Refuzul Senatului de publicare a unei hotărâri. Conflict juridic de natură constituţională
21 aprilie 2015 | JURIDICE.ro
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din data de 17 aprilie 2015 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 261/2015 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Senatul României, cerere formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Senatul României a fost formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
În motivarea sesizării, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii susţine că conflictul este unul juridic de natură constituţională, izvorul acestuia reprezentându-l nesocotirea de către Senatul României a dispoziţiilor imperative ale art. 76 alin. (2) din Constituţie la soluţionarea cererii de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului Dan-Coman Şova, omisiunea Senatului României de a pune dispoziţiile art. 173 din Regulamentul Senatului în acord cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţie, respectiv nesocotirea de către Senatul României a dispoziţiilor imperative ale art. 67 din Constituţie la soluţionarea cererii de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului Dan-Coman Şova, prin faptul că nu s-a adoptat o hotărâre.
Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 76 din Constituție, în condiţiile respectării cvorumului legal de şedinţă, regula care guvernează adoptarea hotărârilor Parlamentului este întrunirea cvorumului decizional al majorităţii simple de voturi, respectiv jumătate plus unu din numărul senatorilor şi/sau deputaţilor prezenţi la şedinţă, excepţiile de la această regulă fiind expres prevăzute de Legea fundamentală.
Din analiza acestor dispoziţii constituţionale rezultă că toate hotărârile adoptate de Camera Deputaţilor sau de Senat, în şedinţe separate, cu excepţia celor referitoare la regulamentele proprii de organizare şi funcţionare, urmează regula stabilită de dispoziţiile art. 76 alin. (2) din Constituţie, respectiv se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi în fiecare Cameră.
Cu toate acestea, Regulamentul Senatului, în cuprinsul art. 173, prevede că „Senatul hotărăşte asupra cererii (n.r. cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului) cu votul secret al majorităţii membrilor săi.”
Curtea constată că în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 173 din Regulamentul Senatului, în vigoare de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, acestea nu au făcut obiectul vreunei sesizări a Curţii Constituţionale în vederea examinării constituţionalităţii lor.
Curtea mai reţine că, ulterior sesizării sale, Senatul României a adoptat Hotărârea nr. 25 din 31 martie 2015 privind modificarea art. 173 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 31 martie 2015, astfel că, în prezent, norma regulamentară are următorul conţinut: „Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii senatorilor prezenţi.”
Cu privire la omisiunea Senatului de a adopta o hotărâre prin care să răspundă cererii de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului Dan-Coman Şova formulată de ministrul justiţiei, la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu consecinţa neîndeplinirii obligaţiei constituţionale prevăzute de dispoziţiile art. 67, art. 72 alin. (2) şi art. 76 alin. (2) din Constituţie, Curtea reţine următoarele:
Asupra cererii de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării deputatului ori senatorului, Camera Parlamentului este obligată să dezbată şi să se pronunţe printr-o hotărâre, care se comunică ministrului justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Actul adoptat de Camera Parlamentului, indiferent dacă acesta consemnează admiterea sau respingerea cererii de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării deputatului ori a senatorului, trebuie să îmbrace forma unei hotărâri care se comunică autorităţii publice care a adresat solicitarea şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În speţa dedusă analizei Curţii, Curtea reţine că Senatul a răspuns cererii de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova printr-un act, denumit „comunicare”, care nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Aşa fiind, se constată că „Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie”, prevăzută de dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 96/2006, în aplicarea prevederilor art. 72 alin. (2) din Constituţie, nu a fost finalizată în conformitate cu prevederile legale.
Curtea constată că refuzul Senatului de a redacta şi publica hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie 2015 echivalează cu neîndeplinirea unei obligaţii constituţionale, legale şi regulamentare, care angajează această autoritate publică într-un conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea care a solicitat încuviinţarea arestării unui senator, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul ministrului justiţiei.
În principal, pentru considerentele expuse, cu majoritate de voturi, Curtea decide:
– Curtea constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului.
– Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie 2014 prin care atestă rezultatul votului dat cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României.
