BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
 
6 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

RIL promovat. Exercitarea fără drept a profesiei de avocat

08.05.2015 | Andrei PAP
Abonare newsletter

Procurorul General al României, Tiberiu-Mihail Niţu, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii, în vederea interpretării şi aplicării unitare a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995, republicată.

Examenul jurisprudenţei existente în materie evidenţiază două orientări, relevând caracterul neunitar al acesteia.

I. Într-o orientare, instanţele au considerat că persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesională consacrate prin Legea nr. 51/1995, republicată, şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor structuri constituite în temeiul unor hotărâri judecătoreşti săvârşesc infracţiunea prevăzută de art. 348 din Codul penal/art. 281 din Codul penal anterior.

În acest sens, s-a arătat că faptele acestor persoane, săvârşite în exercitarea profesiei de avocat, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, fiind îndeplinite condițiile laturii obiective a acesteia, iar pe plan subiectiv sunt comise cu forma de vinovăţie impusă de lege.

Astfel, s-a argumentat că, prin Legea nr. 255/2004 care a modificat Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, structurile de tipul celor în care activau aceste persoane au fost obligate să îşi înceteze de drept activitatea (art. 113 alin. 1), iar actele de constituire şi de înregistrare ale acestora erau considerate nule de drept (art. 1 alin. 3).

Prin urmare, după această modificare legislativă persoanele care activează în alte structuri decât cele consfinţite de Legea nr. 51/1995 și desfășoară activități specifice profesiei de avocat exercită fără drept această profesie, având reprezentarea urmărilor acestor fapte și acceptând posibilitatea producerii acestor urmări.

II. Într-o altă abordare, instanţele au considerat că persoanele mai sus menţionate nu pot fi trase la răspundere penală pentru comiterea infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, motivat de lipsa formei de vinovăţie prevăzute de lege, respectiv a intenției.

Această concluzie a fost fundamentată pe faptul că ”barourile” din care fac parte aceste persoane au fost constituite prin intermediul unor asociații a căror personalitate juridică a fost recunoscută prin hotărâri judecătorești și care aveau printre obiectele de activitate și ”înființarea de barouri”.

În raport de această împrejurare s-a conchis că făptuitorii au avut reprezentarea că își desfășoară activitatea într-un cadru legal, neavând intenția săvârșirii unei infracțiuni.

În cadrul aceleiași orientări, în cuprinsul unora dintre hotărâri, această motivare s-a regăsit ca justificare a constatării neîndeplinirii uneia dintre condițiile esențiale a laturii obiective a infracțiunii, respectiv aceea a exercitării profesiei fără drept.

Un argument suplimentar identificat în cuprinsul unora dintre hotărârile ce reflectă această orientare a vizat nerespectarea exigenţelor de previzibilitate şi accesibilitate a legislației care reglementează profesia de avocat, fiind astfel încălcat art. 7 paragraf 1 al Convenţiei Europeane a Drepturilor Omului. Ceea ce se invocă în concret este caracterul neunitar al jurisprudenței existente în materia constatării caracterului infracțional al faptelor de acest gen. Acest aspect a fost considerat favorabil persoanelor cercetate penal sau trimise în judecată pentru comiterea acestei infracţiuni și a condus la stabilirea nevinovăţiei acestora.

Opinia Procurorului General este în sensul că soluţia legală în această materie este cea ilustrată de prima orientare jurisprudențială. Astfel, în cazul desfăşurării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoanele care nu au dobândit această calitate prin modalităţile prevăzute de Legea nr. 51/1995, republicată, şi nu sunt membre ale unui barou constituit în temeiul acestei legi, ne aflăm în prezența infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi.

:: Textul integral al recursului în interesul legii

Andrei Pap

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 6 de comentarii cu privire la articolul “RIL promovat. Exercitarea fără drept a profesiei de avocat”

  1. Mihai COSTACHE spune:

    Oare ce l-a determinat sa promoveze RIL abia acum?

  2. Florin RADU spune:

    Ce pot sa spun, decat: „In sfarsit!”

  3. Cu toate ca nu mai activez de ceva vreme in domeniul juridic, astept solutionarea acestei chestiuni in spiritul legii si nu in interesul particular al unei persoane fizice sau al unei grupari de persoane fizice. De-a lungul vremii, am putut vedea diverse aspecte conflictuale intre cele doua tabere, chiar si in conditiile in care colegii din organizatia cutumiara, unii dintre ei, admit faptul ca o entitate juridica nu poate lua fiinta printr-un efect al vreunei legi de organizare. Ceea ce este de netagaduit, este faptul ca UNBR traditional nu detine nicun act de infiintare asa cum prevede legea, dar ese foarte simplu de inteles de ce se bucura de o protectie aproape frenetica din partea unor persoane fizice erijate in autoritati de stat, orientate spre mentinerea puterii de monopol si perpetuarea unor pactici feudale de coercitie si taxare prin zeciuiala a veniturilor realizate de avocatii membri.

  4. Pompiliu BOTA spune:

    Bota a fost condamnat „In sfarsit!” gratie ,,aparatorului” din oficiu Florin Radu (parte vatamata) !

  5. Ministerul Public a prezentat in acest RIL doar doua orientari jurisprudentiale in materia exercitarii fara drept a profesiei de avocat.
    Realitatea este ca exista mai multe orientari jurisprudentiale in aceasta materie.
    Unele achitari sau NUP-uri au fost date pe „fapta nu exista” sau lipsa elementului „fara drept”.
    Recursul în interesul legii reprezintă un mijloc procedural de unificare a practicii judiciare
    Recursul în interesul legii are drept scop asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii de către instanţele judecătoreşti
    Avand in vedere nesinceritatea prezentarii situatiei jurisprudentiale de catre Parchet prin enumerarea voit incompleta a variantelor de jurisprudenta inconstanta, instanta suprema nu va putea asigura unificarea acesteia.
    Cred ca in acest caz, solutia justa data de ICCJ va fi de respingere.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate