ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Povestea celor două baze de date: mai bine a copia decât a deriva
25.04.2015 | Cristina ZAMȘA


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

I. Prezentarea celor Două Baze de Date și a problemelor de drept

Au fost odată două baze de date care s-au întâlnit în Împărăția Virtualului. De fapt, ele s-au născut în Împărăția Realului: în mod firesc, Prima Bază de Dată și în mod miraculos a Doua Bază de Date, pentru că nașterea ei fusese interzisă print-un contract.
– Cine ești tu?, a întrebat Prima Bază de Date.
– Eu sunt tu, a răspuns a Doua Bază de Date.
– Văd, pentru că pe tine scrie eu, adică I n d a c o.
– Posibil, dar scrie prin litere dispersate, pe verticală… și știi ce? Nici nu contează, pentru că oricum, tu nu ești operă derivată.
– Și ce-mi lipsește pentru a fi operă derivată?…

Întorcându-ne în Împărăția Realului, aflăm că proprietarul-fabricant al Primei Baze de Date a devenit reclamant într-o acțiune întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 8/1996 prin care solicită pârâtului interzicerea folosirii produsului său – operă derivată „Indaco Lege”, despăgubiri și publicarea în presă a dispozitivului hotărârii judecătorești. În fapt, reclamantul susține că pârâtul i-a  copiat baza de date menționată – în deținerea căreia a intrat în temeiul unui contract încheiat între aceleași părți – și a creat o nouă bază de date „SintAct”; că potrivit raportului  de expertiză al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) rezultă concluzia unei copieri plauzibile, mai cu seamă că pe o serie din paginile publicate în cadrul „SintAct” sunt scrise litere dispersate pe verticală, care citite împreună, formează cuvântul „Indaco”.

Cu titlu de exercițiu, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra problemelor de drept din speță, ne vom îndepărta deocamdată de principiul disponibilității procesului civil și descoperim mai multe temeiuri de drept ale acțiunii reclamantului:

i) temeiul care ar fi trebui invocat în principal este art. 969 vechiul C. civ., respectiv încălcarea principiului obligativității contractului încheiat între același părți, cu consecința activării răspunderii contractuale a pârâtului. Neinvocarea obligativității contractului (care prevedea, la pct. IV, litera c. obligația pârâtului, benficiar utilizator al contractului, de a nu construi o bază de date similară, iar la litera d. obligația de a nu transmite unor terțe persoane textele din baza de date în scopul creării sau îmbunătățirii unei baze de date similare) reprezintă o dovadă a lipsei de inspirație a reclamantului. De altfel, și ÎCCJ, în judecarea recursului, a observat în mod judicios – aproape cu regret – „că nu a fost invocată răspunderea decurgând din încălcarea contractului între părți, ci din încălcarea drepturilor asupra operei derivate“ (din Decizia nr. 955/2014). Să fi considerat reclamantul că răspunderea contractuală este înlăturată prin nerespectarea dispozițiilor legii speciale, Legea nr. 8/1996? În prezența unui contract între părți, se recurge la acțiunea în răspundere delictuală dacă nesocotirea contractului constituie în același timp o infracțiune (aspect neprecizat în speță).

ii) într-un prim subsidiar, al doilea temei legal este reprezentat de dispozițiile legii speciale, Legea nr. 8/1996 a căror neobservare atrage răspunderea delictuală a pârâtului. Este unicul temei invocat de reclamant, cu depistarea a două calificări juridice a dreptului său asupra bazei de date: de operă derivată (art. 8 litera b. și art. 12-13), respectiv de drept sui-generis asupra bazei de date (art. 122/2 s.u., încadrare înlăturată de ÎCCJ din motive procesuale, fiind invocată cu prilejul concluziilor la fond).

iii) într-un al doilea subsidiar, dacă instanțele ar considera că nu sunt îndeplinite cerințele calificării dreptului asupra produsului Indaco în contextul legii speciale nr. 8/1996 – ceea ce s-a și întâmplat – ar fi fost recomandabilă invocarea unui temei general al răspunderii delictuale a pârâtului (art. 998-999 vechiul C. civ.) pentru sancționarea încălcării dreptului de proprietate (firește, nu prin acțiunea în revendicare) sau chiar a interesului asupra bazei de date, prin nerespectarea obligației generale de a nu face. Dacă dreptul având ca obiect un bun licit aflat în circuitul civil, produsul – baza de date -, nu este considerat special în litera Legii nr. 8/1996 și nu beneficiază de protecția specială a acestei legi, el nu ar putea fi protejat potrivit dreptului comun? (întrebare  adresată reclamantului, nu instanțelor…)

Invocarea mai multor temeiuri juridice aflate în raporturi de subsidiaritate nu denotă imprecizie sau nesiguranță, ci dimpotrivă, sub aspectul dreptului substanțial, relevă imaginea de ansamblu a reclamantului asupra materiei care indică instanțelor mai multe variante de soluționare, iar sub aspect procesual, arată o punere la adăpost față de rigorile principiului disponibilității.

Cu riscul de a fi rezolvat, chiar și tardiv temele reclamantului, ne îndreptăm atenția asupra problemelor de drept găzduite de cadrul procesual ales de acesta, Legea nr. 8/1996.

II. Despre utilitatea și consecințele copierii unui produs fără caracter original”

Tribunalul a apreciat că produsul (baza de date legislativă și jurisprudențială) nu întrunește calitățile de a fi operă derivată  din două motive: nu ar exista o operă preexistentă (colecția de acte normative nu ar avea această calitate, dar hotărârile judecătorești?) și nu există o creație intelectuală, din interpretarea art. 8 litera b prin trimitere la art. 9 din Legea nr. 8/1996; că suntem în prezența unei baze de date, în contextul art. 122/2 s.u din Legea nr. 8/1996, dar că fapta pârâtului nu îndeplinește cerința de a fi o extragere/transfer sau reutilizare a unei părți substanțiale din  conținutul bazei de date Indaco. Soluția ignoră total raportul de expertiză ORDA, raport a cărui concluzie este totuși, prezentată în considerente! Într-adevăr, nu este vorba de o extragere/transfer a unei părți substanțiale, ci de o copiere a unor texte legislative și jurisprudențiale prelucrate de reclamant, dintre care cel puțin trei acte normative astfel prelucrate sunt copiate cu numele Indaco scris pe verticala paginilor! Dacă nici inserarea numelui Indaco nu l-a împiedicat pe pârât să preia conținutul bazei de date, poate ar trebui ca reclamantul să ia măsuri suplimentare de personalizare, de exemplu: să scrie pe verticală sau nu – Nu copiați! sau lozinci specifice stadioanelor de fotbal (Respect, Fairplay, ce altceva?).

Curtea de Apel București a admis în parte apelul, recunoscând produsului calitatea de operă derivată, a obligat pârâtul la plata unor despăgubiri considerabili mai mici decât cele solicitate și a respins capătul de cerere privind publicarea în presă dispozitivului hotărârii.

Înalta Curte de Casație și Justiție admite recursul declarat de recurentul-pârât; prin interpretarea Directivei nr. 96/9 CE a P.E și a jursprudenței CJUE, ÎCCJ apreciază că cele două calificări, de operă derivată și de bază de date, nu trebuie privite disociat, așa cum a procedat Tribunalul: „Pentru a demonstra că „Indaco Lege” este o operă derivată conform art. 8 lit. b) din Legea nr. 8/1996 reclamanta trebuia să facă referire la elementele de originalitate ale structurii bazei de date, referitoare la alegerea sau dispunerea conţinutului acesteia. O bază de date… este protejată de dreptul de autor prevăzut de aceasta cu condiţia ca alegerea sau dispunerea datelor pe care le conţine să constituie o expresie originală a libertăţii de creaţie a autorului său, fapt a cărui verificare revine instanţei naţionale.” (din Decizia nr. 955/2014). Care sunt criteriile de originalitate în ipoteza unei baze de date legislativă și jursiprudențială? Originalitatea este limitată prin însăși natura domeniului bazei de date. Pe de altă parte, conform Deciziei nr. 955/2014, originaliatea se apreciază sub două aspecte: alegerea și dispunerea datelor.

Să analizăm cele două aspecte prin raportare la componenta legislativă, respectiv, jurisprudențială a bazei de date. Pe componenta legislativă, originalitatea este inexistentă sub aspectul alegerii, dar este prezentă sub aspectul dispunerii (actele normative sunt prelucrate, indicate modificările, abrogările, relaționările cu alte acte). Pe componenta jurisprudențială, originalitate este mai evidentă, atât sub aspectul alegerii (hotărârile sunt selecționate), cât și sub aspectul dispunerii (există criterii de căutare, iar conținutul este prelucrat).

În fine, „în ceea ce priveşte încălcarea imputată pârâtului, aceasta a fost descrisă ca fiind reprezentată de copierea unor legi aşa cum au fost prelucrate de către angajaţii reclamantei, deci copierea unor elemente ale conţinutului bazei de date, iar nu a unor elemente care ţin de structura bazei de date, a elementelor care ţin de creaţia intelectuală protejate prin art. 8 lit. b) din Legea nr. 8/1996.”(din Decizia nr. 955/2014). Deducem că este permisă copierea unor elemente de conținut, nu și a unor elemente de structură a bazei de date. Observăm că dacă originalitatea se prezintă sub aspectele alegerii și dispunerii datelor, conținutul nu este tocmai străin acestora, dimpotrivă: conținutul începe prin a fi obiectul neprelucrat al alegerii pentru a deveni rezultatul prelucrat al dispunerii. Desigur, structura este importantă pentru o bază de date, dar nici conținutul nu trebuie complet ignorat. Să aplicăm principiul proporționalității dintre aceste elemente!

… Astfel, cele două baze de date există și în prezent. Câte baze de date, născute prin extragerea și copierea dintr-o primă bază de date, pot să ființeze profitabil în Împărăția Virtualului?

lector univ. dr. Cristina ZAMȘA
Facultatea de Drept a Universității din București

* ZAMSHE este o altfel de rubrică, de autor, în care ineditul comentariului este dat de ineditul unor hotărâri judecătorești (prin soluție, motivare, părți, noutatea aspectelor de drept ș.a). Obiectul rubricii este ales aleatoriu, obiectiv, fără intenții ascunse. Stilul este asumat și totodată controlat de autor, accentele ironice, satirice neurmărind aruncarea în derizoriu a problemelor de drept tratate. Concluziile vor fi întotdeauna pozitive și constructive. O rubrică numai pentru consumatorii genului!

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate