ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Interviuri | Interviuri VIDEO
Alina MATEI

Alina MATEI

Senior Editor JURIDICE.ro
Print Friendly, PDF & Email

Iosif Friedmann-Nicolescu: Decanul trebuie să facă exclusiv ”politica profesiei de avocat” și să-și dedice întreaga activitate și putere de muncă avocaților și avocaturii

13.05.2015 | Alina MATEI
Abonare newsletter

* JURIDICE.ro s-a adresat candidaților la demnitatea de Decan al Baroului București adresându-le câteva întrebări, pentru ca avocații să-i cunoască mai bine. Publicăm răspunsurile în ordinea în care le primim.

Alina Matei: Mulţumim că aţi acceptat să acordaţi un interviu pentru cititorii JURIDICE.ro. De ce aţi decis să candidaţi pentru demnitatea de Decan, cea mai înaltă funcție din cadrul Baroului București?

Iosif Friedmann-Nicolescu: Eu vă mulțumesc că oferiți candidaților la demnitățile de Decan și Consilier al Consiliului Baroului București posibilitatea de a promova în mod transparent programe electorale. Desigur, colaborarea îndelungată pe care o am cu publicația JURIDICE.ro – care este onorantă pentru mine – unde am o rubrică proprie ”Gânduri din Sala pașilor pierduți”, este una dintre rațiunile ca astăzi să fim față în față.

Decizia de a candida la demnitatea de Decan al Baroului București, al celui mai important Barou din sud-estul Europei ca număr de avocați, am luat-o având în vedere câteva aspecte:
a) în schimburile de opinii cu colegii avocați, mulți dintre aceștia mi-au sugerat, alții mi-au solicitat insistent să candidez la această demnitate;
b) pentru a continua și a definitiva proiectele pe care le-am avut în campania de alegeri ca și Consilier al Consiliului Baroului București din 2011;
c) am o experiență îndelungată în activitatea managerială a profesiei de avocat (imediat după 1990 am fost desemnat în Comitetul de direcție al fostului Birou Colectiv de Asistență Juridică nr. 3 – București, apoi în Comisia de Disciplină a Baroului București, în Consiliul de administrație al Filialei București a Casei de Asigurări a Avocaților și la Comisia de Cenzori a aceleiași filiale), delegat la mai multe Congrese naționale ale avocaților;
d) mai am multe proiecte pentru promovarea avocaturii, a imaginii profesiei de avocat, a afirmării competențelor profesionale ale corpului profesional;
e) nu în ultimul rând, din pasiune pentru minunata noastră profesie, căreia i-am dedicat întreaga viață, fiindcă sunt avocat de carieră.

Alina Matei: Avocaţii bucureşteni trebuie să aleagă dintre 16 candidaţi. Este bine că şi-au depus candidatura aşa mulţi colegi avocaţi?

 Iosif Friedmann-Nicolescu: Dacă ne raportăm la cifra de 9.778 de avocați cu drept de exercițiu al profesiei, numărul de 16 candidați la demnitatea de Decan și de 81 la demnitatea de Consilier intră într-o normalitate. Un candidat la demnitatea de Decan la 612 avocați cu drept de exercițiu al profesiei și un Consilier la 122 de avocați. Colegii avocați îi vor alege pe cei mai buni candidați pentru demnitățile profesiei.

Alina Matei: Credeţi că printre candidaţi se numără şi candidaţi în susţinerea adevăratului candidat?

Iosif Friedmann-Nicolescu: Este posibil. În spațiul public al micului univers care este LUMEA AVOCATURII se vehiculează multe scenarii. Oare cine este adevăratul candidat, cum îi spuneți dumneavoastră?
Am o mulțumire sufletească, determinată de faptul că mulți dintre candidații la demnitatea de Decan sau la demnitatea de Consilier și-au însușit multe din obiectivele mele, pe care le-am făcut publice în campania electorală anterioară, în 2011.

Alina Matei: Dintre cei 16 candidaţi, doar o colegă avocat şi-a depus candidatura. Preferă avocaţii să fie conduşi de un bărbat avocat. Sau nu a venit vremea femeilor avocat?

Iosif Friedmann-Nicolescu: Avocații își doresc un Decan și un Consiliu competent. Avocații din România prețuiesc competența și nu fac distincții bazate pe alte criterii. Prima femeie din lume student la o Facultate de Drept și totodată prima femeie doctor în Drept a fost o româncă, Sarmiza BILCESCU ALIMĂNIȘTEANU (27 aprilie 1867 – 26 august 1935), avocat în Baroul Ilfov. Aceasta a fost totodată și prima femeie avocat, membru într-un Consiliu de administrație din România. Printre consilierii Baroului București – după 23 august 1944 – a fost Ella NEGRUZZI. Colegele avocat, în România, au dat distincție profesiei și au înscris în cultura națională pagini nemuritoare. Amintesc de poeta Magda ISANOS, de scriitoarea Rodica OJOG-BRAȘOVEANU, de scriitoarea Silvia JEMNA, de criticul cinematografic Ecaterina OPROIU, de actrița Teatrului Național (amintită de un alt avocat al Baroului București, scriitorul Mihail SEBASTIAN) Sandrina STAN.

Mă opresc din enumerare, fiindcă Baroul a avut mari oameni de cultură (amintim pe avocatul patriot Avram IANCU, Mihail KOGĂLNICEANU, Nicolae Aureliu STEINHARDT, Alexandru VLAHUȚĂ, Barbu ȘTEFĂNESCU-DELAVRANCEA, Gib MIHĂESCU, Mircea SÂNTIMBREANU, Tudor MUȘATESCU, George BACOVIA, Petre PANDREA, poetul-textier de muzică ușoară Romeo IORGULESCU, actorii Fory ETTERLE și Nicolae GĂRDESCU și, de ce nu, Gică PETRESCU).

Revenind la colegele noastre, voi aminti că una dintre cele mai puternice țării ale lumii, INDIA a fost condusă de o avocată Pratibha Patil.

Pentru demnitățile Baroului, contează proiectele pe care le are avocatul ales într-o funcție și nu altceva.

Avocatul este liber în gândire și nu concepe o lume divizată după criterii arbitrare.

Nu contează altceva, decât să fie o persoană dedicată profesiei, colegul sau colega care va fi Decan.

Alina Matei: Spuneţi-ne, vă rugăm, câteva din ideile proiectului pe care l-aţi gândit pentru funcţia de Decan. Ce intenții aveți? Care sunt scopurile, obiectivele? Ce doriți să faceți?

Iosif Friedmann-Nicolescu: Am un program electoral – preluat spre publicare de către JURIDICE.ro de pe blogul meu personal – publicat sub deviza: “Un AVOCAT pentru AVOCAȚI” cu un motto sugestiv: AVOCATURA este etica societății.

Rezumativ, prezint câteva direcții principale.

Subliniez că atât Decanul, Prodecanii cât și Consilierii Consiliului unui Barou nu pot acționa decât instituțional și împreună și numai în folosul profesiei de avocat. Fac această mențiune, deoarece în spațiul public au apărut mesaje rupte de realitate, cu promisiuni din sfera fantasticului, care nu pot fi realizate în actuala etapă, datorită legislației.

Programul meu este unul realist și cinstit, dorind dezvoltarea avocaturii în parametrii tradiției de 184 de ani a acestei profesii în București. Baroul trebuie să promoveze principiile deontologice ale profesiei de avocat în relațiile intercolegiale și în apărarea profesiei în societate, în cadrul relațiilor instituționale cu toate instituțiile statului din domeniile de interes pentru profesia de avocat. Avocatura trebuie să respecte rigorile timpului, să țină pasul cu vremurile.

O avocatură națională, în constelația avocaturii europene este singura soluție care va conduce la îmbunătățirea situației economice a colegilor avocați.

Voi milita în continuare pentru reconsiderarea locului și rolului avocatului în societatea românească.

Prestigiul profesiei de avocat trebuie realizat prin perfecționarea profesională continuă, la standarde care să impună respect din partea societății, care, în final, să contribuie hotărâtor la ridicarea economică a avocaturii.

Aspectele privitoare la exercitarea profesiei de avocat – ca avocat ales și ca avocat desemnat pentru apărarea obligatorie din oficiu și în calitate de curator judiciar – trebuie să fie identice, nediscriminatorii, unicul criteriu de apreciere să fie pregătirea profesională și interesul clientului.

Exercitarea profesiei de avocat trebuie să fie liberă și fără ingerința niciunei autorități.

Avocatul nu trebuie să fie supus niciunei presiuni, de nicio natură, inclusiv să nu fie supus unor presiuni de ordin economic.

Avocatul într-o societate democratică se supune unor principii majore ale vieții sociale, care sunt valori ale culturii și civilizației:
– Legilor Statului,
– Normelor eticii profesiei,
– Conștiinței sale,
nicio altă restrângere nu trebuie să existe în exercitarea profesiei.

Avocatul apără drepturile și libertățile OMULUI, aceasta este esența profesiei.

Se impun măsuri susținute pentru repunerea profesiei în drepturile sale tradiționale.

Apărarea secretului profesional este una dintre ideile forță ale acestei minunate profesii, obligație decurgând din sacralitatea misiunii avocatului, care apără OMUL, creație a divinității, OM care este după chipul și asemănarea Creatorului.

Se impune menținerea dispozițiilor legale actuale referitoare la formele de exercitare ale profesiei, care și-au dovedit viabilitatea. Trecerea la cerere dintr-o formă de exercitare a profesiei într-o altă formă de exercitare a profesiei trebuie să se poată face simplificat și într-un termen scurt.

Cu privire la taxele și obligațiile profesionale, acestea trebuie să fie stabilite și menținute la un nivel direct proporțional cu situația economico-socială a corpului de avocați, în contextul crizei economice globale, care afectează dezvoltarea societății umane.

Toate taxele și obligațiile profesionale se impune a fi stabilite și printr-o largă consultare a tuturor membrilor corpului profesional și prin realizarea unui studiu de fezabilitate.

Contribuțiile la sistemul propriu al Casei de Asigurări a Avocaților să revină la vechiul cuantum tradițional de 10%, fiindcă trecerea la cuantumul de 11% a fost și este total nejustificat. La Congresul Uniunii Avocaților din România m-am opus categoric majorării cuantumului obligațiilor profesionale.

Totodată, voi susține reducerea cuantumului penalităților de întârziere la valori rezonabile, astfel încât să nu fie îngrădită exercitarea profesiei de către avocații care s-au aflat la un moment dat în dificultate și, totodată, să nu fie afectat sistemul de pensii.

Se impune studierea rentabilității sistemului de asigurări sociale prin prisma regândirii principiului contributivității, prin trecerea la o nouă viziune, aceea a contractualității. Aceasta poate fi materializată prin asumarea unui contract între avocatul-asigurat și sistemul de asigurări, prin stabilirea anuală a unor contribuții fixe, corespunzătoare cu PUNCTUL de PENSIE. (EXEMPLIFICATIV: Astfel, contract pentru un punct de pensie, o contribuție lunară asumată contractual la o sumă echivalentă. Posibilitatea de asumare contractuală, între UN PUNCT de PENSIE și CINCI PUNCTE de PENSIE).

Totodată, se impune stabilirea posibilității ca, la cerere, avocatul să poată beneficia și de o pensie suplimentară, asumată tot contractual la cerere de către avocat.

În cadrul sistemului propriu al Casei de Asigurări a Avocaților, se impune înființarea a două structuri cu participare facultativă a avocaților și statute proprii, anume:
a) Casa de Ajutor Reciproc a Avocaților și familiilor acestora;
b) Casa de Credit și Împrumut a Avocaților.

Ambele structuri economice să fie menite ridicării nivelului economic al avocaților.

Se impune ca plata onorariilor avocaților numiți din oficiu sau curatorilor judiciari să fie plătite fără întârziere. Printr-un nou Protocol se impune trecerea la o viziune diferită de cea actuală, anume aceea ca plățile să fie făcute la numirea ca avocat din oficiu sau curator judiciar, asemănător onorariilor avocatului ales. Prin această modalitate ar crește interesul prestării unei munci de calitate, în interesul justițiabilului.

Totodată, prin lege, trebuie să fie interzisă categoric posibilitatea magistraților de a cenzura onorariile avocaților desemnați din oficiu și practica magistraților de a menține delegația avocatului din oficiu în situația prezentării avocatului ales.

Avocații stagiari trebuie să fie susținuți de către corpul profesional și să beneficieze de o pregătire profesională accesibilă care să conducă la perfecționarea acestora în toate domeniile dreptului, a tuturor ramurilor de drept.

Totodată, tinerii avocați trebuie să cunoască minunata istorie a profesiei de avocat, să fie continuatorii marilor oameni de cultură care au făcut avocatura cunoscută în societatea umană.

Avocații pensionari trebuie să fie prețuiți la justa lor valoare de profesioniști și de intelectuali care au contribuit la menținerea profesiei și la dezvoltarea ei, inclusiv în perioade istorice vitrege profesiei de avocat.

Avocații definitivi care se află în exercitarea profesiei trebuie să se bucure de întregul respect cuvenit din partea colegilor stagiari și pensionari, deoarece prin aceștia se susține corpul profesional din punct de vedere material.

Se impune organizarea de sesiuni științifice și simpozioane anuale, cu teme specifice preocupărilor profesiei de avocat, astfel ca aceste dezbateri științifice să reformeze gândirea juridică.

Cel mai important Barou din România trebuie să dispună imediat de un Centru teritorial propriu pentru perfecționarea Avocaților și a Avocaturii, pentru pregătirea profesională a tuturor membrilor corpului de avocați, ca structură distinctă în cadrul sistemului național de pregătire și perfecționare profesională.

Personal, în avocatura bucureșteană, am adus o noutate absolută – pe care o voi continua – organizarea de vernisaje a lucrărilor de artă plastică (tablouri și desene) create de avocați din Baroul București și, totodată, lansări de carte juridică și beletristică scrise de avocați ai Baroului București, cu participarea unor importante personalități ale spiritualității naționale.

Această componentă de cultură națională mă angajez să fie continuată și în anii următori.

Trebuie să milităm pentru o profesie liberă de orice constrângere, cu excepția rigorilor etico-profesionale.

Reclama profesională trebuie să respecte rigorile și exigențele eticii profesiei de avocat, fără alte restricții nejustificate, deoarece fiecare formă de exercitare a profesiei își cunoaște mai bine interesul de a face reclamă pentru aducerea la cunoștința societății a serviciilor acordate. Se impune – cu consultarea întregului corp profesional – elaborarea unor principii de bune practici în materia reclamei profesionale, care să fie în acord cu practicile din avocatura internațională.

Un alt obiectiv major pentru profesia de avocat îl reprezintă monitorizarea avocaturii clandestine, formă care trebuie eradicată, fiindcă aduce atingere intereselor financiare și prestigiului corpului avocaților.

Având în vedere că imaginea profesiei de avocat trebuie să fie protejată și apărată în mod continuu, consider că se impune îmbunătățirea comunicării în interiorul profesiei de avocat și necesitatea unei transparențe în deciziile care sunt luate de organele de conducere ale profesiei, printr-o largă consultare, iar pentru aspecte fundamentale care interesează profesia să se dispună organizarea unui referendum cu participarea tuturor avocaților.

Totodată, se impune monitorizarea știrilor din mass-media pentru a răspunde prompt celor care ne denigrează profesia în societate. Voi argumenta acest proiect care trebuie de îndată pus în aplicare.

Profesia de avocat are un specific inconfundabil, avocatul fiind deopotrivă profesionist şi cetăţean, se află la confluenţa apărării drepturilor omului, în condiţiile secretului profesional configurat unui cadru constituţional, cu dexteritatea şi vocaţia sa profesională personală, pusă în slujba interesului legitim al clientului în condiţiile stabilite de lege.

Activitatea avocatului, în forma de exercitare a profesiei, în faţa instanţei, în faţa unei autorităţi, dar mai ales în „dialogul avocatului cu legea”, evidențiază faptul că acesta este un singuratic în centrul societăţii, într-o perpetuă luptă cu nedreptăţile sociale.

Primul „OM în CETATE” este de bună seamă AVOCATUL (scris cu majuscule).

Profesia de avocat este una din primele profesii ale omenirii, apărută odată cu primele forme de civilizaţie umană, poate mai veche decât magistratura, alăturată însă acesteia întotdeauna.

