Barouri [UNBR, INPPA, barouri]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu Uniunea Naţională a Barourilor din România
Print Friendly, PDF & Email

Programul electoral al av. dr. Iosif Friedmann-Nicolescu, candidat la funcțiile de Decan și membru al Consiliului Baroului București

30.04.2015 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

Av. dr. Iosif Friedmann-Nicolescu, candidat la funcțiile de Decan și membru al Consiliului Baroului București, a dat publicității programul electoral, sub denumirea: ”Un avocat pentru avocați” și ”Avocatura este etica societății”.

Programul electoral:

”Prezint câteva coordonate pe care le voi urma, alături de celelalte obligații legale și statutare care reglementează profesia de avocat.

Se impune a se menționa că atât Decanul, Prodecanii, cât și Consilierii Consiliului unui Barou nu pot acționa decât împreună și numai în folosul profesiei de avocat, exclusiv instituțional.

Baroul trebuie să promoveze principiile deontologice ale profesiei de avocat în relațiile intercolegiale și în apărarea profesiei în societate, în cadrul relațiilor instituționale cu toate instituțiile statului din domeniile de interes pentru profesia de avocat.

Voi milita pentru reconsiderarea locului și rolului avocatului în societatea românească.

Prestigiul profesiei de avocat trebuie realizat prin perfecționarea profesională continuă, la standarde care să impună respect din partea societății, care, în final, să contribuie hotărâtor la ridicarea economică a avocaturii.

Aspectele privitoare la exercitarea profesiei de avocat – ca avocat ales și ca avocat desemnat pentru apărarea obligatorie din oficiu și în calitate de curator judiciar – trebuie să fie identice, nediscriminatorii, unicul criteriu de apreciere să fie pregătirea profesională.

Exercitarea profesiei de Avocat trebuie să fie liberă.
Avocatul nu trebuie să fie supus niciunei presiuni, de nicio natură.
Avocatul se supune unor principii majore ale vieții sociale:
– Legilor Statului,
– Normelor eticii profesiei,
– Conștiinței sale,
nicio altă restrângere nu trebuie să existe în exercitarea profesiei.

Avocatul apără drepturile și libertățile OMULUI, aceasta este esența profesiei.

Se impun măsuri susținute pentru repunerea profesiei în drepturile sale tradiționale.

Apărarea secretului profesional este una dintre ideile forță ale acestei minunate profesii, obligație decurgând din sacralitatea misiunii avocatului, care apără OMUL, creație a divinității, OM care este după chipul și asemănarea Creatorului.

Se impune menținerea dispozițiilor legale actuale referitoare la formele de exercitare ale profesiei, care și-au dovedit viabilitatea. Trecerea la cerere dintr-o formă de exercitare a profesiei într-o altă formă de exercitare a profesiei trebuie să se poată face simplificat și într-un termen scurt.

Cu privire la taxele și obligațiile profesionale, acestea trebuie să fie stabilite și menținute la un nivel direct proporțional cu situația economico-socială a corpului de avocați, în contextul crizei economice globale, care afectează dezvoltarea societății umane.

Toate taxele și obligațiile profesionale se impune a fi stabilite și printr-o largă consultare a tuturor membrilor corpului profesional și prin realizarea unui studiu de fezabilitate. Contriubțiile la sistemul propriu al Casei de Asigurări a Avocaților să revină la vechiul cuantum tradițional de 10%, fiindcă trecerea la cuantumul de 11% a fost și este total nejustificat. La Congresul Uniunii Avocaților din România m-am opus categoric majorării cuantumului obligațiilor profesionale.

Totodată, voi susține reducerea cuantumului penalităților de întârziere la valori rezonabile, astfel încât să nu fie îngrădită exercitarea profesiei de către avocații care s-au aflat la un moment dat în dificultate și totodată să nu fie afectat sistemul de pensii.

Se impune studierea rentabilității sistemului de asigurări sociale prin prisma regândirii principiului contributivității, prin trecerea la o nouă viziune, aceea a contractualității. Aceasta poate fi materializată prin asumarea unui contract între avocatul-asigurat și sistemul de asigurări, prin stabilirea anuală a unor contribuții fixe, corespunzătoare cu PUNCTUL de PENSIE. (EXEMPLIFICATIV. Astfel, contract pentru un punct de pensie, o contribuție lunară asumată contractual la o sumă echivalentă. Posibilitatea de asumare contractuală, între UN PUNCT de PENSIE și CINCI PUNCTE de PENSIE).
Totodată, se impune stabilirea posibilității ca, la cerere, avocatul să poată beneficia și de o pensie suplimentară, asumată contractual la cerere de către avocat.

În cadrul sistemului propriu al Casei de Asigurări a Avocaților, se impune înființarea a două structuri cu participare facultativă a avocaților și statute proprii, anume:
a) Casa de Ajutor Reciproc a Avocaților;
b) Casa de Credit și Împrumut a Avocaților.
Ambele structuri să fie menite pentru ridicarea nivelului economic al avocaților.

Se impune ca plata onorariilor avocaților numiți din oficiu sau curatorilor judiciari să fie plătite fără întârziere. Printr-un nou Protocol, se impune trecerea la o viziune diferită de cea actuală, anume aceea ca plățile să fie făcute la numirea ca avocat din oficiu sau curator judiciar, asemănător onorariilor avocatului ales. Prin această modalitate ar crește interesul prestării unei munci de calitate, în interesul justițiabilului.

Totodată, prin lege trebuie să fie interzisă categoric posibilitatea magistraților de a cenzura onorariile avocaților desemnați din oficiu și practica magistraților de a menține delegația avocatului din oficiu în situația prezentării avocatului ales.

Avocații stagiari trebuie să fie susținuți de către corpul profesional și să beneficieze de o pregătire profesională accesibilă care să conducă la perfecționarea acestora în toate domeniile dreptului, a tuturor ramurilor de drept.
Totodată, tinerii avocați trebuie să cunoască minunata istorie a profesiei de avocat, să fie continuatorii marilor oameni de cultură care au făcut avocatura cunoscută în societatea umană.

Avocații pensionari trebuie să fie prețuiți la justa lor valoare de profesioniști și de intelectuali care au contribuit la menținerea profesiei și la dezvoltarea ei, inclusiv în perioade istorice vitrege profesiei de avocat.

Avocații definitivi care se află în exercitarea profesiei trebuie să se bucure de întregul respect cuvenit din partea colegilor stagiari și pensionari, deoarece prin aceștia se susține corpul profesional.

Se impune organizarea de sesiuni științifice și simpozioane anuale, cu teme specifice preocupărilor profesiei de avocat, astfel ca aceste dezbateri științifice să reformeze gândirea juridică.

Cel mai important Barou din România trebuie să dispună de un Centru teritorial propriu pentru perfecționarea Avocaților și a Avocaturii, pentru pregătirea profesională a tuturor membrilor corpului de avocați, ca structură distinctă în cadrul sistemului național de pregătire și perfecționare profesională.

În avocatura bucureșteană am adus o noutate absolută prin organizarea de vernisaje a lucrărilor de artă plastică (tablouri și desene) create de avocați din Baroul București și totodată lansări de carte juridică și beletristică scrise de avocați ai Baroului București. Această componentă de cultură națională, mă angajez să fie continuată și în anii următori.

Trebuie să milităm pentru o profesie liberă de orice constrângere, cu excepția rigorilor etico-profesionale.

Reclama profesională trebuie să respecte rigorile și exigențele eticii profesiei de avocat, fără alte restricții nejustificate, deoarece fiecare formă de exercitare a profesiei își cunoaște mai bine interesul de a face reclamă pentru aducerea la cunoștința societății a serviciilor acordate. Se impune – cu consultarea întregului corp profesional – elaborarea unor principii de bune practici în materia reclamei profesionale, care să fie în acord cu practicile din avocatura internațională.

Un alt obiectiv major pentru profesia de avocat îl reprezintă monitorizarea avocaturii clandestine, formă care trebuie eradicată, fiindcă aduce atingere intereselor financiare și prestigiului corpului avocaților.

Având în vedere că imaginea profesiei de avocat trebuie să fie protejată și apărată în mod continuu, consider că se impune îmbunătățirea comunicării în interiorul profesiei de avocat și necesitatea unei transparențe în deciziile care sunt luate de organele de conducere ale profesiei, printr-o largă consultare, iar pentru aspecte fundamentale care interesează profesia să se dispună organizarea unui referendum cu participarea tuturor avocaților.

Totodată se impune monitorizarea știrilor din mass media pentru a răspunde prompt celor care ne denigrează profesia în societate.

Voi argumenta acest proiect care trebuie de îndată pus în aplicare.

Profesia de avocat are un specific inconfundabil, avocatul, fiind deopotrivă profesionist şi cetăţean, se află la confluenţa apărării drepturilor omului, în condiţiile secretului profesional configurat unui cadru constituţional, cu dexteritatea şi vocaţia sa profesională personală, pusă în slujba interesului legitim al clientului în condiţiile stabilite de lege.
Activitatea avocatului, în forma de exercitare a profesiei, în faţa instanţei, în faţa unei autorităţi, dar mai ales în „dialogul avocatului cu legea” evidențiază faptul că acesta este un siguratic în centrul societăţii, într-o perpetuă luptă cu nedreptăţile sociale.

Primul „OM în CETATE” este de bună seamă AVOCATUL (scris cu majuscule).

Profesia de Avocat este una din primele profesii ale omenirii, apărută odată cu primele forme de civilizaţie umană, poate mai veche decât magistratura, alăturată însă acesteia întotdeauna.

Avocatura în istoria sa multimilenară şi-a demonstrat necesitatea şi utilitatea socială, în cadrul actului de justiţie, pentru stabilirea și restabilirea adevărului și dreptății.

Astăzi, în sistemul dreptului european, cât şi al globalizării, Avocatura are un rol important în organizarea judiciară şi în procedurile necontencioase.

Avocatura este deopotrivă ştiinţă şi artă.

Activitatea profesională, socială, politică, economică, dar şi cea cultural-ştiinţifică dedicate societăţii de către Avocaţi este plasată, intenţionat sau nu, de către mass media, într-un con de umbră şi nu de puţine ori Avocatul – Avocatura în general – fiind expediat/ă ”la periferia socialului”.

Puţine sunt profesiile care, precum Avocatura, au la temelie CULTUL pentru DREPTATE şi ADEVĂR absolut, în realitatea socială.
Din păcate – în ultima vreme – după mai bine de 25 ani de la „evenimentele din Decembrie 1989”, încă mai apar „clişee” care, într-un limbaj desuet, lipsit total de eleganţă, în totală necunoaştere a profesiei, „lipesc etichete şi lozinci” vexatorii pe fruntea Avocaturii şi a Avocaţilor.

Datorită activităţilor profesionale, desfăşurate dispersat, Avocaţii pe de o parte, nu se cunosc îndeajuns între ei (alături de Avocaţii de carieră şi foşti reprezentanţi ai magistraturii, fiind înscrişi în barouri şi persoane provenite din alte meserii presupunând studii juridice superioare), iar pe de altă parte (din păcate) nu toţi colegii sunt solidari cu profesia de Avocat.

Avocatura este mai de grabă un apostolat, nu o profesie ca celelalte.

Organele profesiei de Avocat – din păcate – nu ripostează imediat la atacurile din mass media îndreptate împotriva Avocaturii şi a Avocaţilor luaţi individual, atacuri venite de la persoane iresponsabile sau de la alte categorii de „cetăţeni”.

Opinia publică, societatea civilă în general, dar şi unele instituţii ale Statului de Drept au o percepţie greşită asupra profesiei de Avocat, desconsiderându-ne, fără ca aceştia să primească imediat o replică pe măsură.

Nu sunt cunoscute activităţile pozitive ale Avocaţilor din societatea românească.

Câţi dintre contemporanii noştri ştiu că cei mai de seamă oameni de cultură ai României au fost jurişti şi Avocaţi?
Să nu amintim decât pe: Titu Maiorescu (numele său fiind în centrul frontispiciului Fundaţiei Culturale Regele Carol I), Rodica Ojog-Brașoveanu, Mihail Kogâlniceanu, Vasile Alecsandri, Iuliu Maniu, Avram Iancu, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Nicolae Titulescu, Nicolae Steindhard (călugărul de la Rohia, avocat şi doctor în drept), Petre Țuțea, Mihail Sebastian, Gib Mihăiescu, Alexandru Vlahuță, Barbu Ștefănescu Delavrancea etc., câţiva din marii români care au fost primii în Cetate și în Cultura Națională.

Câţi din contemporanii care ne hulesc ştiu că Facultatea de drept este cea care desăvârşeşte cultura şi civilizaţia umană, iar marii intelectuali ai acestei ţări s-au format ca jurişti: Andrei Rădulescu, Dimitrie Gusti, Alexandru Ioan Cuza, (actorul) Florin Scărlătescu, (poetul) Romeo Iorgulescu, (poeta) Magda Isanos, (scriitorul) Mihail Sebastian sau (scriitorul) Tudor Mușatescu, (actorul) Nicolae Gărdescu etc.

Ceea ce fac Avocaţii benefic pentru societate este prea puţin cunoscut de către oamenii de rând care percep deformat profesia de avocat şi Avocatura în general.

Văzând cele ce preced:

Voi milita și pentru:
– înfiinţarea unei structuri specializate, care să promoveze transparenţa activităţii organelor profesiei şi a serviciilor aflate în slujba profesiei;
– înfiinţarea unui centru pentru monitorizarea ştirilor având legătură cu avocatura şi avocaţii apărute în mass media.
Structura specializată pentru promovarea transparenţei organelor profesiei de Avocat, alături de Centrul de monitorizare a informaţiilor legate de Avocaţi şi de Avocatură, pot coexista în cadrul unui:

CENTRU DE PRESĂ şi RELAŢII cu SOCIETATEA CIVILĂ şi INSTITUŢIILE STATULUI de DREPT,

având ca scop schimbarea percepţiei asupra avocaturii şi a avocaţilor ca şi corp profesional aristocrat al societăţii, formând elita gândirii intelectuale a societăţii româneşti actuale.

România de astăzi nu mai poate fi concepută concentraţionist, avocatura fiind una dintre profesiile de referinţă, cu importanţa socială care nu poate fi negată.

Respectul datorat profesiei de avocat şi nesupunerea acesteia presiunilor de orice gen implică şi cunoaşterea activităţilor avocaţilor.

Avocatura română în spaţiul Uniunii Europene nu poate fi supusă niciunei denigrări de către instituţii oficiale sau de mijloacele de comunicare mass media.

Centrul va funcţiona sub autoritatea Consiliului Baroului Bucureşti, fiind coordonat de un grup de avocaţi având o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 20 de ani din cadrul Baroului, avocaţi neangajaţi în activităţi politice.
Avocatul coordonator va îndeplini simultan şi următoarele atribuţii: împuternicit al Baroului în relaţiile cu mass media şi redactorul responsabil al publicaţiilor periodice ale Baroului.

REALIZAREA PRACTICĂ A PROGRAMULUI:
Sub autoritatea Consiliului Baroului Bucureşti, centrul va pune la dispoziţia celor interesaţi date de informare generală, promovând imaginea pozitivă a avocaturii şi avocaţilor.
În cadrul Centrului vor fi redactate operativ – ori de câte ori va fi nevoie – Comunicate de presă.
Centrul va avea un punct de documentare şi centralizare din mass media, prin monitorizarea din presa scrisă şi vorbită, din cadrul audio-vizualului şi din orice sursă, a informaţiilor legate de avocatură şi avocaţi.
Comunicatele de presă vor cuprinde şi atitudinea profesiei, a avocaţilor faţă de schimbările legislative de alte aspecte sociale, politice, economice, sau culturale, faţă de instituţiile Statului de Drept pentru afirmarea AVOCATULUI ca PRIMUL OM din CETATE.
Centrul va edita două publicaţii periodice (a căror structură se va detalia):
– Buletinul intern al avocaţilor
– Jurnalul avocaţilor.
Destinate de principiu: buletinul intern, avocaţilor, iar jurnalul, întregii societăţi civile.

COSTURILE ÎNFIINŢĂRII ŞI ACTIVITĂŢII CENTRULUI

Costurile înfiinţării centrului sunt minime şi pot fi ulterior recuperate şi restituite integral Baroului.
Întreaga activitate financiară se desfăşoară integrată Baroului.
Centrul trebuie să aibă abonamente la principalele publicaţii naţionale şi locale, cât şi abonamente cu centrele de monitorizare a emisiunilor radio-TV.
Centrul trebuie să fie dotat cu mijloace radio-TV cu posibilităţi de înregistrare audio-video, care vor fi arhivate în cadrul video-audiotecii centrului (unele înregistrări audio sau video fiind destinate imortalizării unor evenimente deosebite ale avocaturii, care trebuie transmise mai departe generaţiilor viitoare de avocaţi).
Odată cu apariţia primelor numere ale publicaţiilor editate de centru, prin sistemul abonamentelor şi al reclamelor profesionale pot fi acoperite integral costurile tipografice şi de expediţie. În condiţiile în care nu ar fi posibilă suportarea acestor costuri, chiar şi parţial din cotizaţiile profesionale ale avocaţilor şi din surse de la filiala Bucureşti a C.A.A., se poate găsi o altă formă de susţinere a publicaţiilor.

Acestea sunt în linii mari câteva coordonate pe care le voi susține în calitate de membru al viitorului Consiliu al Baroului București, alături de cele care îmi vor fi solicitate de către avocați.

Dr. Iosif Friedmann-Nicolescu
Avocat titular”

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate