Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Evaluarea formală a judecătorilor şi procurorilor. Criterii cantitative şi calitative
28.04.2015 | Norel POPESCU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Evaluarea individuală a judecătorilor şi procurorilor are drept scop menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor judiciare, în centrul atenţiei fiind apărarea independenţei judecătorilor. Pentru atingerea acestui obiectiv, Uniunea Europeană, Consiliul Europei, Comisa Europeană pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ) sunt preocupate de găsirea unor metode de măsurare şi monitorizare corespunzătoare, precum şi instrumente de evaluare care să dea conţinut conceptului de responsabilitate. Există două tendinţe europene: una se bazează pe calitatea justiţiei cu privire la calităţile judecătorului, cealaltă se bazează pe calitatea justiţiei cu privire la calitatea sistemului judiciar în ansamblul său.

Metodele şi criteriile de evaluare trebuie să asigure un echilibru adecvat între protecţia independenței judiciare în procesul de evaluare a performanţelor profesionale, pe de o parte, şi protecţia valorilor, nu mai puţin importante, cum ar fi eficienţa sistemului judiciar şi înalta calificare profesională a judecătorilor şi procurorilor. Responsabilitatea în administrarea justiţiei o au aceştia din urmă, echilibru căutat trebuind să evite ca introducerea unor obiective de performanţă să nu ducă la o atitudine de concentrare pe numărul de dosare şi timpul de procesare a acestora, în detrimentul calităţii procesului decizional şi a hotărârii judecătoreşti în sine.

Evaluarea individuală a judecătorilor şi procurorilor şi cea a sistemului judiciar în ansamblu nu trebuie separate una de cealaltă, un sistem eficient fiind compus din judecători şi procurori cu performanţe profesionale. Succesul celor două evaluări este realizat dacă evaluarea individuală este cuplată cu cariera judecătorilor şi procurorilor, în atare situaţie efectele pozitive asupra eficienţei sistemului judiciar fiind evidente.

În sistemul de promovare al judecătorilor şi procurorilor din România, calificativul „Foarte Bine” la ultima evaluare este o condiţie de participare la concursul de promovare la instanţe şi parchete imediat superioare (art. 44 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor). Aceeaşi condiţie de participare se regăseşte şi la concursul sau examenul pentru numirea în funcţie de conducere. Un rol important îl are evaluarea şi în cadrul concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde una dintre probe o constituie evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, importanţa acestei probe în punctajul final fiind egală cu proba scrisă (40 puncte fiecare probă), 20 puncte fiind atribuite interviului susţinut în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (art. 525 din Legea nr. 303/2004).

În prezent, în cadrul Comisiei nr. 1 – Independenţa şi Responsabilizarea Justiţiei, Eficientizarea Activităţii Acesteia şi Creşterea Performanţei Judiciare; integritatea şi transparenţa sistemului judiciar – s-a hotărât o nouă variantă de reglementare pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţie de execuţie, având ca model procedura de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub aspectul evaluării activităţii desfăşurate de judecători şi procurori. Se intenţionează promovarea unei propuneri de iniţiativă legislativă care să valorifice activitatea desfăşurată prin evaluare în vederea promovării în funcţie de execuţie la toate nivelurile. Interconectarea evaluării activităţii desfăşurate cu cariera judecătorilor şi procurorilor se va reflecta în mod puternic în eficienţa sistemului judiciar, în asigurarea celei mai bune calităţi.

Avizul nr. 17 (2014) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni asupra evaluării activităţii judecătorilor, calităţii justiţiei şi respectării independenţei sistemului judiciar identifică două tipuri de evaluare individuale, sistemul formal şi sistemul informal.

În cadrul sistemului formal, obiectivele, criteriile aplicate, componenţa organismului de evaluare, procedura şi consecinţele sale eventuale sunt clar definite înainte de efectuarea evaluării.

Sistemul informal nu se sprijină pe un barem sau pe criterii formalizate şi nu are consecinţe directe pentru judecătorul evaluat.

Obiectivele ţărilor care practică evaluarea formală sunt: calitatea judecătorilor, promovarea, remuneraţia şi disciplina.

Sub aspectul criteriilor, în cea mai mare parte a Statelor membre, sunt utilizate atât criterii cantitative, cât şi criterii calitative. Sub aspect cantitativ, exemplificăm: numărul cauzelor soluţionate, timpul petrecut pentru analiza fiecărui dosar şi durata medie pentru pronunţarea unei sentinţe.

În ceea ce priveşte criteriile calitative, calitatea analizelor şi modalitatea prin care un judecător soluţionează cauze complexe ocupă un loc important în procedura de evaluare. Există o diferenţă de abordare în aprecierea calităţii hotărârilor sub aspectul menţinerii în căile de atac, pornind de la exigenţa respectării principiului independenţei judecătorului. Astfel, în unele state, numărul sau procentul hotărârilor respinse în apel sunt actori ce se iau în calcul (Croaţia, Spania), în timp ce în alte state acestea sunt luate în calcul doar dacă scot la iveală erori grave (Germania şi Franţa).

Printre criteriile folosite se mai numără şi capacitatea de a juca un rol de mediere între părţi, de a formula judecăţi clare şi inteligibile, de a colabora cu colegii şi de a munci în alte domenii care sunt noi pentru judecător, precum şi disponibilitatea de a îndeplini sarcini suplimentare de natură administrativă, cum ar fi îndrumarea şi pregătirea judecătorilor recent numiţi, etică profesională, activităţile universitare.

Criteriile sunt luate în calcul în procesul de evaluare într-o manieră diversificată. Cea mai mare parte, în Statele membre, folosesc un sistem de notare şi utilizează calificative. În unele State, criteriile cantitative sunt transformate în procente sau în cifre care reflectă performanţa judecătorului comparativ cu colegii săi. În alte ţări, factorii cantitativi şi calitativi nu constituie decât punct de plecare a unei evaluări individuale.

Avizul nr. 17 (2014) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni constată că existenţa mai multor tipuri de evaluare este determinată de structura judiciară a ţării, precum şi de istoria şi cultura ţării respective. Astfel, experienţa existentă la momentul numirii în funcţie, tipul de promovare reglementat de fiecare ţară sunt elemente ce diferenţiază tipurile de evaluare ce se folosesc.

Sub aspectul culturii şi al modului de reglementare a sistemului judiciar se face legătura între evaluare ca garant al transparenţei judiciare şi în acelaşi timp al calităţii justiţiei. O problemă ce diferenţiază statele este şi modul de înţelegere a principiului independenţei judecătorului. Spania, spre exemplu, crede că stabilirea unei părţi variabile din remuneraţie în funcţie de numărul cauzelor soluţionate ar respecta independența judecătorului, în timp ce criteriile calitative ar pune-o în pericol. Germania şi Franţa au declarat că evaluarea performanţei după criterii strict cantitative ar compromite independența judiciară. Alte ţări au indicat că evaluarea individuală a judecătorilor este incompatibilă cu independenţa acestora, conduita unui judecător neputând fi examinată decât în cadrul unei proceduri disciplinare.

Avizul nr. 17 (2014) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni porneşte de la ideea că orice sistem judiciar trebuie să îndeplinească două cerinţe esenţiale, şi anume să facă dreptate de cea mai bună calitate şi să răspundă în faţa colectivităţii. Prin urmare, este nevoie de un anumit mod de a evalua munca judecătorilor. Dacă este nevoie de un sistem formal, depinde de sistemul judiciar, tradiţiile şi cultura fiecărui Stat membru.

În România, legiuitorul a ales sistemul formal de evaluare individuală al judecătorilor şi procurorilor, cerinţele despre care am făcut vorbire putând fi atinse în acest mod. Potrivit art. 39 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, evaluarea profesională se face pe baza a patru criterii: eficienţa, calitatea activităţii, integritatea şi obligaţia de formare continuă şi de a absolvi cursuri de specializare. Pentru judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere este stabilit un criteriu suplimentar, acesta fiind evaluarea funcţiilor manageriale.

Prin Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007 au fost stabiliţi indicatori şi subindicatori ce stau la baza fiecărui criteriu în procesul de evaluare, proces ce presupune analiza modului cum magistratul îşi îndeplineşte activitățile profesionale curente, pentru a aprecia comportamentele şi acţiunile profesionale îndeplinite la un nivel adecvat cerinţelor profesionale şi, de asemenea, pentru a identifica modurile de acţiune profesională în care magistratul are nevoie prioritară de perfecţionare şi autodezvoltare.

Criteriul „eficienţa activităţii” se apreciază în funcţie de următorii indicatori de performanţă: respectarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor, operativitatea în soluţionarea cauzelor, respectarea termenului legal de redactare a hotărârilor şi rezolvarea în termen legal a altor atribuţii stabilite prin ordin de serviciu. Se observă că indicatorii relevanţi pentru criteriul vizat alcătuiesc o structură în care criteriul, prevăzut de lege ca având caracter general, este detaliat în elementele care îl definesc.

Criteriul „calitatea activităţii” se apreciază în funcţie de următorii indicatori: calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti şi conduita în timpul şedinţei de judecată. La analiza indicatorilor de la acest criteriu sunt reglementaţi subindicatori cu un caracter şi mai specific pentru a realiza o evaluare corectă, respectiv: capacitatea de analiză şi sinteză, coerenţa în exprimare şi argumentaţia clară şi logică. La indicatorul ce vizează conduita în timpul şedinţei de judecată se au în vedere abilităţile de comunicare clară şi logică şi profesionalismul interacţiunii sociale.

Este supusă evaluării şi calitatea altor activităţi desfăşurate de judecători în baza unor dispoziţii din legi şi regulamente, fiind luaţi în considerare următorii indicatori: frecvenţa verificărilor efectuate la compartimentul sau, după caz, instituţia respectivă; soluţionarea corespunzătoare a deficienţelor constatate; întocmirea la termen şi verificarea corespunzătoare a lucrărilor; activitatea purtătorului de cuvânt.

Cel de-al treilea criteriu referitor la integritate se apreciază în funcţie de următorii indicatori: respectarea standardelor de conduită, conforme cu onorarea şi demnitatea profesiei, stabilite de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; sancţiuni disciplinare rămase irevocabile în perioada spusă evaluării şi imparţialitatea.

Ultimul criteriu se apreciază în funcţie de patru indicatori: disponibilitatea de a participa şi participarea la programe de formare profesională continuă, inclusiv la cursuri de limbi străine şi cursuri pentru iniţierea sau aprofundarea cunoștințelor de operare pe calculator; prezentarea de teme la învăţământ profesional, colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată; studiu individual al legislaţiei, practicii şi doctrinei în materie; studierea şi valorificarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Evaluarea activităţii desfăşurate de procuror se apreciază în funcţie de aceleaşi criterii ca cele pentru activitatea judecătorului, indicatorii şi subindicatorii fiind diferiţi ca urmare a specificului funcţiei de procuror.

Criteriile folosite în evaluarea activităţii profesionale corespund recomandărilor din Avizul nr. 17 (2014) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, acestea cuprinzând indicatori calitativi şi cantitativi ce permit o evaluare completă şi aprofundată a muncii desfăşurate. Se observă că evaluarea nu se bazează exclusiv pe criterii cantitative, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni considerând că eficacitatea muncii unui judecător poate fi un factor de evaluare important, dar acordarea unei ponderi prea mari acestui criteriu ar putea duce la incitări nepotrivite. În acest context, CCJE avertizează asupra finanţării insuficiente şi reducerilor bugetului, acestea netrebuind să ducă la un sistem judiciar care să supraestimeze „productivitatea” în evaluarea individuală a judecătorilor şi procurorilor. Se apreciază că nu doar cantitatea, ci şi calitatea hotărârilor pronunţate de un judecător trebuie să se afle în centrul evaluării individuale.

Evaluarea calităţii unei sentinţe pronunţate de judecător în sistemul nostru judiciar răspunde cerinţelor Avizului nr. 17, conform căruia evaluatorii ţin cont de metodologia aplicată de judecător în munca sa în general, aspectele juridice fiind stabilite numai în calea de atac.

Sistemul de evaluare individuală, aşa cum a fost organizat până acum în sistemul judiciar din România, a dovedit unele slăbiciuni, respectiv:
– lipsa de obiectivitate a membrilor comisiei de evaluare în raport cu proprii colegi din instanţă;
– multitudinea de indicatori şi subindicatori reglementaţi de lege conferă evaluării un caracter formalist;
– existenţa unor indicatori ce nu pot fi verificaţi în mod obiectiv, ci doar apreciaţi în urma discuţiilor purtate cu judecătorul în cadrul interviului de evaluare şi am în vedere aici studiul individual al practicii şi doctrinei în materie;
– indicatorul privind respectarea standardelor de conduită scapă în parte posibilităţilor concrete de verificare în ceea ce priveşte comportamentul magistratului în afara instanţei, indicatorii suprapunându-se în parte;
– evaluarea funcţiilor de conducere prin detalierea indicatorilor de performanţă în 4 până la 8 subindicatori este excesivă, unii subindicatori fiind consideraţi reformulări ale aceleiaşi idei.

Deşi dispoziţiile legale au scopul de a diferenţia performanţa profesională a judecătorilor şi procurorilor şi, în ciuda dispoziţiilor cuprinse în ghidul de evaluare, evaluările efectuate până în prezent au avut ca rezultat faptul că peste 99% din magistraţii evaluaţi au primit notele care se încadrează la cel mai înalt calificativ: „Foarte Bine”.

S-a mai constatat că volumul mare de muncă, asociat procesului de evaluare, este un alt neajuns în principal pentru instanţele cu colective mari de judecători, strângerea informaţiilor relevante presupunând activităţi laborioase, care creează reale dificultăţi comisiilor de evaluare.

Pornind de la aceste puncte slabe şi urmărind constatările din Avizul nr. 17 (2014) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a fost constituit un grup de lucru ce are drept obiectiv înlăturarea neajunsurilor constatate.

Se intenţionează promovarea unei solicitări de iniţiativă legislativă potrivit căreia evaluarea judecătorilor şi procurorilor trebuie efectuată în funcţie de experienţa dobândită, activitatea judecătorilor şi procurorilor cu o vechime în funcţie mai mare de 20 de ani nemaifăcând obiectul evaluării.

Componenţa comisiilor de evaluare urmează a fi constituită, alături de conducătorul instituţiei la care funcţionează judecătorul sau procurorul, din doi sau mai mulţi judecători sau procurori de la instanţa sau parchetul ierarhic superior, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe sau parchet, astfel încât procesul de evaluare să crească în obiectivitate şi eficienţă.

În ceea ce priveşte procedura de evaluare, s-a ajuns la concluzia că reglementarea interviului este doar o etapă opţională a evaluării, acesta urmând să aibă loc doar la cererea judecătorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar.

Pentru a cupla analiza eficienţei sistemului judiciar cu eficienţa activităţii desfăşurată în mod individual de judecători, se propune ca indicatorii de eficienţă şi eficacitate a activităţii instanţelor să fie identici cu cei folosiţi pentru evaluarea individuală a judecătorului, respectiv: rata de soluţionare a dosarelor calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate, stocul de dosare, ponderea dosarelor închise într-un an şi redactările peste termenul legal.

Pentru a avea rezultate obiective, indicatorii corespunzători „criteriului eficienţă” trebuie avuţi în vedere prin raportare la volumul de activitate al instanţei în domeniul de specializare al judecătorului evaluat, complexitatea cauzelor cu care a fost învestit şi încărcătura efectivă medie pe ţară în acelaşi domeniu de specializare. În acest sens, a fost exemplificată situaţia judecătorilor sindici, pentru care raportarea comparativă la activitatea desfăşurată de judecătorii din alte domenii de specializare nu este relevantă.

Se urmăreşte simplificarea activităţii comisiilor de evaluare prin renunţarea la subindicatori, urmând ca elementele ce trebuie avute în vedere la analiza indicatorilor să fie prevăzute în Ghidul de evaluare a activităţii profesionale a magistratului.

Totodată, se propune eliminarea indicatorilor ce se suprapun parţial, dezvoltarea elementelor ce trebuie avute în vedere în cadrul fiecărui indicator urmând a se regăsi în ghidul de evaluare.

Pentru a avea o evaluare mai eficientă, cuprinzătoare şi obiectivă, grupul de lucru privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a luat în analiză posibilitatea de a fi constituite mai multe comisii de evaluare la nivelul aceleiaşi instanţe. În acest sens, s-a propus ca numărul comisiilor de evaluare să fie stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea colegiului de conducere. În situaţia în care au fost constituite mai multe comisii de evaluare la nivelul aceleiaşi instanţe, competenţa acestora, sub aspectul judecătorilor pe care urmează să-i evalueze, va fi stabilită de colegiul de conducere al instanţei. Totodată, în ceea ce priveşte ponderea criteriilor de evaluare în stabilirea calificativului pentru judecătorii care au ocupat funcţii de conducere, s-a formulat următoarea propunere: eficienţa – 25%, calitatea activităţii – 25%, integritatea – 25%, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare – 10%, modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale – 15%.

Preocupările grupului de lucru din care fac parte şi judecători de la toate nivelurile instanţelor au drept obiectiv înlăturarea dificultăţilor, ce au fost puse în evidenţă de experienţa acumulată de comisiile de evaluare în procesul de evaluare desfăşurat până în prezent, premiza comună fiind aceea că profesionalismul judecătorului reprezintă atât principala sursă de legitimitate a funcţiei judiciare, cât şi o garanţie solidă a independenţei sale.

Judecător Norel POPESCU
membru al Consiliului Superior al Magistraturii

* Articolul a fost prezentat de autor în cadrul conferinței ”Avizul nr. 17 (2014) al CCJE asupra evaluării activităţii judecătorilor, calităţii justiţiei şi respectării independenţei sistemului judiciar – punte de dialog interprofesional în evaluarea judecătorilor şi procurorilor din sistemul judiciar român într-o societate democratică”, ce a avut loc la București, în perioada 27-28 aprilie 2015.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate