Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
6 comentarii

Întrebare preliminară cu privire la principiul egalității de tratament între femei și bărbați
11.05.2015 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust

Judecătorul portughez se întreabă cu privire la principiul egalității de tratament între femei și bărbați. (C-137/15)

Situația de fapt:
1. legislație națională în temeiul căreia, pentru calcularea cuantumului prestației de șomaj total, rezultată ca urmare a pierderii de către un lucrător a unicului loc de muncă pe fracțiune de normă, la valoarea maximă [a prestațiilor de șomaj] stabilită cu caracter general se aplică un coeficient de timp parțial care corespunde procentajului pe care îl reprezintă timpul său de lucru față de cel efectuat de un lucrător comparabil cu normă întreagă
2. majoritatea covârșitoare a lucrătorilor pe fracțiune de normă sunt femei
3. conformitatea cu principiul egalității de tratament între femei și bărbați al dreptului Uniunii.

Dispoziții incidente: Articolul 4 alineatul (1) din Directiva 79/7/CE privind aplicarea treptată a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul securității social

Articolul 4 (extras)

(1) Principiul egalității de tratament presupune inexistența oricărei discriminări pe criterii de sex, în raport, direct sau indirect, în special cu starea civilă sau familială, îndeosebi în ceea ce privește:

domeniul de aplicare al regimurilor și condițiile de acces la acestea;

obligația de a cotiza și calculul cotizațiilor;

calculul prestațiilor, inclusiv sporurile datorate celuilalt soț și persoanelor aflate în întreținere și condițiile care reglementează durata și menținerea dreptului la prestații.

Mihaela Mazilu-Babel
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Sociale, Universitatea din Craiova

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Au fost scrise până acum 6 de comentarii cu privire la articolul “Întrebare preliminară cu privire la principiul egalității de tratament între femei și bărbați”

  1. Florin Grad spune:

    Legislatia interna portugheza nu face practic obiectul intrebarii. Ci starea de fapt particulara care face ca in situatia respectiva sa fie mai multe femei decat barbati. CJUE nu se pronunta pe asa ceva.

    • Mihaela MAZILU-BABEL spune:

      Rămâne de văzut.

      E posibil să ne aflăm în prezența unui caz de discriminare indirectă – diferența față de discriminarea directă fiind fix faptul că situația face ca o anumită categorie să fie afectată în mod negativ mai mult decât o altă categorie, respectiv categoria femeilor intrate în șomaj să fie afectată într-o proporție mai mare de această manieră de calcul (ce este în aparență neutră – și de aceea nefiind discriminare directă) decât cea a bărbaților intrați și ei în șomaj.

      • Florin GRAD spune:

        CJUE se pronunta pe multe sesizari informe. Care nu vin numai din Romania, dupa cum se vede. Nu este vorba despre categoria femeilor intrate in somaj, ci doar a femeilor care anterior lucrau pe fractiune de norma. Modul in care femeile portugheze lucreaza poate avea si fundamentari sociale, familiale etc., care sa determine o alegere voluntara a muncii reduse cantitativ, in conditiile activitatilor casnice asumate. Judecatorul portughez nu intelege nimic din societatea in care teoretic face parte. O fi vreo feminista care, din pozitia sociala inalta in care se afla, bine remunerata si odihnitoare, nu intelege ca femeile portugheze obisnuite au alte constrangeri si prioritati decat are ea.

        • Mihaela MAZILU-BABEL spune:

          Când ești în dubiu și este vorba de drepturi fundamentale, și mai ales de drepturi pentru cei aflați la nevoie (cum este cazul celor intrați în șomaj) este de preferat să întrebi, decât să riști să greșești. Asta dacă ești un judecător diligent. Iar dacă ai greșit întrebând, Curtea de Justiție va emite o ordonanță (motivată sau nemotivată) în decurs de câteva luni. Deci costul nu este foarte mare, dacă greșești în astfel de cauze ce privesc drepturi sau principii fundamentale. Dar nu știi dacă greșești decât după ce îți spune Curtea de Justiție că ai greșit.

          Apoi, sunteți familiarizat cu jurisprudența CJUE pe discriminare indirectă în funcție de gen? Dacă da, spuneți-mi vă rog ultimele cinci cauze cu al lor ratio decidendi. Mulțumesc anticipat,

          • Florin GRAD spune:

            Nu stiu daca dumneavoastra sunteti familiarizata. Cateva rezumate si putin Google poate oricine.

            • Mihaela MAZILU-BABEL spune:

              Am înțeles. Nu doriți să demonstrați că instanța de trimitere a greșit, trimițând în acest sens la jurisprudența CJUE pertinentă (i.e. ultimele 5 cauze cu al lor ratio dedicendi), însă ați fost preocupat să susțineți că probabil instanța de trimitere este formată dintr-un complet feminist. Ce să mai zic? Nimic.

              Cu stimă,

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.