Avocatura în istoria sa multimilenară şi-a demonstrat necesitatea şi utilitatea socială, în cadrul actului de justiţie, pentru stabilirea și restabilirea adevărului și dreptății.

Astăzi, în sistemul dreptului european, cât şi al globalizării, avocatura are un rol important în organizarea judiciară şi în procedurile necontencioase.

Avocatura este deopotrivă ştiinţă şi artă.

Activitatea profesională, socială, politică, economică, dar şi cea cultural-ştiinţifică dedicate societăţii de către avocaţi este plasată, intenţionat sau nu, de către mass-media, într-un con de umbră şi nu de puţine ori avocatul – avocatura în general – fiind expediat/ă „la periferia socialului”.

Puţine sunt profesiile care, ca şi avocatura, au la temelie CULTUL pentru DREPTATE şi ADEVĂR absolut, în realitatea socială.

Din păcate – în ultima vreme – după mai bine de 25 ani de la „evenimentele din Decembrie 1989”, încă mai apar „clişee” care, într-un limbaj desuet, lipsit total de eleganţă, în totală necunoaştere a profesiei „lipesc etichete şi lozinci” vexatorii pe fruntea avocaturii şi a avocaţilor.

Datorită activităţilor profesionale, desfăşurate dispersat, avocaţii, pe de o parte, nu se cunosc îndeajuns între ei (alături de avocaţii de carieră şi foşti reprezentanţi ai magistraturii, fiind înscrişi în barouri şi persoane provenite din alte meserii presupunând studii juridice superioare), iar pe de altă parte, (din păcate) nu toţi colegii sunt solidari cu profesia de avocat.

Avocatura este mai de grabă un apostolat, nu o profesie ca celelalte.

Organele profesiei de avocat – din păcate – nu ripostează imediat la atacurile din mass-media îndreptate împotriva avocaturii şi a avocaţilor luaţi individual, atacuri venite de la persoane iresponsabile sau de la alte categorii de „cetăţeni”.

Opinia publică, societatea civilă, în general, dar şi unele instituţii ale Statului de Drept au o percepţie greşită asupra profesiei de avocat, desconsiderându-ne, fără ca aceştia să primească imediat o replică pe măsură.

Nu sunt cunoscute activităţile pozitive ale avocaţilor din societatea românească.

Câţi dintre contemporanii noştri ştiu că cei mai de seamă oameni de cultură ai României au fost jurişti şi avocaţi?

Câţi din contemporanii care ne hulesc ştiu că Facultatea de drept este cea care desăvârşeşte cultura şi civilizaţia umană, iar marii intelectuali ai acestei ţări s-au format ca jurişti.

Ceea ce fac avocaţii benefic pentru societate este prea puţin cunoscut de către oamenii de rând care percep deformat profesia de avocat şi avocatura în general.

Voi milita și pentru:
– înfiinţarea unei structuri specializate, care să promoveze transparenţa activităţii organelor profesiei şi a serviciilor aflate în slujba profesiei;
– înfiinţarea unui centru pentru monitorizarea ştirilor având legătură cu avocatura şi avocaţii apărute în mass-media. Structura specializată pentru promovarea transparenţei organelor profesiei de Avocat, alături de Centrul de monitorizarea informaţiilor legate de Avocaţi şi de Avocatură, pot coexista în cadrul unui: CENTRU DE PRESĂ şi RELAŢII cu SOCIETATEA CIVILĂ şi INSTITUŢIILE STATULUI de DREPT, având ca scop schimbarea percepţiei asupra avocaturii şi a avocaţilor ca şi corp profesional aristocrat al societăţii, formând elita gândirii intelectuale a societăţii româneşti actuale.

România de astăzi nu mai poate fi concepută concentraţionist, avocatura fiind una dintre profesiile de referinţă, cu o importanţă socială care nu poate fi negată.

Respectul datorat profesiei de avocat şi nesupunerea acesteia presiunilor de orice gen implică şi cunoaşterea activităţilor avocaţilor.

Avocatura română în spaţiul Uniunii Europene nu poate fi supusă niciunei denigrări de către instituţii oficiale sau de mijloacele de comunicare mass-media.

Centrul va funcţiona sub autoritatea Consiliului Baroului Bucureşti, fiind coordonat de un grup de avocaţi având o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 20 de ani din cadrul Baroului, avocaţi neangajaţi în activităţi politice.

Avocatul coordonator va îndeplini simultan şi următoarele atribuţii: împuternicit al Baroului în relaţiile cu mass-media şi redactorul responsabil al publicaţiilor periodice ale Baroului.

REALIZAREA PRACTICĂ A PROGRAMULUI:

Sub autoritatea Consiliului Baroului Bucureşti, centrul va pune la dispoziţia celor interesaţi date de informare generală, promovând imaginea pozitivă a avocaturii şi avocaţilor.

În cadrul Centrului vor fi redactate operativ – ori de câte ori va fi nevoie – Comunicate de presă.

Centrul va avea un punct de documentare şi centralizare din mass-media, prin monitorizarea din presa scrisă şi vorbită, din cadrul audio-vizualului şi din orice sursă a informaţiilor legate de avocatură şi avocaţi.

Comunicatele de presă vor cuprinde şi atitudinea profesiei, a avocaţilor faţă de schimbările legislative de alte aspecte sociale, politice, economice sau culturale, faţă de instituţiile Statului de Drept pentru afirmarea AVOCATULUI ca PRIMUL OM din CETATE.

Centrul va edita două publicaţii periodice (a căror structură se va detalia):
– Buletinul intern al avocaţilor;
– Jurnalul avocaţilor.

Destinate de principiu: buletinul intern – avocaţilor, iar jurnalul – întregii societăţi civile.

COSTURILE ÎNFIINŢĂRII ŞI ACTIVITĂŢII CENTRULUI

Costurile înfiinţării centrului sunt minime şi pot fi ulterior recuperate şi restituite integral Baroului.

Întreaga activitate financiară se desfăşoară integrată Baroului.

Centrul trebuie să aibă abonamente la principalele publicaţii naţionale şi locale, cât şi abonamente cu centrele de monitorizare a emisiunilor radio-TV.

Centrul trebuie să fie dotat cu mijloace radio-TV cu posibilităţi de înregistrare audio-video, care vor fi arhivate în cadrul video-audiotecii centrului (unele înregistrări audio sau video fiind destinate imortalizării unor evenimente deosebite ale avocaturii, care trebuie transmise mai departe generaţiilor viitoare de avocaţi).

Odată cu apariţia primelor numere ale publicaţiilor editate de centru, prin sistemul abonamentelor şi al reclamelor profesionale pot fi acoperite integral costurile tipografice şi de expediţie. În condiţiile în care nu ar fi posibilă suportarea acestor costuri, chiar şi parţial, din cotizaţiile profesionale ale avocaţilor şi din surse de la filiala Bucureşti a CAA, se poate găsi o altă formă de susţinere a publicaţiilor.

Acestea sunt în linii mari câteva coordonate pe care le voi susține în calitate de viitor DECAN și de membru al viitorului Consiliu al Baroului București, alături de cele care îmi vor fi solicitate de către avocați.

Alina Matei: Care apreciaţi că sunt principalele probleme cu care se confruntă avocaţii din Baroul Bucureşti? Care sunt soluțiile? În puterea cui sunt soluțiile?

Iosif Friedmann-Nicolescu: Un aspect presant este cel economic, al clientelei, care în prezent este într-un declin. Pot fi găsite soluții, pe plan legislativ, ”colegii”, care sunt parlamentari, să redea profesiei de avocat competențele tradiționale, care au fost ”furate” de alte profesii juridice.

Soluțiile sunt multiple și stau în puterea unității tuturor avocaților.

Se impune o luptă susținută împotriva oricărei manifestări de practicare ilegală a profesiei de avocat.

Mai există un aspect pe care nu l-a analizat nimeni cu realism, anume pierderea încrederii în avocați și în avocatură, implicit în pierderea clientelei, determinată de două motive majore care nu se află în ”ograda Baroului” și aștept organizarea unei dezbateri publice: a) practica neunitară a instanțelor de judecată națională, care soluționează aceeași problemă de drept în mod diferit; b) actele de corupție din Justiție, care determină în opinia publică o neîncredere în actul de justiție, implicit în avocați.

