Ana Maria Udriște: Ce este gun-jumping-ul și cum îl putem evita?
14 mai 2015 | Alexandra-Adriana DOBRIȘAN
Avocat stagiar Ana Maria Udriște a publicat în Revista Română de Concurență nr. 1-2/2014 articolul intitulat „Ce este gun-jumping-ul și cum îl putem evita?”.
Normele de dreptul concurenței pot fi încălcate în multiple moduri, unul dintre acestea fiind reprezentat de constituirea de carteluri de către întreprinderi care acționează în cadrul aceleiași piețe. În continuare, întrebarea firească vizează existența sau nu a unor altfel de încălcări de acest gen, care să nu se încadreze, însă, în categoria cartelurilor. Într-adevăr, există și astfel de cazuri, care, la o primă vedere, par a fi perfect legale, însă, privite mai amănunțit, se poate observa că generează o serie de probleme vis-a-vis de relațiile concurențiale normale. Astfel de practici sunt reprezentate de diversele fuziuni ce pot interveni între întreprinderi concurente. Articolul menționat anterior face referire la asemenea fuziuni, prezentând detaliat etapele ce trebuie urmate de întreprinderile care urmează a realiza această schimbare.
În momentul în care două sau mai multe întreprinderi doresc să fuzioneze, indiferent că sunt sau nu concurente, este nevoie de aprobarea Comisiei si de urmarea a două etape principale: încheierea contractului prin care se realizează tranzacția (ante-contractul) și finalizarea tranzacției (contractul propriu-zis). Cele două etape pot fi și conexate, însă, de regulă, nu se apelează la această variantă, pentru că este nevoie și de aprobarea Comisiei, iar părțile trebuie să aibă la dispozție timpul necesar pentru a pregăti terenul noii entități. În acest context, intervine și problema supusă dezbaterii – gun-jumping-ul (numai în cazul întreprinderilor concurente). De ce? Pentru că, în dorința părților de a se obișnui fiecare dintre ele cu activitățile și politicile celeilalte, tind să treacă peste anumite limite. Existența acestor limite este justificată prin faptul că, cel puțin, până la momentul primirii aprobării Comisiei, întreprinderile în cauză rămân entități distincte, multe dintre acestea concurând în cadrul aceleiași piețe.
În acest proces al fuziunilor pot interveni mai multe situații ce dau naștere fenomenului de gun-jumping: analiza de tip due-dilligence, restricții de natură contractuală cu privire la investiții și cheltuieli și, nu în ultimul rând, marketing-ul comun al tranzacției și alte activități desfășurate în comun. Așa cum reiese din interpretarea legislației în domeniu, cum ar fi: art. 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, art. 7 alin. (1) din Regulamentul 139/2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi, precum și art. 13 alin. (6) din Legea nr. 21/1996, pot fi identificate, de asemenea, o serie de asemenea practici care nu se opun reglementărilor în materie de concurență.
Astfel, se prefigurează o serie de încălcări per se ale normelor în vigoare, așa-numitele probleme de „cod roșu”: fixare de prețuri, trucarea licitațiilor etc. Mai există și problemele de „cod galben”, care nu se anunță a fi atât de grave ca cele expuse anterior, însă, în anumite situații concrete, acestea pot reprezenta astfel de încălcări: schimbul de informații sensibile, în contractele prin care se realizează tranzacția se prevede transferul proprietății sau fixarea prețurilor, întâlnirile comune cu clienții. În contrapartidă, se manifestă „problemele de cod verde”, care, în fapt, nu reprezintă o problemă, fiind întru totul permise de legislația în domeniu și chiar încurajate: analize de tip due-dilligence și planuri pentru realizarea efectivă a tranzacției. Așa cum era de așteptat, au fost instituite și o serie de sancțiuni în legătură cu problemele de „cod roșu” și problemele de „cod galben”. Acest tip de încălcări se încadrează în categoria contravențiilor, întreprinderilor implicate aplicându-li-se amendă între 0,5-10% din cifra totală de afaceri realizată în anul financiar anterior sancționării.
În concluzie, autorul insistă asupra faptului că astfel de practici trebuie studiate de la caz la caz, pentru că, așa cum reiese din prezentarea anterioară, diferențele dintre o încălcare a reglementărilor și o practică perfect legală pot consta, uneori, în aspecte minore. Deși, la nivelul Uniunii Europene, fie fenomenul de gun-jumping pare a nu fi luat amploare, fie autoritățile de concurență nu se sesizează întotdeauna în astfel de cazuri, totuși, practica existentă până în prezent pare să sancționeze asemenea comportamente.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
