BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti
VLAD CENUSE & ASOCIATII
4 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Asupra unor hotărâri inedite ale Curţii de Apel Cluj în materia taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule

17.04.2015 | Sergiu-Leon RUS
Abonare newsletter

În practica majoritară a Curţii de Apel Cluj se înrădăcinase de la început o orientare pe marginea dispoziţiilor din Legea nr. 9/2012 a cărui fundament nu a convins însă toţi judecătorii de specialitate ai instanţei, unii dintre aceştia ajungând la pronunţarea unor soluţii de restituire a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule încă înainte de Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 14 aprilie 2015, pronunţată în cauza C-76/14, în procedura M. Manea împotriva Instituției Prefectului – Județul Brașov – Serviciul public comunitar regim de permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.

Legea nr. 9 din 6 ianuarie 2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012), a intrat în vigoare la 13 ianuarie 2012 şi a ieşit din vigoare prin abrogarea ei de către art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9 din 19 februarie 2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013) începând cu data de 15 martie 2013, data intrării în vigoare a acestei ordonanţe (art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013).

Pe durata în care actul normativ respectiv a fost în vigoare a existat o suspendare – până la 1 ianuarie 2013 – a unor prevederi conţinute, realizată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1 din 30 ianuarie 2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din lege (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 31 ianuarie 2012, intrată în vigoare la data publicării, respectiv 31 ianuarie 2012). Pe perioada suspendării textelor vizate se realiza practic o replică a situaţiei juridice din cazul taxei pe poluare, mai puţin eventualele diferenţe de nivel a taxelor.

Prin urmare, în existenţa Legii nr. 9/2012 se pot distinge trei intervale temporale:
– 13 ianuarie 2012 – 30 ianuarie 2012 (I);
– 31 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2012 (II);
– 1 ianuarie 2013 – 14 martie 2013 (III).

Perioada II rămâne în afara prezentei analize, soluţiile de restituire a taxei pentru emisiile poluante atunci prelevate fiind absolut justificate. Mult mai puţin justificată este însă diferenţierea care se făcea, ante Manea, în practica Curţii de Apel Cluj între perioadele I şi III, perioade pentru care formele Legii nr. 9/2012 sunt perfect identice, variantele textelor corespunzând întru totul.

Nu am înţeles de unde exact provine inconsecvenţa, astfel că am întrebat despre justificarea soluţiei. După tot felul de ezitări s-a degajat un oarecare consens care punea diferenţierea pe seama art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2012, potrivit căruia contribuabilii care au achitat taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule ca urmare a primei transcrieri a dreptului de proprietate, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 9/2012, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a acestei legi şi data intrării în vigoare a respectivei ordonanţe de urgenţă, pot solicita restituirea acesteia (art. 2 alin. 1).

Acest text legal a stat la baza practicii judiciare diferite pe text de lege identic, în sensul că aderenţii opiniei majoritare considerau că posibilitatea de a solicita restituirea taxei, pe care art. 2 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2012 o conferă, constituia temei suficient pentru admiterea acţiunilor pe perioada I; el nu mai există pentru perioada III, astfel încât acţiunile respective ar trebui respinse.

Însă:

– temeiul de drept reprezentat de art. 2 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2012 nu se invocă de către părţi în acţiune, nu se pune în discuţia contradictorie a părţilor de către instanţă, motivările nu diferă, în general, sub niciun aspect fie că este vorba despre acţiuni, fie că este vorba despre hotărârile judecătoreşti emise în soluţionarea acestora;

– procedura prevăzută de art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2012 este una administrativă, nu judiciară. În acest sens, art. 2 alin. 2 din ordonanţă prevede fără echivoc că: „sumele prevăzute la alin. (1) se restituie la cererea contribuabilului, adresată organului fiscal competent, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător, cu excepţia prevederilor art. 124 din respectiva ordonanţă”;

– procedura administrativă prevăzută de art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2012 nu a fost în prealabil parcursă de reclamant (nici nu se prea verifică în practică dacă procedura cererii de restituire a fost cumva parcursă şi dacă suma nu a fost deja restituită);

– este lipsit de interes pentru reclamant să obţină o hotărâre judecătorească în condiţiile în care există o obligaţie legală de restituire de către stat, care nu a fost încălcată, deoarece nici măcar nu s-a solicitat restituirea – acţiunea pe perioada I ar trebui respinsă ca lipsită de interes;

– statul nu poate discrimina între cetăţenii aflaţi în situaţii identice, cum sunt adresanţii Legii nr. 9/2012 din perioadele I şi III. Din această perspectivă, ori se restituie pentru toţi, ori nu se restituie pentru nimeni, iar dacă s-a acceptat restituirea numai pentru cei din perioada I, judiciar trebuie restabilită egalitatea de tratament.

Dr. Sergiu-Leon RUS
Judecător la Curtea de Apel Cluj

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Asupra unor hotărâri inedite ale Curţii de Apel Cluj în materia taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule”

  1. Florin Grad spune:

    Inteleg din articol ca ati facut parte dintre judecatorii care aplicau dreptul european si la aceasta ipoteza. Felicitari!

  2. Mihaela MAZILU-BABEL spune:

    Dreptul UE impune să se restituie pentru toți cei aflați în situații identice (avem Carta DFUE, articolul 20). Ba chiar cu dobândă legală/fiscală (am pus semnul / pentru că și aici se contrazic instanțele naționale).

    Deci consider nu prea ne mai interesează dacă ori se restituie la toți, ori se restituie doar la unii (pentru că așa ar zice dreptul național). Dacă există o normă națională care spune: taxa se restituie doar la unii; atunci judecătorul o lasă pur și simplu inaplicabilă și restituie la toți în temeiul direct al dreptului UE. Fiind raport vertical și nu orizontal, judecătorul are puteri sporite. Ba chiar cele mai superputeri din domeniul dreptului UE. Absolute puteri. (în domeniul dreptului UE unde statul este pârât, judecătorul este atât legiuitor negativ cât și pozitiv plenipotențiar – spre deosebire de cazurile orizontale unde judecătorul este doar legiuitor negativ plenipotențiar iar legiuitor pozitiv doar în limita puterii de interpretare conformă).

  3. Aurel CIAUȘU spune:

    Buna ziua,
    Speta in discutie implica o abordare mult mai complexa. Administratia financiara ar trebui sa restituie taxa de poluare incasata ilegal. Nu o face decat in baza unei hotarari judecatoresti definitiva. De ce plimba oamenii cand este evident ca trebuie restituiti acesti bani? Mai mult decat atat, este nevoie sa faci si procedura prealabila conform Legii Contenciosului Admistrativ (cerere de restituire la care nu raspunde nimeni) si sa mai pierzi minimum 30 de zile . Sunt instante care resping cererea de restituire a taxei pentru acest motiv (lipsa plangerii prealabile). Oare statul roman nu poate accepta erorile comise si sa simplifice procedurile de restituire a acestor taxe. Nu este mai simplu sa nu mai merg la instanta pentru a mi se confirma un drept deja recunoscut?

    Av. Aurel Ciausu

    • Mihaela MAZILU-BABEL spune:

      Aveți dreptate domnule avocat. Unii justițiabili s-au dus apoi la CEDO din această cauză. Iar judecătorul raportor a întrebat în ședința publică de la CJUE în cauza Târșia, de ce nu restituie statul pur și simplu banii înapoi, fără să mai ceară ca persoana păgubită să mai miște vreun deget?

      Deci ne putem cam da seama de ce va zice Curtea și în cauza Târșia. Concluziile vor veni pe 23 aprilie (http://curia.europa.eu/jcms/jcms/Jo1_6581/?dateDebut=23/04/2015&dateFin=23/04/2015)

      Oricum statul pierde pentru că trebuie să plătească dobândă pentru fiecare zi de întârziere în restituire + cheltuielile de judecată aferente + salariu funcționarilor care trebuie să se ocupe de plângerile prealabile + TVA-ul sau orice alt venit pe care l-ar fi primit la buget dacă justițiabilul în loc să piardă vremea cu plângeri și acțiuni, ar pierde vremea lucrând sau la shopping în mall.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week