ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Interviuri | Interviuri VIDEO
Alina MATEI

Alina MATEI

Senior Editor JURIDICE.ro
Print Friendly, PDF & Email

Stanca Gidro: Nu există stat de drept și democrație fără avocați

06.05.2015 | Alina MATEI
Abonare newsletter

Alina Matei: Multumesc, doamna avocat dr. Stanca Gidro, pentru ca ati acceptat sa acordati un interviu utilizatorilor JURIDICE.ro. Cluj-Napoca a gazduit conferinta cu tema infractiuni contra persoanei, drepturi si obligatii deontologice ale judecatorilor si avocatilor, organizata de UNBR, INPPA, reprezentantul Romaniei la CCJE, doamna judecator dr. Rodica Aida Popa, sase barouri si doua curti de apel. Cred ca seria de conferinte lansate de doamna judecator dr. Rodica Aida Popa traseaza, pentru prima data si in mod oficial, drumul catre o relatie functionala judecator-avocat. Care au fost ecourile conferintei? Se vad beneficiile?

Stanca Gidro: Este pentru prima data, de cand profesez eu, cand discutam deschis despre o relatie functionala judecator-avocat. Dar, problema nu este noua pentru cei care au “vechime” in profesia de avocat. Poate mai putin pentru judecatori sau pentru mai putini judecatori, avand in vedere ca acestia se pot pensiona dupa 25 ani vechime (ceea ce ar presupune ca au inceput pratica dupa 1990). Asa cum am mai spus, trebuie sa discutam despre “restitutio in integrum”, adica despre restabilirea unor relatii normale, colegiale intre judecatori si avocati, de respect si consideratie reciproce, relatii ce au existat pana acum aproximativ 15 ani.

Cauzele “degradarii” acestor relatii sunt multiple, dar sentimentul pe care il incerc in ultimii ani este cert de desconsiderare a avocatului si a muncii prestate. Si nu este un sentiment fara temei. Doamna judecator dr. Rodica Aida Popa a facut un lucru extraordinar, reusind sa ne aduca impreuna la masa de discutii, judecatori si avocati, cu un obiectiv comun.

In ceea ce priveste rezonanta conferintei, cred ca este prea devreme sa discutam. La nivel institutional, relatia cu instantele clujene este buna, dar asteptam sa rezonam si la nivel particular.

In septembrie 2015, doamna judecator va organiza o intalnire unde se vor analiza rezultatele, cu referire speciala la centralizarea raspunsurilor date de judecatori si avocati la chestionarul relativ la necesitatea si continutul unui cod deontologic comun celor doua profesii.

Alina Matei: Avizul nr. 16 privind relatiile dintre judecatori si avocati porneste de la doua aspecte importante: asigurarea calitatii si eficientei justitiei. Adica buna functionare a relatiilor dintre judecatori si avocati schimba raportul dintre calitate si neajuns, dintre eficienta si ineficienta justitiei. Cum strapung aceste relatii realitatea multor dosare de solutionat in cazul judecatorilor sau apetitul avocatilor care doresc sa-si sustina concluziile fara sa fie intrerupti de binecunoscutul ”pe scurt, va rog”?

Stanca Gidro: Cred ca tocmai realitatea este cea care a determinat adoptarea Avizului nr. 16 si probabil ca nu numai realitatea noastra, ci si cea a altor tari europene. Pe langa realitatea multitudinii de dosare ale instantelor si dorinta avocatilor de a argumenta pe larg si fara intreruperi cauza clientului, mai exista si realitatea lipsei de interes, plictiseala afisata public, irascibilitatea unor judecatori, dar si dorinta de epatare a unor avocati si imposibilitatea de a sintetiza problemele.

