CJUE. Dreptul la interpretare și la traducere în cadrul procedurilor penale. Dreptul la informare în cadrul procedurilor penale. Concluziile Avocatului General
8 mai 2015 | JURIDICE.ro
Curtea de Justiției a Uniunii Europene a dat publicității joi, 7 mai 2015, concluziile Avocatului General Yves Bot, pronunțate în cauza C-216/14, Covaci privind dreptul la interpretare și la traducere în cadrul procedurilor penale; dreptul la informare în cadrul procedurilor penale.
Prezenta trimitere preliminară priveşte interpretarea Directivei 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, precum şi a Directivei 2010/64/UE privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale și a fost adresată Curții de Tribunalul Amtsgericht Laufen (Germania) în cadrul unei proceduri de ordonanţă penală declanşată împotriva domnului Gavril Covaci, cetăţean român.
Împotriva acestuia s-a reţinut de către Parchetul Traunstein că, la 25 ianuarie 2014, ar fi condus un autoturism pe drumurile publice din Republica Federală Germania, deşi nu exista un contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă valabil pentru autovehicul, precum şi că, în plus, la un control rutier, ar fi prezentat o aşa-numită „carte verde” complet falsificată. Cererea Parchetului Traunstein solicită condamnarea la o sancţiune pecuniară contopită de 90 de zile‑amendă, cu un cuantum de 5 euro/zi. Dat fiind că dl. Covaci nu dispune nici de un domiciliu stabil și nici de o reședință în domeniul de aplicare teritorial al legii germane, a depus un mandat abilitând trei funcționari ai Amtsgericht Laufen (Germania) în scopul recepționării documentelor judiciare. În acest document, se consemnează că toate documentele judiciare vor fi notificate acestor mandatari și că termenele pentru formularea unei căi de atac încep să curgă de la notificarea mandatarilor.
La 18 martie 2014, în urma cercetărilor, Staatsanwaltschaft Traunstein (Ministerul Public Traunstein, Germania) a solicitat emiterea unei ordonanțe penale la Amtsgericht Laufen împotriva domnului Covaci pentru toate încălcările săvârșite, în scopul aplicării unei amenzi.
Ordonanța penală este o procedură penală simplificată, care permite să se stabilească o sancțiune în mod unilaterial, fără desfășurarea unei ședințe. Eliberată de o instanță la cererea Ministerului Public pentru încălcări minore care nu necesită înfățișarea învinuitului, ordonanța penală este o decizie provizorie. Aceasta dobândește caracterul unei hotărâri cu autoritate de lucru judecat la expirarea termenului de opoziție de două săptămâni de la notificarea ordonanței respective, dacă este cazul mandatarilor persoanei învinuite. Opoziția poate fi formulată în termenul prevăzut în scris sau prin proces-verbal depus la grefă și conduce la organizarea unei ședințe în fața instanței.
În cererea sa, Staatsanwaltschaft Traunstein a solicitat ca ordonanța penală să fie notificată învinuitului prin intermediul mandatarilor săi și, în plus, ca eventualele observații scrise, inclusiv introducerea unei căi de atac împotriva ordonanței să fie redactate în limba germană.
Amtsgericht Laufen, sesizat cu cererea privind emiterea ordonanței penale, ridică problema compatibilității rechizitoriului Staatsanwaltschaft Traunstein cu Directivele 2010/64 și 2012/13.
Pe de o parte, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă obligația de a formula o cale de atac împotriva ordonanței penale în limba germană este conformă cu dispozițiile Directivei 2010/64 care prevăd o asistență lingvistică gratuită pentru persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale.
Pe de altă parte, această instanță are îndoieli în ceea ce privește compatibilitatea procedurii de notificare a ordonanței penale prin intermediul unui mandatar, urmată de transmiterea prin scrisoare simplă, cu Directiva 2012/13, și, în special, cu dreptul la informare cu privire la acuzația formulată.
Avocatul General Bot propune Curții să se răspundă în sensul că:
1) Articolul 1 alineatul (2), precum și articolul 2 alineatele (1) și (8) din Directiva 2010/64/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 octombrie 2010 privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei legislații a unui stat membru, precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede utilizarea unei anumite limbi ca limbă de procedură în fața instanțelor din acest stat. Totuși, aceleași dispoziții trebuie interpretate în sensul că permit unei persoane care a făcut obiectul unei hotărâri în materie penală și care nu cunoaște limba de procedură să introducă în propria limbă o cale de atac împotriva unei astfel de hotărâri, revenind instanței competente sarcina de a utiliza, în aplicarea dreptului la interpretare de care dispune persoana acuzată în temeiul articolului 2 din această directivă, mijloacele de natură să asigure traducerea căii de atac în limba de procedură.
2) Articolul 2, articolul 3 alineatul (1) litera (c), precum și articolul 6 alineatele (1) și (3) din Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale trebuie interpretate în sensul că nu se opun legislației unui stat membru, precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede desemnarea de către o persoană acuzată în cadrul unei proceduri penale, care nu are reședința în acest stat, a unui mandatar în vederea notificării unei ordonanțe penale adoptate împotriva sa, urmată de transmiterea prin scrisoare simplă a acestei ordonanțe de către mandatar persoanei acuzate, cu condiția ca acest mecanism procedural să nu împiedice respectiva persoană să beneficieze de termenul legal de două săptămâni, prevăzut de legislația statului respectiv, pentru a formula o opoziție împotriva acestei ordonanțe penale, termenul amintit trebuind să curgă din momentul în care persoana în cauză ia cunoștință, indiferent de modalitate, de ordonanța respectivă.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
