Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
 1 comentariu

Prima zi din era virtuală


12.05.2015 | Daniel UDRESCU
Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Fiscalitate, Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

Motto: ”Noi, poporul, suntem stăpânii legitimi ai Parlamentului şi instanţelor de judecată, nu ca să răsturnăm Constituţia, ci ca să răsturnăm bărbaţii care pervertesc Constituţia” – Abraham Lincoln

Obişnuit să văd Codul fiscal făcut ferfeniţă de Guvern, nu m-au mirat inepţiile neocomuniste a unei birocraţii roşii, PSD-iste, care-mi încalcă drepturile constituţionale. Nu prea îmi place politica, dar actualul Guvern îmi abuzează drepturile constituţionale. Aşa că, burghez fiind, am trecut în revistă averea mea virtuală. Pe un plastic am cartea de sănătate care s-a blocat la prima folosinţă. Am trecut apoi la cardurile de debit, ale căror PIN-uri le-am uitat. Ahh, am şi un card de credit. Am trecut în revistă buzunarele şi mi-am dat seama că astăzi m-a exceptat Guvernul şi mi-a lăsat dreptul la mărunţiş, că tot mai am câţiva crăiţari prin buzunar şi am de o pâine. Obişnuit să fiu un om cu greutate, purtam la mine ancore de bani, prin buzunar. Cum recent am mai slăbit, este posibil să mă ia vântul când mă duc la piaţă cu cardul.

O întrebare: Vine o calamitate mare, electricitatea nu mai merge pe arii întinse. Mă duc să cumpăr un generator, care costă mai mult de 5.000 de lei. Cum cardul nu merge, iar la bancă este închis, poate proprietarul magazinului să-mi încaseze banii, dacă nu poate să proceseze tranzacţia pe net? Poate fi o situaţie de viaţă şi de moarte. Cu internetul căzut, averea mea virtuală de la bancă nu mă poate ajuta.

Gata cu gluma. Să analizăm aberaţiile emise în acest an:

1. O analiză atentă a OUG nr. 8/2015, art. 2 alin. (6), îmi arată lipsa de pregătire şi datul legilor pe picioare: „Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariaţilor se înregistrează pe seama cheltuielilor, potrivit reglementarilor contabile aplicabile.”

Prin bacşiş se răsplăteşte serviciul celui care l-a prestat. În Ungaria este deja inclus cu consumaţia, fapt care m-a deranjat enorm. Un ospătar care te serveşte este apreciat pentru munca lui. Mi se pare jignitor ca să plătesc pentru un ospătar care trece pe la masă o dată pe oră. Deci, această prevedere este contrară Legii nr. 82/1991, bacşişul nefiind un venit al societăţii comerciale, ci un venit al salariatului, care trebuie supus impozitului pe venit personal (Cel puţin lumea civilizată are astfel de principii). Prin trecerea prin contabilitate, veniturile din bacşişuri, precum şi cheltuielile cu distribuirea acestora către angajaţi denaturează rezultatele financiare ale societăţii afectând analiza financiară a acesteia. În cel mai rău caz, plăţile şi încasările pentru terţi se fac prin conturile de creditori/debitori diverşi, fără să afecteze veniturile şi cheltuielile societăţii comerciale.

În aplicarea dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 35/1997, în exercitarea atribuţiilor specifice, Avocatul Poporului trebuie să sesizeze Curtea Constituţională a României în legătură cu:
1. excepţia de neconstituţionalitate a OUG nr. 8/2015 în întregul său, pe care o critic pentru motivul extrinsec de neconstituţionalitate al lipsei urgenţei în edictarea acestui act normativ;
2. excepţia de neconstituţionalitate a următoarelor texte ale OUG nr. 8/2015 (motive intrinseci de neconstituţionalitate):
– textul art. 7 din OUG nr. 8/2015 care la articolul 4 al OUG nr. 28/1999, după alineatul (12) introduce un nou alineat, alineatul 12^1, cu următorul cuprins: ”(12^1) La solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru, personalul operatorului economic este obligat să prezinte sumele de bani deţinute”, pe care îl critic ca fiind contrar art. 23 alin. (2), art. 26 şi art. 27 alin. (3) din Constituţia României.

Autorităţile fiscale pot solicita angajaţilor să prezinte banii aflaţi asupra lor, dar ce vor face când li se refuză acest lucru pentru că nu pot face percheziţii corporale, neavând prerogative legale în acest sens. Şi atunci ce poţi face unei persoane fizice? Îi încalci drepturile? Te duci şi obţii mandat de percheziţie, reţinând persoana?

– textul art. 6 din OUG nr. 8/2015, care, la articolul 4 alineatul (12), după litera h) al OUG nr. 28/1999, introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins: ”i) la ora începerii programului de lucru, să asigure înregistrarea sumelor de bani deţinute de personalul operatorului economic care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens. Orice suma de bani înregistrată în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru, nu reprezintă suma justificată prin registrul de bani personali. Modelul, conţinutul registrului de bani personali, precum şi procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă,” pe care îl critic ca fiind contrar art. 44 alin. (2), (4), (8) şi art. 45 din Constituţia României.

CCR a admis, cu majoritate de voturi, o excepție de neconstituționalitate ridicată cu privire la dispozițiile art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Curtea Constituţională a constatat că legea nu defineşte noţiunea de „impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă”, astfel că norma care incriminează infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 nu întruneşte condiţiile de claritate, previzibilitate şi accesibilitate, încălcând prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii.

Pentru mine, excepţie făcând articolele din Constituţie invocate de iniţiatori, Decizia nr. 1313/2011 a CCR de respinge a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 241/2005 şi Decizia nr. 936/2012 a CCR de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 şi art. 12 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale reprezintă o nebuloasă. De ce? Pentru că un Avocat al Poporului are puterea şi poate să argumenteze un caz corect şi complet. Eu mă uit la speţă şi o întorc pe toate unghiurile, ca să o înţeleg şi să o prezint. De ce a fost nevoie ca art. 6 să fie trimis de 3 ori la CCR? Nu se putea vedea de prima dată că impozitele şi taxele cu reţinere la sursă nu sunt definite de lege?

Daniel Udrescu

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro