Sa redăm Baroului București importanța de altădată și să readucem avocatura în fruntea profesiilor juridice
8 mai 2015 | Daniel FENECHIU
Intram in ultima treime a campaniei electorale pentru alegerea Decanului, membrilor Consiliului Baroului Bucuresti, a membrilor Comisiei de Disciplina si a Comisiei de Cenzori… Apreciez ca a venit momentul sa va prezint Proiectul meu pentru Baroul Bucuresti… Marturisesc ca nu mi-am dorit sa ma grabesc, intrucat intreg proiectul meu nu este nimic altceva decat transpunerea vointelor individuale ale confratilor intr-un proiect care sa redea Baroului Bucuresti importanta – si de ce nu si maretia – de odinioara si sa readuca avocatura in fruntea profesiilor juridice…
Intrucat exista posibilitatea ca unii dintre confrati sa nu perceapa corect motivul pentru care pun in capul listei de obiective, ”Sa redam Baroului Bucuresti importanta de odinioara”, precizez ca, in opinia mea, avocatura romaneasca poate recastiga terenul pierdut pentru a reveni in fruntea profesiilor juridice doar cu un Barou Bucuresti puternic si in fruntea ofensivei profesiei. In acest sens, arat ca 68% dintre cei 1.034 de confrati care au raspuns la chestionarul ADSA au apreciat, fie ca Baroul Bucuresti este o anexa insignifianta a UNBR, fie ca nu beneficiaza de pozitia pe care ar trebui sa i-o confere statutul de cel mai important barou din Romania. Iar 73% dintre confratii respondenti au apreciat ca Baroul Bucuresti ar trebui sa aiba mai multa autonomie in cadrul UNBR…
Analizand, pe de o parte, neajunsurile semnalate de confrati, relativ la activitatea Baroului Bucuresti, precum si propunerile lor de imbunatatire a activitatii, iar pe de alta, problemele profesiei, am incercat sa le selectez – atat urmare a evaluarii chestionarului, cat si multitudinii de nemultumiri/sugestii de care am aflat, fie direct, fie din discutiile cu colegii – pe cele mai importante… Unele vechi, care subzista de multa vreme – cum ar fi avocatura ilegala, ingustarea continua a portofoliului avocatului, pauperizarea sau golirea de continut a institutiei Baroului -, altele mai noi – cum ar fi degradarea institutionala a statutului avocatului sau degradarea voita a democratiei profesionale…
Asadar:
– 61% dintre confrati apreciaza activitatea Baroului Bucuresti ca „slaba” sau „foarte slaba”;
– 49% dintre confrati apreciaza activitatea Decanului ca „slaba” sau „foarte slaba”, 21% o apreciaza ca „buna” sau „foarte buna”, in timp ce 24% o apreciaza ca „medie”, iar 6% raspund ca nu o cunosc;
– 50% dintre confrati apreciaza activitatea Consiliului ca „slaba” sau „foarte slaba”, in timp ce doar 15% o apreciaza ca „buna” sau „foarte buna”;
– 33% dintre confrati considera activitatea de coordonare a oficiilor ca „slaba” sau „foarte slaba”, 7% o apreciaza ca „buna” sau „foarte buna”, in timp ce 47% declara ca nu o cunosc sau nu raspund;
– 46% dintre confrati apreciaza activitatea CAAv ca „slaba” sau „foarte slaba”, in timp ce 14% declara ca nu o cunosc;
– 51% dintre colegi nu cunosc activitatea Comisiei de Disciplina, iar 57% pe aceea a Comisiei de Cenzori;
– doar 24% dintre confrati apreciaza activitatea personalului Baroului ca „buna” sau „foarte buna”, in timp ce 46% o considera ca „slaba” sau „foarte slaba”;
– doar 22% dintre confrati apreciaza activitatea personalului filialei Bucuresti a CAAv ca fiind „buna” sau „foarte buna”, in timp ce 38% o considera ca „slaba”sau „foarte slaba”;
– 75% dintre confrati se declara nemultumiti de modul in care au fost reprezentate interesele lor de catre Consiliu, in cazul Decanului nemultumirea fiind de doar 70%;
– 68% dintre confrati sunt nemultumiti de pozitia Baroului Bucuresti in cadrul UNBR, iar 73% isi doresc ca Baroul Bucuresti sa aiba o pozitie mai autonoma;
– in ceea ce priveste transparenta activitatii si decizilor, 81% dintre colegi se declara nemultumiti de Consiliu, in cazul Decanului nemultumirea fiind de doar 70%;
– 92% dintre confrati sunt preocupati de modul in care sunt cheltuiti banii de catre Baroul Bucuresti, iar in cazul CAAv preocuparea este de 97%, insa 90% apreciaza ca nu au informatiile necesare pentru a aprecia asupra oportunitatii si corectitudinii administrarii bugetelor Baroului Bucuresti si CAAv;
– 82% dintre confrati declara ca nu sunt de acord cu investitia Complexul Balnear al Avocatilor Techirghiol ori cu alte investitii de acest tip, iar 96% declara ca nu au calcat pe acolo;
– 58% dintre confrati cred ca suspendarea din profesie pentru restante la plata Contributiei la CAAv este o ingradire a dreptului la munca;
– 49% dintre confrati cred ca exista concurenta neloiala in profesie si ca s-ar impune introducere de onorarii minimale, in timp ce 48% spun ca nu exista concurenta neloiala si se declara impotriva introducerii de onorarii minimale;
– 59% dintre confrati apreciaza ca Baroul Bucuresti ar trebui sa organizeze sau sa sprijine organizarea de activitati de natura sa creasca solidaritatea profesionala;
– 80% dintre confrati apreciaza ca exista excese si comportament inacceptabil din partea judecatorilor, iar peste 50% apreciaza ca si procurorii, politistii si grefierii ”sar deseori calul”;
– 61% apreciaza ca utile cursurile de pregatire profesionala continua;
– 72% dintre confrati nu cunosc destinatia fondului de solidaritate, iar 94% declara ca nu au cunostinta de vreun confrate care sa fi beneficiat de acest fond;
– 98% dintre confrati apreciaza ca atat UNBR, cat si Baroul Bucuresti ar trebui sa se implice in determinarea Ministerului Justitiei sa implementeze la nivelul tuturor instantelor din tara un sistem care sa permita fiecarui avocat, pe baza de nume de utilizator si parola, accesul in sistemul ECRIS;
– doar 15% dintre confrati nu au auzit de ADSA;
– 84% dintre confrati declara ca intentioneaza sa participe la Adunarea Generala Electiva a Baroului Bucuresti din 17 mai 2015.
Proiectul ”Sa redam Baroului Bucuresti importanta de odinioara si sa readucem avocatura in fruntea profesiilor juridice” are urmatoarele 8 obiective majore:
I. Intarirea si consolidarea Baroului Bucuresti in cadrul UNBR
Avem in vedere:
A) Cresterea importantei Baroului Bucuresti in cadrul UNBR, conform reprezentarii proportionale. Daca Baroul Bucuresti reprezinta 40% din UNBR, este normal si firesc sa avem in toate structurile UNBR – Comisie Permanenta, Consiliul UNBR, Congres – o pondere a reprezentantilor de 40%.
B) Reducerea atributiilor UNBR in raport cu Barourile… Traim un paradox: pe vremea Uniunii Avocatilor din Romania, aveam Barouri puternice… Astazi, cand functionam in cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, avem Barouri mult mai slabe, practic anexe ale UNBR… Vreau sa fiu bine inteles: pentru a avea o Uniune Nationala a Barourilor din Romania puternica, avem nevoie de barouri puternice si cu multa autonomie…
C) Reorganizarea INPPA si plasarea INPPA Bucuresti sub autoritatea Baroului Bucuresti.
D) Reorganizarea sistemului de admitere in profesie, astfel incat rolul decisiv sa il aiba barourile si INPPA-urile teritoriale, UNBR-ul si INPPA urmand sa aiba doar rol de control.
E) Regandirea si reasezarea raporturilor financiare intre UNBR si Barouri, astfel incat beneficiarul principal al taxei anuale sa fie baroul, care sa poata astfel avea o autonomie reala.
II. Revenirea la democratia profesionala in Baroul Bucuresti si consolidarea acesteia
A) Regandirea si reasezarea sistemului democratiei profesionale, dupa consultarea tuturor confratilor din Baroul Bucuresti. Este evident ca actualul sistem este unul depasit si ineficient. Apreciez ca, dupa consultarea confratilor, am putea avea un sistem mult mai corect si eficient, intr-una din urmatoarele variante:
a) Adunari Generale mixte – prezenta fizica plus vot prin corespondenta;
b) Adunari Generale mixte – prezenta fizica si vot electronic;
c) vot direct si vot prin mandat (cu limitarea numarului de mandate la 8, cum a mai fost);
d) vot prin reprezentanti;
f) structurarea Baroului Bucuresti in subdiviziuni, fie pe sectoare, fie pe subdiviziuni teritoriale.
B) Consultarea obligatorie a tuturor avocatilor pe marginea problemelor importante, anterior luarii decizilor in Consiliul Baroului – referendum cu vot electronic sau prin corespondenta.
C) Acces liber al confratilor, evident cu respectarea unei proceduri, la sedintele Consiliului Baroului. Atata vreme cat sedintele Camerei Deputatilor si Senatului, ale Consiliilor judetene si locale sunt publice, nu vad de ce cele ale Consiliului Baroului Bucuresti trebuie sa fie nepublice, chiar secrete.
III. Transformarea Baroului Bucuresti intr-o structura pentru avocati, la dispozitia avocatilor
A) Regandirea si reasezarea serviciilor Baroului astfel incat acestea sa satisfaca cerintele avocatilor in mod profesionist si cu celeritate:
– infiintarea unui Serviciu de relatii si servicii pentru avocatii din Baroul Bucuresti – SRSA, o interfata pentru relatia barou-avocati, dotat corespunzator logistic, avand 5-6 posturi permanente, plasat pe unul din etajele cladirii din Str. Dr. Raureanu. Fiecare post al SRSA va beneficia de un birou, intr-o incapere accesorizata corespunzator, care sa ofere confidentialitate. Repartizarea avocatilor va fi facuta de un front office – doua posturi, situate la intrarea in SRSA, care, in afara primirii avocatilor si repartizarii acestora, va avea atributia de a primi si inregistra acele cereri sau inscrisuri care nu necesita alte formalitati, precum si de a furniza informatiile uzuale. La SRSA, avocatul poate afla orice informatie ii este necesara si poate depune orice cerere – pentru emiterea unei adeverinte, pentru obtinerea unui certificat, pentru infiintarea/modificarea formei profesionale de exercitare a profesiei, pentru emiterea unui card. Prin organizarea SRSA se elimina goana dupa vize, alergatul pe scari, statul la coada sau asteptatul ca functionarul sa-si termine gustarea.
SRSA va furniza atat informatii telefonice, cat si informatii prin email – formulare, adeverinte etc.
In situatia in care serviciul solicitat necesita si asteptare, avocatul va fi servit, dupa dorinta, cu ceai, cafea sau apa minerala/plata.
B) Regandirea si reasezarea activitatii de incasare a taxelor si contributiilor – in colaborare cu filiala Bucuresti a CAAv:
– flexibilizarea programului la case;
– imbunatatirea comunicarii cu avocatii care inregistreaza restante – implicarea SRSA, dupa caz;
– un sistem transparent si modern de reesalonari, acolo unde se impune;
– imbunatatirea sistemului de plati online sau prin virament si a contabilizarii corecte a acestora.
C) Implicarea Decanului, Prodecanilor si consilierilor intr-un sistem eficient de rezolvare a problemelor confratilor
– Decanul si Prodecanii, program de „audiente”, prin rotatie, zilnic 3 ore pe zi. Programari prin SRSA, inclusiv telefonice sau online;
– program de audiente zilnic pentru consilieri, fiecare minim o zi pe saptamana – 3 ore, pe domeniul de responsabilitate atribuit;
– programul de audiente, public, postat pe site-ul Baroului Bucuresti.
IV. Transparenta… Transparentizarea intregii activitati a Baroului Bucuresti
A) Generarea unui sistem comunicational, care sa permita fiecarui membru al Baroului Bucuresti sa afle in timp real informatiile care il intereseaza, atat despre activitatea Baroului – Decan, Prodecani, Consiliu – Consilieri, Comisia de Disciplina, Comisia de Cenzori, serviciile functionale ale Baroului -, cat si despre problemele si tendintele avocaturii – incidente interprofesionale, disfunctionalitati semnalate, initiative legislative de interes pentru profesie si avocati sau in interiorul profesiei, hotarari ale Consiliului UNBR sau ale altor barouri. In acest sens, am in vedere profesionalizarea site-ului Baroului Bucuresti, editarea saptamanala a unui newsletter – care sa fie transmis fiecarui confrate – si, de ce nu, editarea unui ziar al Baroului Bucuresti.
B) Infiintarea unui serviciu de comunicare si relatii publice (SCRP), profesionist, care sa asigure atat comunicarea in interiorul profesiei, cat si comunicarea cu tertii. In afara gestionarii sistemului comunicational – site, newsletter, ziar -, SCRP va asigura relatia cu spatiul public, avand un rol important in demersurile publice de aparare a profesiei.
C) Regandirea modului de furnizare catre confrati a informatiilor privind administrarea Baroului Bucuresti. Eficientizarea activitatii Comisiei de Cenzori si, mai ales, a modului in care aceasta comunica rezultatele verificarilor efectuate.
V. Infiintarea unui departament de aparare a profesiei
Departamentul de aparare a profesiei este gandit ca o structura lucrativa aflata in coordonarea Decanului/ Consiliului, coordonat de Decan sau unul dintre Prodecani. Departamentul de aparare a profesiei este format din 7 membri, toti avocati, dupa cum urmeaza:
– Decanul sau unul dintre Prodecani;
– Consilierul responsabil cu apararea profesiei;
– Consilierul responsabil cu activitatea de comunicare si relatii publice;
– Presedintele Comisiei de Disciplina;
– 3 membri desemnati de Consiliul Baroului dintre care unul va fi in mod obligatoriu unul dintre consilierii supleanti.
Activitatea departamentului va fi deservita de personalul Baroului si va beneficia de serviciile SCRP, care va asigura comunicarea.
Departamentul va monitoriza incidentele interprofesionale si abuzurile impotriva avocatilor, precum si orice atingere adusa profesiei – inclusiv cele in plan legislativ, ori avocatilor din Baroul Bucuresti – si va efectua toate demersurile necesare apararii profesiei sau al imaginii si intereselor profesionale ale avocatilor Baroului Bucuresti si pentru preintampinarea afectarii imaginii avocaturii sau avocatului. As adauga aici si atributii privind intarirea cofraternitatii.
Departamentul va putea fi sesizat de orice confrate si se va autosesiza, ori de cate ori ia la cunostinta despre o atingere adusa profesiei sau a intereselor profesionale ale unui confrate sau de o imprejurare de natura sa genereze prejudicii de orice natura profesiei.
Departamentul va publica lunar un raport de incidente si masuri, urmand sa prezinte, anual, Adunarii Generale un raport amanuntit de activitate. Totodata, departamentul va colabora atat cu UNBR, cat si cu structuri similare din celelalte barouri.
VI. Infiintarea unui departament „Profesia maine”/ Avocatura de lege ferenda
Departamentul „Avocatura de lege ferenda” este gandit ca o structura lucrativa a Baroului Bucuresti care are urmatoarele principale responsabilitati:
a) evaluarea actualului cadru legislativ – relativ la organizarea si exercitarea profesiei de avocat, asigurarile sociale de sanatate si pensiile avocatilor, fiscalitatea aplicabila avocatilor si la orice alt domeniu de interes pentru profesie sau confrati – si identificarea prevederilor legale a caror modificare este revendicata de intervenirea desuetudinii sau interesele generale ale profesiei;
b) monitorizarea permanenta atat a activitatii Camerei Deputatilor si Senatului, cat si a Guvernului si a ministerelor relevante, in ceea ce priveste proiectele de legi, proiectele de ordonante, proiectele de HG, de ordine de ministru ori de norme metodologice, care prezinta interes pentru profesie. Evaluarea impactului acestora asupra activitatii avocatiale si, daca se impune, generarea de dezbatere publica, atat in interiorul profesiei, cat si in spatiul public;
c) elaborarea de propuneri de lege/acte normative, de amendamente si de analize pe marginea propunerilor/amendamentelor de interes pentru avocati. Acestea vor fi promovate prin intermediul parlamentarilor avocati in Baroul Bucuresti;
d) participarea la lucrarile Comisiei juridice a Camerei Deputatilor si, respectiv, Senatului, in care se dezbat proiecte legislative de interes pentru avocati;
e) organizarea de dezbateri publice, simpozioane, mese rotunde pe marginea politicilor sau proiectelor de interes pentru avocati, cu participarea parlamentarilor, membrilor Guvernului si ai Ministerului Justitiei;
f) monitorizarea si punerea in dezbaterea publica a confratilor – anterior discutarii in organele statutare ale UNBR – a propunerilor de modificare a Statutului profesiei;
g) dialog interinstitutional/interprofesional cu reprezentantii celorlalte profesii juridice in vederea imbunatatirii colaborarii si eliminarii disensiunilor.
Departamentul ar urma sa fie format din parlamentarii membri ai Baroului Bucuresti, membrii Baroului Bucuresti care sunt si membri ai Consiliului UNBR, alti avocati care au detinut calitatea de parlamentari sau membri ai Consiliului UNBR, desemnati de Consiliul Baroului Bucuresti. Departamentul ar urma sa fie deservit logistic de personalul Baroului Bucuresti si ar beneficia de suportul SCRP. Documentarea necesara elaborarii propunerilor, amendamentelor sau analizelor ar urma sa fie realizate de tineri avocati din Baroul Bucuresti – care ar primi, pentru activitatea lor, puncte profesionale si de avocatii parlamentari.
Rezultatele activitatii acestui departament – evident sub conditia unei activitati serioase si sustinute de Baroul Bucuresti – se vor vedea in evolutia legislatiei care reglementeaza profesia. Mai exact, in serviciile din portofoliul avocatului si in regimul fiscal aplicabil avocatului. Un exemplu, pentru comparatie, ar fi notarii publici, care au un asemenea departament si care nu afla de initiativele legislative care ii privesc de la… televizor.
Evident, Departamentul „Avocatura de lege ferenda” va conlucra strans cu structura similara din cadrul UNBR, in ipoteza in care aceasta exista. Si are menirea de a valorifica avantajele pe care i le ofera imprejurarea de a avea parlamentari din randul profesiei… in interesul profesiei.
VII. Regandirea si reorganizarea pregatirii continue
La baza organizarii sistemului de pregatire continua trebuie, cred eu, sa stea interesul confratelui si nu bifarea prezentei. O tematica atractiva si un lector apreciat sunt ingredientele care genereaza prezenta confratilor la cursurile/prelegerile de pregatire continua.
A) Readucerea INPPA Bucuresti sub autoritatea Baroului Bucuresti si organizarea pregatirii continue impreuna ar fi primul pas.
B) Un plan de cursuri si prelegeri, intocmit pe un an, pe teme selectate in urma consultarii confratilor, care sa se desfasoare in sali incapatoare, cu lectori cu autoritate profesionala, interactive, anuntate din timp.
C) Nu in ultimul rand, extinderea tematicii de pregatire continua, ma gandesc aici la strategiile procesuale sau chiar logica juridica, ar putea genera un interes extins… si nu ar trebui deloc ignorate prelegerile despre confraternitate.
VIII. Regandirea sistemului de asigurari al avocatilor. Reformarea CAAv.
Am lasat acest obiectiv ultimul din doua motive… Primul este acela ca Decanul nu are nicio atributie in ceea ce priveste CAAv. Doi, modificarea sistemului CAAv se poate face doar prin lege. Chiar daca lucrurile stau asa, Decanul celui mai mare barou din tara poate avea un cuvant greu in cadrul UNBR… sau in Parlament… daca stie, vrea si poate.
In ceea ce priveste sistemul de asigurari sociale pentru avocati, eu cred ca sistemul CAAv ar trebui regandit cu respectarea urmatoarelor prioritati:
A) Interzicerea investitiilor riscante si neperformante, gen Sanatoriul Balnear al Avocatilor Techirghiol.
B) Majorarea indemnizatiilor – care astazi sunt ridicole, ca sa nu spun o mizerie, pentru mamicile avocat… 80% din media, pe ultimul an, a venitului lunar pentru care s-a achitat contributia, macar pentru primele trei luni… ar fi un inceput.
C) Un audit independent, serios si profesionist la CAAv. Se spun multe despre ce se intampla acolo si… ar fi bine sa stim.
D) Un studiu acuatorial profesionist, care sa ne permita sa putem face o proiectie corecta a situatiei si sa putem regandi sistemul si in interesul avocatilor tineri.
E) O dezbatere serioasa, dupa ce avem auditul si studiul acuatorial, cu specialisti in pensii. Abia atunci, cred eu, vom putea vorbi in cunostinta de cauza despre regandirea sistemului de asigurari sociale al avocatilor.
Ar mai fi, probabil, multe de spus… Ar mai fi nevoie si de un club al avocatilor, de o asociatie sportiva a avocatilor… Sunt confrati care vor instituirea de onorarii minimale… Altii, care apreciaza ca institutia suspendarii din profesie pentru restante la plata contributiei de asigurari sociale este o incalcare a dreptului la munca… Un abuz… In fine, unii confrati vor o gradinita pentru copii lor… Cu siguranta, se pot face multe, daca exista solidaritate, bunavointa si evident, resurse…
In ceea ce ma priveste, prioritatile programului meu vizeaza, asa cum am aratat:
– un barou puternic, care sa poata conduce lupta pentru readucerea avocaturii in fruntea profesilor juridice
– un barou care sa fie la dispozitia avocatiilor – nu sa-i conduca
– un barou care sa apere reputatia avocatului si imaginea profesiei
– un barou in care democratia profesionala e o realitate si nu o iluzie
– un barou care sa lupte pentru interesele tuturor membrilor sai, de la stagiar la definitiv, de la individual la corporatist
– un barou care sa-si respecte toti membrii, iar respectul sa se vada din momentul in care ai intrat pe usa cladirii baroului.
Proiectul „Sa redam Baroului Bucuresti importanta de odinioara si sa readucem avocatura in fruntea profesiilor juridice” este atat programul meu electoral pentru candidatura la demnitatea de Decan a Baroului Bucuresti, cat si un program de echipa. O echipa din care fac parte George Moloman si Gabriel Stoian – impreuna candidand pentru Consiliul Baroului Bucuresti -, Ema Aron si Alexandru Mihalcea – candidati la Comisia de Disciplina. Este si programul lui Mihai Rapcea, care a fost invalidat de Comisia de validare… Evident, faptul ca a atacat in instanta precedenta Hotarare a Adunarii Generale Elective, cea din 2011 – cand „echipa reformista” a fost „facuta” din pix, iar cvorumul, facut din condei – si ca la ultimul Congres al UNBR nu a manifestat „respectul” cuvenit fata de corifeii profesiei, nu a avut nicio legatura…
Avocat Daniel Fenechiu
Baroul Bucuresti
* Multumim adsa.ro
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
