutioneze latura civila a cauzei.

Sofica DUMITRASCU (Curtea de Apel Bucuresti)
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind art. 108 din Legea 302/2004 cu referire la mandatul european?
Sofica Dumitrascu: Am respins astfel de cereri initial pe motiv ca au fost emise inainte de aderare. Cand e dat in urmarire internationala nu este nevoie de intocmirea unei incheieri.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind lipsa semnaturii de pe cererea de recurs?
Sofica Dumitrascu: Se poate acoperi sau amana cauza pentru a indeplini aceasta. Nu e nulitate absoluta.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind recidica si care e temeiul juridic?
Sofica Dumitrascu: Se retine art. 37 lit. a cat si lit. b. Pot fi retinute la incadrarea juridica a faptei.
Gratiana Isac: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind calea de atac impotriva hotararilor instantei de fond prin care s-a restituit cauza la procuror pentru refacerea actului de sesizare?
Sofica Dumitrascu: Recurs, in termen de 3 zile.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind art. 163 Cod procedura penala raportat la 114 Cod penal cand se constata starea de iresponsabilitate si nu s-a luat masura internarii?
Sofica Dumitrascu: Se ia masura medicala a internarii si din oficiu si la cererea procurorului.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind art. 129 alin. 1 din Legea 47?
Sofica Dumitrascu: Cand instanta respinge cererea de sesizare, se poate ataca cu recurs. Instanta poate antama fondul.
Lidia Barbulescu: Si daca se admite recursul?
Sofica Dumitrascu: Nu suspend cauza.
Lidia Barbulescu: Exista cateva decizii de speta ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie in sensul ca se acorda termen pana la solutionarea recursului.

Floarea GROSU (Curtea de Apel TArgu Mures)
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind recidica si care e temeiul juridic?
Floarea Grosu: Decizia de recurs in interesul legii a retinut aplicarea dispozitiilor art. 37 lit. a si b, temeiul retinerii este art. 39.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privindart. 76 alin. 2 Cod penal?
Floarea Grosu: Se refera la aplicarea pedepsei si in cazul retinerii de circumstante atenuante. Decizia de recurs in interesul legii se refera la incadrarea juridica, daca se justifica incadrarea jruidica la casare in cazul omisiunii aplicarii art. 76.
Lidia Barbulescu: La ce fel de infractiune se refera?
Floarea Grosu: La infractiunile savarsite asupra mai multor persoane.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind art. 21 din Legea 47?
Floarea Grosu: Se procedeaza la solutionarea recursului. Nu opereaza amanarea pana la solutionarea recursului.
Nicolae Popa: Legea spune in orice faza a procesului, daca se ridica la completul de 9?
Lidia Barbulescu: Cum e calificata fapta cetateanului roman aflat in strainatate care se prezinta sub o identitate falsa?
Floarea Grosu: Fals privind identitatea.
Lidia Barbulescu: Ce calitati trebuie sa aiba un judecator de Inalta Curte?
Floarea Grosu: Sa respecte atributiile legale.

Nicu JIDOVU (Curtea de Apel Bucuresti)
Lidia Barbulescu: Care este interpretarea Inaltei Curit in materie de circulatie?
Nicu Jidovu: Cand e vorba de infractiuni la Legea circulatiei, infractiunea din Codul penal absoarbe cele doua infractiuni din legea speciala.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind recidica si care e temeiul juridic?
Nicu Jidovu: Se aplica atat art. 37 lit a cat si lit. 7.
Lidia Barbulescu: Temeiul confiscarii?
Nicu Jidovu: Daca e vorba de 257, 258 se aplica art. 118 Cod penal, daca e vorba Legea 78/2000, opereaza dispozitiile speciale, se aplica dispozitiie din legea speciala.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind sesizarea Curtii Constitutionale in recurs?
Nicu Jidovu: Nu se poate continua judecata pana nu se solutioneaza recursul.
Lidia Barbulescu: Ati avut vreo astfel de situatie?
Nicu Jidovu: Nu.
Lidia Barbulescu: Este obligatorie asistenta juridica in cazul art. 278 indice 1 Cod procedura penala?
Nicu Jidovu: Nu e obligatorie asistenta juridica nefiind indeplinite conditiile art. 271.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind art. 332 raportat la art. 159 alin. 3 Cod procedura penala sub aspectul cuantumului masurii?
Nicu Jidovu: 180 de zile pe intraga faza de urmarire penala.

Lavinia LEFTERACHE (Curtea de Apel Bucuresti)
Lidia Barbulescu: Este obligatorie asistenta juridica in cazul art. 278 indice 1 Cod procedura penala?
Lavinia Lefterache: Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat ca in materia plangerii prealabile nu este obligatorie asistena juridica. Motivul pentru care instanta suprema a hotarat astfel era de legat de faptul ca art. 278 indice 1 are in vedere aspecte care tin de fondul cauzei. S-a pus in discutie daca se incalca dreptul la aparare. Concluzia a fost ca nu pentru ca solutia a fost ca se va relua procesul.
Lidia Barbulescu: Cu privire la vatamarea integritatii corporale prevazute de art. 280 si Ordonanta 195?
Lavinia Lefterache: Inalta Curte de Casatie si Justitie a apreciat ca trebuie sa fie mai mult de 10 zile. Motivul pentru care instanta suprema a hotarat astfel a fost ca orice infractiune in momentul incriminarii are in vedere pericolul social. Pericolul social avea in vedere o anumita gravitate.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind art. 29 din Legea 47?
Lavinia Lefterache: In ceea ce priveste dipsozitiile art. 29 alin. 1 din Legea 47, problema de drept supusa Inaltei Curti de Casatii si Justite a fost daca instanta respinge cererea, mai avem posibilitatea unui recurs. Instanta suprema a apreciat ca da. Probleme mai delicate sunt in situatia cand se invoca la un termen cand cercetarea judecatoreasca este finalizata si repsinge cererea: 1) instanta asteapta sa vada daca se declara recurs; 2) daca declara recurs, amana cauza sau ramane in pronuntare? In practica, solutiile au fost diverse. Solutioneaza cauza. As avea un punct de vedere contrar. Daca instanta de control judiciar spune ca da, trebuie trimisa cauza la Curtea Constitutionala. Nu se prevede o cale extraodinara de atac prin care ar putea fi inlaturata dispozitia instantei. Ce s-ar intampla cu cel judecat? Acesta este un impediment, ar trebui amanata cauza pe considerentele consecintelor.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind starea de recidiva?
Lavinia Lefterache: Se aplica atat art. 37 lit. a cat si lit. b. Temeiul juridic este art. 39 Cod penal. Se va da prioritate art. 39. Cu privire la argumentele de stabilire a pedepsei oe art. 37 lit. a, apoi pe 37 lit. b. Ordinea de preferinta legala. As inclina spre celalalt punct de vedere. Mai intai art. 39, apoi art. 37. Pedepsele se aplica in raport de limita maxima (art. 39), dupa care 37 lit. a. In cazul recidivei postexecutorii, pedeapsa se aplica intr-o singura etapa. La recidiva postcondamnatorii, se aplica pedeapasa in doua etape. Scopuil prevederii art. 39 are in vedere echivalentul unor pedepse care nu se executa.
Gratiana Isac: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind aplicarea art. 278 indice 1 alin. 8 lit. c?
Lavinia Lefterache: Mai multe deciziii au in vedere incompatibilitatea judecatorului care solutioneaza in acest temei. O prima decizie: acesta devine incompatibil daca apreciaza ca sunt probe pentru a retine cauza.
O alta decizie: daca revizuirea e posibila in baza art. 278 indice 1 – nu e posibila.

Floarea UNGUREANU (Tribunalul Dambovita)
Lidia Barbulescu: O scurta prezentare a carierei dumneavoastra, va rog.
Florea Ungureanu: Sunt absolventa a Facultatii de Drept, Bucuresti, 1980, din 1985 sunt judecator, in 1993 am fost vicepresedinte judecatorie, la 1 aprilie 1994 – vicepresedinte Tribunalul Dambovita, din 2001 sunt presedinte al Tribunalului Dambovita. Activitatea mea profesionala ar trebui sa se raporteze la functia de conducere. Pe parcurs, am avut foarte multe realizari care au vizat sistemul judiciar, infrastructura, resursele umane, dotarile, atitudinea colegilor, imaginea justitiei, formarea profesionala continua si din punct de vedere al calitatii. Din 2000, sunt judecator cu grad de curte de apel, am participat la seminarii, am fost invitat in Republica Moldova pe probleme privind probatiunea, am fost gratulat de doi presedinti ai tarii cu Crucea Nationala clasa a doua si Meritul judiciar.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind institutia contopirii pedepselor. Se poate dispune sau nu in caile de atac?
Florea Ungureanu: Inalta Curte a dispus ca nu se poate dispune contopirea.
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind recursul impotriva incheierii de respingere a sesizarii Curtii Constitutionale?
Florea Ungureanu: Stiu ca exista pareri contradictorii, daca se invoca exceptia de neconstitutionalitate si incheierea prin care se respinge se ataca cu recurs, am inaintat dosarul la instanta de recurs,
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind starea de recidiva?
Florea Ungureanu: Pot fi retinute atat art. 37 lit. a cat si lit. b.
Lidia Barbulescu: Temeiul juridic?
Florea Ungureanu: Temeiul e art. 39.
Lidia Barbulescu: Poate fi primita cererea de revizuire pe alte motive decat cele de la 394?
Florea Ungureanu: Nu, este inadmisibila.
Lidia Barbulescu: Temeiul confiscarii in cazul infractiunilor de coruptie in dreptul comun si in legea speciala?
Florea Ungureanu: In legea speciala (Legea 78), avem prevedere speciala pentru astfel de infractiuni, pentru celelalte infractiuni se aplica textul de la 254 Cod penal.
Angela Harastasanu: Calea de atac in cazul cererii de revocare a masurii preventive, se respecta principiul egalitatii armelor? Exista decizii in interesul legii sau jurisprudenta CEDO?
Florea Ungureanu: Solutia in cazul cererii de revocare a masurii arestarii preventive poate fi atacata cu recurs. Daca e respinsa cererea, nu e prevazuta o cale de atac. S-a apreciat ca poate fi atacat odata cu fondul.
Angela Harastasanu: In raport de jurisprudenta CEDO, apreciati ca aceste prevederi respecta principiul egalitatii armelor?
Florea Ungureanu: Curtea Constitutionala cand s-a pronuntat a spus ca e la latitudinea legiuitorului, in cazul concret se contravine prevederilor art. 13 (privind dublul grad de jurisdictie) si art. 6.
Virgil Andreies: Cu privire la mandatul european de arestare, ce probleme s-au ivit in practica?
Florea Ungureanu: Noi in 2007 si 2008, am emis 28 de mandate europene de arestare, din care s-au executat 9. Italia are o oarecare ostilitate. Faptul ca noi am emis atatea mandate, consider ca este o masura viabila. In materia Legii 302/2004, s-a pronuntat Inalta Curte de Casatie si Justitie prin recurs in interesul legii privind compiunerea completului de la curtile de apel cand solutioneaza cererile de arestare. S-a decis ca trebuie format completul dintr-un singur judecator.

Francisca Maria VASILE (Curtea de Apel Bucuresti)
Lidia Barbulescu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind starea de recidiva?
Francisca Maria Vasile: Este vorba de recursul in interesul legii privind recidiva progresiva. Se aplica si art. 37 lit. a si lit. b. Temeiul acestei solutii ar putea avea doua considerente: art. 39. Ideea care sta la baza acestui recurs in interesul legii rezulta din doua directii: o stare de fpat a inculpatului si una de drept care trebuie intrepatrunse.
Lidia Barbulescu: Cum e calificata fapta cetateanului roman aflat in strainatate care se prezinta sub o identitate falsa?
Francisca Maria Vasile: Fals privind identitatea, fapta cetateanului roman care savarseste o infractiune in afara tarii si se prezinta sub o alta identitate a fost solutionata printr-un recurs in interesul legii.
Dan Lupascu: Cunoasteti vreo decizie de recurs in interesul legii privind art. 494 teza I Cod procedura penala?
Francisca Maria Vasile: Instanta competenta sa solutioneze cererea de reabilitate este instanta competenta sa solutioneze cererea la momentul formularii cererii.
Lidia Barbulescu: Este posibila contopirea pedepselor in cazul cailor de atac?
Francisca Maria Vasile: Prin decizia de recurs in interesul legii s-a statuat ca nu e posibila.
Lidia Barbulescu: Care este diferenta intre masurile complementare si masura interzicerii drepturilor?
Francisca Maria Vasile: Pedeapsa accesorie insoteste pedeapsa cu inchisoarea.
Lidia Barbulescu: Daca e minor se aplica pedeapsa accesorie?
Francisca Maria Vasile: Numai dupa ce implineste 18 ani.

Vot pozitiv pentru:
– Iuliana RICIU (Curtea de la Apel Craiova) la sectia contencios administrativ si fiscal
– Marian BUDA (Curtea de la Apel Craiova) la sectia civila si de proprietate intelectuala
– Nicu JIDOVU (Curtea de Apel Bucuresti) la sectia penala.

Pentru STIRI.JURIDICE, Alina Matei 

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.