Studenții maiorescieni și cei ai Universității Româno-Americane, în vizită la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie
7 mai 2015 |Pe 25 martie 2015, s-a desfăşurat o nouă etapă a proiectului „Practică competitivă pentru viitor în Ştiinţele Juridice”, derulat în parteneriat de Universitatea Româno-Americană şi Universitatea ”Titu Maiorescu” din Bucureşti. De data aceasta, viitorii specialiştii în Drept, însoţiţi de profesori din echipele de proiect de la cele două universităţi partenere au vizitat Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, instituţie care are drept scop aplicarea Legii nr. 21/1991 privind cetăţenia română, cu modificările şi completările ulterioare.
Gazdele manifestării au fost Monica Cămărăscu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, şi dr. Andrei Tinu, vicepreşedintele instituţiei, care şi-au manifestat deschiderea faţă de acest proiect. Aceștia apreciază practica, mai ales în condiţiile noii legi a voluntariatului, deoarece reprezintă o şansă pe care studenţii nu trebuie să o rateze.
Evenimentul s-a desfăşurat în două părţi distincte. În prima parte, studenţii şi profesorii au asistat la ceremonia de depunere a jurământului de credinţă faţă de România de către un număr de 15 persoane. Depunerea jurământului nu reprezintă altceva decât, aşa cum spunea preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, finalizarea unui drum anevoios, parcurs în egală măsură de solicitant şi de membrii comisiei care-i acordă cetăţenia, în timp ce vicepreşedintele ANC a apreciat că fiecare ceremonie de acest gen este o „unire în miniatură”.
Pentru a reliefa importanţa apartenenţei faţă de poporul român şi pentru a capta atenţia studenţilor, vicepreşedintele Andrei Tinu a făcut o incursiune în istorie şi a prezentat cele mai importante momente din istoria poporului roman, reamintind de prima Unire a celor trei ţări române din anul 1600, sub domnia lui Mihai Viteazu, de programale revoluţiei române de la 1848, urmate de formarea statului român modern în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza şi încheind cu Marea Unire de la 1918.
Monica Cămărăscu le-a prezentat studenţilor, în considerarea şi a obiectivelor proiectului la care aceştia sunt participanţi, funcţiile pe care le-ar putea ocupa în cadrul instituţiei Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie şi condiţiile de dobândire.
În partea a doua a întâlnirii, Marius Chinţoiu a prezentat viitorilor jurişti procedurile prin care străinii sau apatrizii pot dobândi cetăţenia română. Acesta le-a reamintit studenţilor la Drept că, potrivit art. 8 din Legea nr. 21/1991, republicată, cetăţenia se acordă doar persoanei care s-a născut şi domiciliază la data cererii pe teritoriul României ori deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau de cel puţin 5 ani în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român. Persoana în cauză trebuie să dovedească prin comportarea şi atitudinea sa ataşament faţă de statul român, să nu întreprindă sau să fi întreprins în trecut acţiuni împotriva securităţii naţionale şi să fi împlinit vârsta de 18 ani. De asemenea, această procedură anevoioasă impune ca persoana respectivă să fie cunoscută cu o bună comportare, să nu fi fost condamnată în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care o face să fie nedemnă de a fi cetăţean român, să cunoască limba română şi să posede noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească. Dovada existenţei mijloacelor legale pentru o viaţă decentă pe teritoriul statului român şi cunoaşterea prevederilor Constituţiei României şi a imnului naţional sunt condiţii esenţiale pentru acordarea cetăţeniei române.
Mălina Ciobanu le-a vorbit studenţilor despre speţe care vizează situaţia particulară de dobândire a cetăţeniei române la cerere, respectiv redobândirea cetăţeniei române, de către persoanele care au avut cetăţenia română, dar care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor. Doamna Ciobanu a precizat că majoritatea cererilor privind acordarea cetăţeniei române, pe care Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie este îndrituită să le soluţioneze, este reprezentată de cazurile de redobândire, reglementate în art. 10 și 11 din Legea nr. 21/1991. În urma speţelor prezentate, doamna Ciobanu a încercat să scoată în evidenţa şi faptul că studenţii trebuie să conştientizeze faptul că, deşi teoria este importantă, practica este diferită în sensul că deseori te confrunţi cu forme procedurale complicate.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Monica Cămărăscu, în urma prezentării activităţii întreprinsă de instituție, a fost impresionată de feedback-urile venite din partea studenţilor maiorescieni şi a celor de la Universitatea Româno-Americană şi a mărturisit că îi mai aşteaptă pe studenţi şi cu o altă ocazie.
Intonarea imnului naţional cu ocazia depunerii jurământului a reprezentat un moment emoţionant pentru studenţi, mai ales datorită cadrului formal în care acesta a avut loc. Versurile lui Andrei Mureşanu pe muzica lui Anton Pann au trezit în inima celor prezenţi la eveniment un simţământ patriotic, mândria că suntem români.
Cu certitudine, noua etapă a proiectului „Practică competitivă pentru viitor în Ştiinţele Juridice” a constituit o nouă oportunitate pentru studenţi de a cunoaşte o ”lume” nouă şi oameni noi, profesionişti ai dreptului care le-au înfăţişat viitorilor jurişti modul procedural şi legal prin care se dobândeşte cetăţenia română.
Alexandru Calinciuc
Facultatea de Drept, Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