La toate acestea se adaugă un sistem de taxe judiciare excesive și o aplicare greșită a codurilor de procedură care pun piedici în soluționarea conflictelor dintre persoane.

Nu în ultimul rând, AVOCATUL este desconsiderat de magistrat în actul de justiție.

Îmi amintesc de marile pledoarii din procesele din anii socialismului, când avocații erau mai bine apreciați de judecători și procurori.

Toate aceste piedici trebuie să fie înlăturate grabnic, prin unitatea corpului de avocați.

Alina Matei: Cum ar trebui să fie Decanul celui mai mare barou din ţară? Un profil scurt, vă rog.

Iosif Friedmann-Nicolescu: Decanul celui mai important Barou din România trebuie să fie un om hotărât, dar diplomat, care să soluționeze problemele zilnice ale profesiei cu tact. Un bun profesionist și totodată un om de cultură.

Decanul trebuie să asigure un echilibru în profesie și un dialog instituțional cu celelalte profesii juridice și cu instituțiile statului.

Decanul trebuie să facă exclusiv ”politica profesiei de avocat” și să-și dedice întreaga activitate și putere de muncă AVOCAȚILOR și AVOCATURII.

Alina Matei: Vă cunoașteți contracandidații? Dacă nu aţi candida, pe cine aţi vota?

Iosif Friedmann-Nicolescu: Pe cei mai mulți dintre contracandidați în cunosc direct și sunt oameni de acțiune în sens pozitiv.

Dacă nu aș candida l-aș vota pe cel mai bun. Pe cel care are un program coerent și care în spațiul public este perceput ca fiind un coleg foarte bun.

Alina Matei: Care dintre decanii de până acum ai Baroului București consideraţi că şi-a făcut cel mai bine treaba?

Iosif Friedmann-Nicolescu: Fiecare Decan și-a dat interesul să asigure continuitatea BAROULUI după propria filosofie și propriul program.

Alina Matei: Cum credeţi că se va desfăşura campania pentru alegerea decanului?

Iosif Friedmann-Nicolescu: Suntem aproape de finalul campaniei și constat stilul civilizat al candidaților.

Desigur, constat că mulți dintre candidații la demnitățile Baroului fac promisiuni electorale care nu vor fi realizate, fiindcă la acest moment cadrul legislativ nu permite. SEMNALEZ un aspect, anume acela că în câteva ”programe electorale” unii candidați au propuneri non-constructive.

Alina Matei: Dacă veți fi ales, o să faceți parte și din Consiliul U.N.B.R. Ce intenții aveți la nivelul U.N.B.R.?

Iosif Friedmann-Nicolescu: U.N.B.R. trebuie să reunească toate energiile avocaturii naționale și să militeze pentru o profesie liberă, care să se impună în societate. Repunerea PLEDOARIEI în drepturile profesiei de Avocat.

U.N.B.R.-ul trebuie să fie remodelat și transformat într-o structură națională puternică. Ceea ce mi-am propus la Barou voi milita să fie implementat la nivel național. În plus, voi sprijini inițiativele constructive ale altor barouri.

Se impune o regândire a întregului sistem de asigurări ocupaționale pentru a avea fonduri pentru plata pensiilor și a altor drepturi.

Se impune înființarea unor Cluburi ale Seniorilor, pentru ca și în această modalitate să se transmită tradiția profesiei către avocații din generația tânără.

Sistemul I.N.P.P.A. trebuie să fie adaptat, pentru a pregăti intelectuali profesioniști.

Pentru cei care nu știu, eu am propus, la Congresul Avocaților din 1998, înființarea Institutului Național pentru Perfecționarea Avocaților și Avocaturii, propunere votată în unanimitate. Acesta, actualmente, nu răspunde unor necesități practice de perfecționare a avocaților și avocaturii. Nu sunt editate cursuri, nu există în programă o materie obligatorie: ETICA PROFESIEI de AVOCAT. Se impune înființarea unui Centru de studii și cercetări în problemele avocaturii și ale Istoriei profesiei, încadrat cu cercetători științifici, iar cadrele de predare și seminarizare să dețină cel puțin titlul academic de doctor în științe juridice, cu lucrări publicate.

Institutul se impune a fi acreditat după criterii internaționale, astfel ca diplomele conferite să fie competitive în lumea profesiilor juridice.

Alina Matei: Cum vedeți formarea profesională a avocaților? Ați schimba ceva?

Iosif Friedmann-Nicolescu: Alături de cele arătate în cele ce preced, se impune înființarea la nivelul Baroului București a unui Centru de Studii și Cercetări și totodată introducerea unor discipline științifice obligatorii pentru profesia de avocat: Teoria generală a Dreptului, Istoria profesiei de avocat, Hermeneutică juridică, Antropologie juridică, Etnologie juridică, Semiologie juridică, Lingvistică juridică, Psiho-logică juridică și nu în ultimul rând Retorică. Elemente de actorie și regie, facultativ, pentru consolidarea talentului oratoric al pledoariei.

Alina Matei: Ce părere aveți despre mediere și relația/confuziunea avocat-mediator?

Iosif Friedmann-Nicolescu: Profesia actuală de mediator nu este o profesie autonomă și distinctă, poate fi o ocupație ocazională. Activitatea de mediere este parte componentă a activității avocatului. Avocatul este mediator de drept. Confuzia provine din încercarea de a defini medierea ca așa zisă profesie non-juridică. Dacă comparăm Justiția cu Medicina, deci două științe.

Medierea este ceea ce face un vraci care se pretinde medic.

În paginile JURIDICE.ro, de acum câțiva ani – la rubrica Gânduri din Sala Pașilor Pierduți – am arătat de ce nu a avut loc JUDECATA de APOI. Isus a refuzat să meargă la mediere.

Alina Matei: Vă simțiți mai apropiat de avocații care lucrează individual sau de avocații corporatiști?

Iosif Friedmann-Nicolescu: Personal îmi desfășor activitatea în propriul meu Cabinet și colaborez cu colegi din alte forme de exercitare a profesiei.

Sunt aproape și alături de AVOCAȚI indiferent de forma de exercitare a profesiei.

În contactele mele zilnice nu fac distincție între formele de exercitare ale profesiei.

Îmi aleg prietenii și prieteniile după cu totul și cu totul alte criterii.

Contează profesionalismul și nu forma de organizare profesională.

Alina Matei: Vă simțiți mai apropiat de avocații de litigii sau de avocații de consultanță?

Iosif Friedmann-Nicolescu: Mă simt aproape de AVOCAT. Eu, deopotrivă dau consultanță și sunt prezent în instanță.

Alina Matei: Credeți că tinerii avocați ar trebui să primească o atenție specială, sau sunt la fel ca oricare avocat?

Iosif Friedmann-Nicolescu: Pe toți colegii îi tratez la fel, criteriul vârstei este ceva artificial.

De la tineri, eu sunt cel care are mai multe de învățat. Generația tânără de astăzi este extrem de competentă, depășind generațiile mature.

Alina Matei: Ce vă diferenţiază faţă de ceilalţi candidaţi?

Iosif Friedmann-Nicolescu: Experiența pe care am acumulat-o în demnitățile organelor profesiei de Avocat, după 1990. Competența profesională și pasiunea față de minunata profesie de AVOCAT. Totodată, experiența de cercetător științific, de cadru didactic în învățământul superior juridic, de component al unor structuri de conducere și coordonare la nivel național (în cadrul Federației Române de Șah).

Alina Matei: Ce mesaj doriţi să adresaţi colegilor pentru a vă vota?

Iosif Friedmann-Nicolescu: Îmi iubesc și respect profesia și colegii. Sunt un Avocat pentru Avocați, din rândul avocaților și îmi voi dedica întreaga activitate în următorii 4 ani Avocaților. Pe 17 mai 2015 veniți la vot cu toții.

Alina Matei: Vă mulţumesc pentru că aţi răspuns interesului utilizatorilor JURIDICE.ro și pentru că ați stat de vorbă cu mine. Mult succes!

Iosif Friedmann-Nicolescu: Eu vă mulțumesc dumneavoastră personal și publicației JURIDICE.ro pentru atenția dată alegerilor din acest an.

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week