Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Discursul jud. Marius Badea Tudose, președintele CSM, în deschiderea conferinței ”Avizul nr. 17 (2014) al CCJE asupra evaluării activităţii judecătorilor, calităţii justiţiei şi respectării independenţei sistemului judiciar – punte de dialog interprofesional în evaluarea judecătorilor şi procurorilor din sistemul judiciar român într-o societate democratică” / 27-28 aprilie 2015, București

29.04.2015 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității marți, 28 aprilie 2015, discursul jud. Marius Badea Tudose, președintele CSM,susţinut cu ocazia deschiderii conferinţei internaţionale cu tema „Avizul nr. 17 (2014) al CCJE asupra evaluării activităţii judecătorilor, calităţii justiţiei şi respectării independenţei sistemului judiciar – punte de dialog interprofesional în evaluarea judecătorilor şi procurorilor din sistemul judiciar român într-o societate democratică”, organizată la București, în perioada 27-28 aprilie 2015.

Discursul integral:

”Distins prezidiu,
Stimaţi invitaţi şi colegi,

Aş dori, pentru început, să o felicit şi să–i mulţumesc doamnei judecător dr. Rodica Aida Popa pentru demersul stoic de a face ca lucrurile să se întâmple.

Dezbaterea unei astfel de teme, extrem de complexe, dar în acelaşi timp extrem de actuale şi importante, precum cea a evaluării activităţii magistraţilor, calităţii justiţiei şi respectării independenţei sistemului judiciar, nu poate decât să contribuie la o mai bună înţelegere a ceea ce suntem şi spre ce ne îndreptăm ca sistem, profesie, performanţă şi misiune socială.

Dincolo de a fi o preocupare a sistemelor judiciare naţionale, tema a prezentat interes pentru Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, iar maniera consistentă de pregătire, documentare şi fundamentare a Recomandărilor formulate în Avizul nr. 17 din 2014, precum şi conţinutul şi natura acestor recomandări devin, la o primă analiză, adevărate provocări în integrarea cât mai completă şi corectă a funcţiei de evaluare profesională a judecătorilor, fără a aduce atingeri independenţei acestora.

Legiuitorul român a statuat asupra unui sistem de evaluare profesională formală a magistraţilor şi, în acest sens, consider că sistemul judiciar şi corpul profesional al magistraţilor au acţionat diligent, în sensul identificării şi aplicării unor criterii de evaluare cât mai obiective şi asigurării echităţii procedurale. Chiar dacă elementele de evaluare nu sunt exhaustiv definite prin lege, regulamentelor aferente le-au fost aduse constant îmbunătăţiri, iar procedurile au fost perfectate în urma unor largi consultări cu sistemul şi a unor serioase analize la nivelul comisiilor de lucru ale Consiliului Superior al Magistraturii, fundamentând şi legitimând în acest fel hotărârile Plenului Consiliului în domeniu.

Totuşi, nu exclud necesitatea unei evaluări a dinamicii parcurse în stabilirea criteriilor de evaluare profesională individuală, aceasta, mai ales din perspectiva efectelor, atât la nivel de profesionist, cât şi la nivel de sistem şi calitate a actului de justiţie. Excluderea, cu câţiva ani în urmă, a criteriului de evaluare al judecătorilor ce urmărea frecvenţa sau numărul hotărârilor casate de către instanţa de control judiciar a fost argumentată şi asumată corespunzător, atât de sistem, cât şi de către CSM, la acel moment. Nu ştiu dacă nu ar fi momentul să analizăm, cel puţin statistic, efectele generate atât la nivel de performanţă individuală a magistratului, cât şi la nivel de eficienţă a actului de justiţie şi, în urma unei diagnoze realiste, să apreciem asupra unei posibile reintroduceri a criteriului amintit, cu corecţia ca acesta să vizeze exclusiv casările pe aspecte de nelegalitate. De altfel, una dintre recomandările formulate de CCJE vizează şi această componentă a evaluării profesionale formale a judecătorilor.

Ceea ce nu evidenţiază textul Avizului Consiliului Consultativ al Judecătorilor, şi asta pentru că poate din perspectiva acestui organism s-a apreciat ca fiind o problematică ce ar excede temei analizate, este necesitatea corelării criteriilor de evaluare profesională cu criteriile de selecţie pentru intrarea în profesie. În fond, se urmăreşte evaluarea performanţelor unor oameni, nu a unor maşini sau softuri up-databile, iar evaluările exclusiv tehnice, după algoritmi, şabloane sau parametri pot funcţiona, dar oferă rezultate mascate.

Reiau astfel o temă promovată de mine şi cu alte ocazii, şi anume cea a nevoii de vocaţie dincolo de formaţie. Liantul între vocaţie şi formaţie este dat de un concept mai complex decât profesia de magistrat însăşi şi se numeşte responsabilitate.

Şi pentru ca paradigma evaluării profesionale a magistratului să îşi găsească numitorul comun şi să aibă o funcţiune şi efecte cuantificabile, atât la nivel de profesionist, cât şi la nivel de sistem şi, mai ales, la nivel de calitate a actului de justiţie, consider că performanţele, capacităţile şi motivaţiile personale urmărite prin criteriiile de evaluare profesională trebuie să reprezinte continuarea şi dezvoltarea aceloraşi performanţe, capacităţi şi motivaţii personale stabilite ca etalon în selecţia la intrarea în profesie. Iar formarea profesională iniţială furnizată de Institutul Naţional al Magistraturii trebuie să urmărească, în mod creativ şi de o manieră preponderent practică şi interactivă, aceleaşi obiective.

În felul acesta se asigură condiţiile consolidării unui corp profesional omogen ca structură umană, racordat ab initio la valorile şi exigenţele profesiei (care, din păcate, este o mare necunoscută pentru majoritatea celor ce şi-o doresc), iar evoluţia sa are şansa reală de a fi unitară şi predictibilă. Evaluarea profesională individuală ar presupune, în aceste condiţii, restrângerea ariei de căutare a criteriilor necesare, devenind reciproc şi obiectiv asumată atât de cel evaluat, cât şi de evaluator. Acestea sunt, în opinia mea, premisele evoluţiei şi a procesului evolutiv, din perspectiva complexităţii profesiei şi a misiunii sociale a justiţiei.

Desigur, vă lansez aceste provocări, pe lângă multe alte teme extrem de interesante pe care le-am văzut evidenţiate în agenda conferinţei, fără a avea pretenţia că vom putea tranşa şi concluziona cert şi definitiv asupra lor sau că vom găsi răspunsul la toate întrebările ce se vor pune. Însă am convingerea că ceea ce se va discuta aici în cele două zile de dezbateri se va aşeza constructiv la nivel de înţelegere, construcţie de idei şi determinare în a găsi soluţii.

Vă mulţumesc!”

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week