Calitatea justitiei este data in primul rand de profesionalism de ambele parti. Primul care trebuie sa fie bine pregatit este avocatul, pentru ca el da “materia prima” judecatorului. Noul Cod de procedura civila da judecatorului mijloacele procedurale de a “indrepta” eventualele greseli ale avocatului. Din pacate, aceste mijloace sunt folosite mai mult pentru a sanctiona avocatul, dar de fapt este sanctionat justitiabilul. Nu este atat de important sa nu fim intrerupti in pledoarii, ci important este sa conlucram pentru a solutiona problema celui ce se adreseaza justitiei (varianta eleganta este de a se stabili de la inceput o durata rezonabila a pledoariei). Sigur ca intreruperile, apostrofarile, amenzile nejustificate, disputele directe intre judecator si avocat creeaza o aparenta de injustitie in ochii justitiabililor si a celor ce asista la procese, aparenta de multe ori gresit inteleasa, dar perceputa ca atare.

Eficienta justitiei ar putea fi si ea imbunatatita prin crearea unor reguli de conduita judecator-avocat, care sa creeze un climat “pasnic” in sala de judecata si sa inlature atmosfera care de multe ori devine tensionata. Daca vom lucra intr-o atmosfera calma si vor fi respectate reguli care profita ambelor profesii (si nu numai uneia – ma refer la regulamentul CSM) este cert ca eficienta va creste.

Alina Matei: Cum traiti dumneavoastra relatia judecator-avocat? Aveti sa ne povestiti multe, intrucat ati vazut si auzit multe in instantele noastre.

Stanca Gidro: In diverse moduri. Sunt judecatori cu care empatizez, sunt judecatori care nu ma agreeaza (fapt vizibil in sala) si sunt judecatori “neutri”. Cred ca cel mai important lucru pentru un avocat este sa se respecte chiar daca judecatorul nu o face. Daca stii ca ai lucrat corect, cu buna credinta, ca nu incerci sa pacalesti instanta, ca ai studiat cauza sub toate aspectele, poti sa-ti acorzi acest auto-respect. Am trecut prin situatii – chiar si la ICCJ – in care judecatorii au incercat sa ma umileasca, dar cred ca s-au umilit pe ei, pentru ca eu (la fel ca ceilalti colegi avocati) sunt ceea ce sunt, indiferent de modul in care se comporta altcineva cu mine.

Am facut si multe proiecte frumoase impreuna cu judecatorii. Unele, din pacate, au fost abandonate. Am conceput chestionare despre activitatea judecatorilor si avocatii au raspuns (anonim), rezultatele fiind analizate intr-o lucrare publicata de doamna judecator Alexandrina Radulescu, pe atunci membru CSM. Urma sa facem si invers, sa raspunda judecatorii la chestionare privind activitatea avocatilor, dar se pare ca unii judecatori nu au mai dorit continuarea acestui demers. Mie, personal, mi-ar fi placut sa stiu opinia judecatorilor fata de activitatea mea. Numai vazandu-te in oglinda poti sa te corectezi.

Am preluat o idee de la Baroul Barcelona, aceea de a da note anual judecatorilor strict pentru modul in care respecta dreptul la aparare si am acordat diplome. Din pacate, ideea a fost abandonata acum doi ani.

Din toamna, dna. judecator dr. Andreea Chis, de la Curtea de Apel Cluj, a propus Baroului Cluj sa facem intalniri periodice cu psihologi si experti in comunicare. S-au adunat de fiecare data in jur de 40-50 judecatori si avocati. La inceput au fost mai multi, pe parcurs am observat ca numarul judecatorilor scade (in special, cei tineri nu par a fi interesati).

Alina Matei: Credeti ca exista diferente pe regiuni ale tarii? Adica soiul de oameni dintr-o regiune se asociaza cu relatia pe care o pot dezvolta judecatorii si avocatii? Mai distanti la Bucuresti, mai simpla, mai autonoma la Cluj-Napoca, de exemplu?

Stanca Gidro: Mi-ar fi placut sa raspund “nu” la aceasta intrebare, dar realitatea concreta m-ar contrazice. Este notoriu ca “sudistii” sunt mai repezi la vorba, iar ardelenii mai molcomi. Dar nu cred ca asta e atat de relevant. Conteaza si regiunea, dar mai mult conteaza persoanele care conduc institutional profesiile la un moment dat. Nu cred ca este vorba de simplitate sau autonomie. Exista cert zone unde relatia magistrat-avocat se desfasoara in conditii excelente, pentru ca exista intelegere si respect reciproc. Cred ca totul depinde de modul in care se imprima o anumita atmosfera la nivelul unei instante. Nu cred ca exista o regula la fiecare instanta, pentru ca mai intervine si factorul uman la nivelul completelor de judecata. Dupa o anumita perioada, ajungem sa cunoastem modul de abordare al fiecarui judecator, stim cine este “pasnic” si cine creeaza o atmosfera de adevarata “teroare”. Aceasta din urma are cert influente negative asupra eficientei justitiei, desi cred ca este intretinuta tocmai cu scopul invers. La Cluj, atmosfera este diferita in functie de gradul instantelor (situatie care cred ca exista peste tot). La nivelul judecatoriilor sunt foarte multi judecatori tineri, care nu au experienta vietii si intelepciunea necesare pentru a aprecia corect atitudinea ce trebuie sa o aiba fata de avocati. Oricum, este evident ca aceasta generatie a schimbat total atmosfera de consideratie si respect. Bineinteles ca nu toti sunt la fel, dar totusi cei de care vorbesc sunt majoritari. La instantele de grad mai inalt, atmosfera este alta, nu ai senzatia ca intri “la razboi”. Mai exista si aici exceptii, dar raportul este invers, ele sunt mult mai putine.

Alina Matei: Credeti intr-un cod deontologic al judecatorilor si avocatilor in Romania?

Stanca Gidro: Cred ca un astfel de cod ar rezolva multe probleme, pentru ca ar impune reguli de conduita ambelor parti, care, adoptate de organele abilitate, i-ar obliga sa le respecte si pe cei ce nu le doresc. S-ar evita multe incidente si ar avea de beneficiat in principal imaginea justitiei, apoi calitatea si eficienta. Cred ca daca ar fi realizabil un an de justitie fara avocati, judecatorii ar realiza ca suntem un tampon intre ei si justitiabili si ne-ar apecia munca la valoarea ei reala si poate chiar i-ar sfatui sa caute asistenta judiciara.

Alina Matei: Inevitabil se produc scantei in relatia dintre judecator si avocat in sala de judecata si nu doar acolo. Avizul nr. 16 le numeste incidente. Codul deontologic ar fi accesoriul obligatoriu care ar determina judecatorii si avocatii sa se poarte adecvat locului unde se afla si cu gandul la beneficiarul final – justitiabilul?

Stanca Gidro: Gandul comun ar trebui sa fie, evident, adresat beneficiarului actului de justitie. “Scantei” se produc atunci cand, fie avocatul intelege gresit menirea sa si depaseste limitele functiei sale sociale, fie magistratul nu intelege aceasta menire si considera ca independenta sa este un privilegiu oferit in interesul sau si nu o prerogativa acordata pentru intarirea statului de drept prin infaptuirea unei justitii impartiale.

Alina Matei: Inceputul a fost dat. Astfel de conferinte au avut loc in principalele orase ale tarii, unde doamna judecator dr. Rodica Aida Popa a gasit sprijin deopotriva la decani/avocati si presedinti de instante/judecatori. Dar de tinerii avocati cine se ocupa? INPPA, avocatul indrumator?

Stanca Gidro: Avocatii stagiari sunt obligati sa urmeze cursurile INPPA, conform art. 289 din INPPA Cluj, am demarat din acest an si o pregatire specifica pentru stagiari (cu precadere in materie penala – procedura penala), intrucat ei sunt inscrisi in mod obligatoriu in Registrul de asistenta judiciara. Dorim sa permanentizam aceasta pregatire si sa o extindem si pentru avocatii definitivi care sunt inscrisi in acest registru, scopul fiind ridicarea nivelului de pregatire profesionala prin schimbul de opinii si discutii interactive cu specialisti in domeniu.

Pe langa asta, evident ca fiecare indrumator trebuie sa se ocupe de pregatirea individuala a stagiarilor. Apoi, un cod deontologic comun ar profita in primul rand stagiarilor, pentru ca ei sunt primii vizati si afectati de atmosfera din instante.

Alina Matei: Si pentru ca purtati un nume cu puternica rezonanta istorica (doamna Stanca cea din secolul al XVII lea a fost sotia lui Mihai Viteazu), dar si din perspectiva de fost Decan al Baroului Cluj, membru al Comisiei Permanente a UNBR, membru in Consiliul Baroului Cluj, director al Centrului teritorial INPPA Cluj si lector al INPPA, va intreb ce mai e de facut? Cu cine? Pana cand?

Stanca Gidro: Incep cu ultima intrebare. Pana cand misiunea noastra va fi inteleasa atat de avocati, cat si de ceilalti participanti la actul de justitie, de politicieni, de legiuitor si, nu in ultimul rand, de cei ce trebuie sa beneficieze de serviciile noastre.

De facut ar fi multe. In primul rand, trebuie implementat in constiinta sociala faptul ca avocatul indeplineste o FUNCTIE SOCIALA si ca NU EXISTA STAT DE DREPT SI SOCIETATE DEMOCRATICA FARA AVOCATI, ca se impune ca toti cetatenii sa aiba acces efectiv la serviciile juridice ale avocatului (si nu ale absolventului facultatii de drept sau ale oricarui sfatuitor binevoitor, aparent cunoscator de drept). Apoi, trebuie eradicate toate formele de avocatura clandestina, care sunt, intr-un fel sau altul, sustinute de autoritati. Trebuie delimitate clar serviciile juridice ce pot fi oferite numai de avocati, pentru ca numai profesionistii pot oferi servicii de calitate, interesul primordial fiind al beneficiarilor acestora pentru respectarea libertatilor fundamentale si a drepturilor economice, politice, sociale, civile, culturale ale omului. Si nu in ultimul rand, trebuie sa evitam a ne dezbina in interiorul profesiei de avocat si sa fim uniti pentru a ne respecta intre noi, a ridica nivelul de pregatire profesionala, a-i sanctiona pe cei ce incalca regulile profesiei, scopul fiind acela de a crea imaginea corecta a institutiei avocatului.

Alina Matei: Este bine sa fii avocat in Romania?

Stanca Gidro: In 2007, Baroul Cluj a devenit membru al Federatiei Barourilor Europene. De atunci am fost la congresele FBE, sunt membra a Comisiei de Noua Tehnologie, alti colegi clujeni sunt membri ai Comisiei pentru respectarea drepturilor omului, ai celei de asigurari sociale sau ai altor comisii specializate. Am participat, impreuna cu mai multi avocati din Cluj, la congrese si sesiuni intermediare la Strasbourg, Aix en Provence, Bruxelles, Bruges, Madrid, Barcelona, Frankfurt, Geneva, Florenta, Lucca, Wroclaw, Viena. In octombrie 2013, sesiunea intermediara a avut loc la Cluj, organizarea apartinandu-ne. Am aflat de la “sursa” problemele avocatilor din intrega Europa si am constatat ca nu sunt cu mult diferite de problemele noastre. Diferentele mari sunt evident sub aspect economic si uneori logistic.

Raspunsul este DA, este bine sa fii avocat in Romania, daca esti nascut aici, iti iubesti locurile natale, te respecti pe tine insuti si nu te intereseaza in principal aspectele materiale. Sigur ca sunt inca multe de facut, dar eu, personal, le fac cu pasiune si dragoste de oameni si profesie.

Alina Matei: Un mesaj, va rog, pentru utilizatorii JURIDICE.ro.

Stanca Gidro: Trebuie sa ne facem respectati, sa ne promovam profesia, pentru ca pasivitatea noastra va avea drept consecinta slabirea statului de drept. Stat de drept inseamna democratie, ceea ce presupune respectul legilor adoptate ca vointa a tuturor. Avocatul este cel ce explica legea, o promoveaza si vegheaza la respectarea drepturilor tuturor persoanelor.

NU EXISTA STAT DE DREPT SI DEMOCRATIE FARA AVOCATI. Desconsiderarea si lipsa de respect fata de avocat denota slabirea statului de drept.

Si ca sa citez un confrate francez, al carui articol recent l-am citit, sa nu uitam ca AVOCATUL ESTE TERMOMETRUL DEMOCRATIEI.

Alina Matei: Multumesc pentru ca ati stat de vorba cu mine.

Stanca Gidro: Si eu va multumesc.

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week