Proiectul iDecan. Program electoral pentru demnitatea de Decan al Baroului București
12 mai 2015 | Mihnea STOICA
Mihnea Stoica
În privința obiectivelor generale, sunt nemulțumit că, în afara unor enunțuri idealiste, actualele organe de conducere nu au pregătit niciun mecanism de succesiune vizibil, predictibil și însușit de corpul profesional. Modelul parizian (ancien bâtonnier, bâtonnier, prochain bâtonnier) constituie un excelent exemplu pentru legitimitatea strategiei de dezvoltare pe termen lung a profesiei. Prin urmare, voi considera drept prioritară înființarea unui mecanism al alternanței la conducere. Nu mă refer numai la adoptarea unei instituții juridice, ci chiar sub imperiul actualei legi voi implica tineri în forme participative de conducere, pentru a pregăti o nouă generație de lideri. Ei apar în mod natural, așa că nu văd cu ce ar strica rodarea lor sau acomodarea lor cu pârghiile conducerii.
Pe termen scurt, obiectivul meu îl constituie descentralizarea informală a baroului. Propun o filozofie nouă de administrare a baroului, menită să apropie baroul de avocați. Decanul și prodecanii vor administra numai serviciile unde legea impune coordonarea prin consilier, restul compartimentelor fiind gestionate de avocați. Aici intenţionez să implic tineretul, astfel încât să cunoască la prima mână problemele cu care se confruntă confraţii. Însă, fiecare sector al capitalei va fi „păstorit” de câte doi consilieri care îi vor cunoaște pe fiecare dintre avocații din sector și vor semna întocmi referatele care îi privesc numai după ce se vor fi consultat personal cu aceștia. La o adică, voi impune această menţiune expresă în forma referatului.
Ideea „sectoriștilor” a fost persiflată de alți candidați. Cred însă că avocaţii care au primit soluții anapoda înţeleg perfect importanţa acestui mecanism practic. Experimental, îmi rog confraţii păţiţi să dea „like”-uri. Mă tem că vor fi de ordinul sutelor. Și programul electoral al distinsului Ion Dragne impune programul de audienţe în considerarea aceluiași impediment practic.
Prin urmare, la cerere, consilierii își vor sprijini confraţii, actionând ca o interfaţă a baroului și recomandându-le colegilor opțiunile cele mai eficiente în toate privințele. „Sectoriștii” își vor ajuta confraţii începând de la administrarea formelor de exercitare a profesiei și mergând până la a le recomanda colaboratori, stagiari sau definitivi sau, invers, recomandând stagiarilor îndrumători. Și aici am un proiect apropiat de al prodecanului Ion Dragne, intenţionând să organizez o veritabilă „piaţă de transferuri”, garantată de barou. Consilierii de sector vor cunoaște practica organelor fiscale și vor reprezenta baroul în fața acestora, sprijinindu-se pe întreaga forță a acestuia. Tot consilierii vor acționa în numele baroului uzând totodată de întreaga capacitate a acestuia în raportul cu organele judiciare, cu autoritățile locale sau cu notarii, executorii și mediatorii din sector.
Conduita lor va reanima confraternitatea sau Adunările Generale vor fi sesizate cu revocarea lor. Consilierii UNBR nu vor fi scutiți. Mă aștept ca primele efecte să fie vizibile după primele luni de funcționare a noului consiliu.
Obiectivul principal îl constituie schimbarea legii și a statutului. Nu amendarea lor, ci pur și simplu înlocuirea. Iată câteva argumente:
În esență, legea (implicit și normele infraparlamentare) nu definește precis categoria persoanelor care au calitatea de avocat, permițând abuzul în interpretarea întinderii acestei mulțimi logice. O banală referire (măcar tranzitorie) la calitatea de asigurat al Casei de Asigurări a Avocaților – evident, cu exceptarea urmașilor sau a pensionarilor – ar elimina orice posibilitate de interpretare abuzivă a sferei noțiunii de avocat.
Pe de altă parte, art. 3 al legii limitează în mod absurd activitățile pe calea cărora „se realizează profesia de avocat”. Lit. j) a acestui articol imprimă un caracter exemplificativ imperfect acestei enumerări. În acest context, vă mai întrebați de ce avocații nu pot exercita activități ca lobby/advocacy, prevenție, formare profesională extrauniversitară a adulților, management de proiect ș.a.m.d. Nu pot să rămân în pasivitate și să văd cum finanţarea proiectelor europene antrenează în calitate de specialist numai juriști, fiindcă avocaţii nu pot intra în raporturi eligibile. La fel, nu pot accepta ca un inginer să formeze specialiști anticorupţie și avocatul să rămână incompatibil cu asemenea activităţi. Sau că un avocat este incompatibil cu calitatea de observator federal în sport.
Onorariul este dreptul avocatului (sg.). Și atunci, ce natură juridică au onorariile contractate de societăți? Nu cumva protecția noastră legală este cam precară?
Exemplele pot continua. Instituția suspendării este lacunară (exemplificativ, regimul mămicilor sau al colaboratorilor al căror contract a expirat). Organizarea profesiei este greoaie și împiedică reacţiile în timp real. Asistența judiciară este compusă din trei seturi succesive cronologic de instituții care nu sunt armonizate grozav. Remediile procesuale în materie disciplinară sunt încâlcite, iar reabilitarea lipsește cu desăvârșire. Formarea profesională inițială revine statutar atât baroului, cât și INPPA, iar rolul maestrului a devenit neclar (fiind inițial diluat și ulterior potențat). Cine a mai auzit de conferințele de stagiu organizate de barou? Ca să nu cer să îi văd pe cei care au participat la ele.
Pe urmă, de ce avem reglementare separată a asigurărilor sociale?
Așadar, cred că legea trebuie înlocuită. Sunt dispus să antrenez resursele baroului în acest sens – evident, cu aprobarea Adunării Generale. Pe termen lung, bugetul baroului trebuie proiectat astfel încât să conserve sau, preferabil, să extindă gama noastră de servicii profesionale, după cum au procedat și notarii. Ați auzit de vreun notar nemulțumit de bugetul afectat consolidării poziției sociale a profesiei?
Și cred că știu și cum să fac acest lucru posibil cu costuri minime. Prin schimbarea mentalității cu privire la publicitate. Pentru publicitari, piața serviciilor avocațiale ar constitui o mană cerească, un El Dorado. Prin urmare, cointeresarea publicitarilor într-o asemenea inițiativă legislativă ar naște un sprijin masiv și probabil lipsit de costuri precum și o campanie de fundamentare eficientă, care ar servi atât intereselor profesiei, cât și percepției publicului asupra ei. O veritabilă revigorare gratuită, un succes de P.R.
Fac o paranteză. La ultimul Congres UIA, am participat la un seminar vizând viitorul profesiei pe care l-au susținut doi avocați care cumulau un secol de experiență în profesie. Nu exagerez, chiar așa s-au recomandat. Iar conferința domniilor lor a vizat (în mod lesne predictibil) mai mult trecutul – evoluția publicității profesionale de la decizia din 1970 a Curții Supreme a Statelor Unite. Culmea, americanul ironiza publicitatea și europeanul era avid de publicitate. Sincer, conferința nu a fost grozavă, iar concluziile ei au fost voit neutre, astfel încât să nu necăjească nici europenii, nici americanii.
Și atunci eu cred că, de lege ferenda, publicitatea nu strică. Câtă vreme nu se abuzează de ea (inducându-se un dezechilibru major determinat de o vădită disproporție între resursele alocate publicității și cele dedicate pregătirii profesionale) și câtă vreme aceasta respectă standardele adoptate statutar, publicitatea va genera prosperitate.
Niciodată publicitatea agresivă a unui cabinet individual al unui pensionar în activitate din Făurei nu va determina pe Mital Steel să recurgă exclusiv la serviciile domniei sale, în ciuda amplasării convenabile, din apropierea complexului siderurgic. Probabil că Mital Steel va apela tot la societăți mari, cu mulți avocați specializați, care au întradevăr capacitatea de a instrumenta un proiect de anvergură. Or, câtă vreme societățile interesate nu reclamă publicitatea neloială a unui concurent, nu văd cine suferă vreo vătămare.
Pe de altă parte, nicio asistentă TV nu va recurge la o societate gigant ca să-și tranșeze divorțul și partajul. Probabil că va alege un avocat independent. În egală măsură, concurenții acestuia pot reclama folosirea unor mijloace nepermise de publicitate, așa cum sunt ele definite de criteriile stabilite prin decizia Curții Supreme, preluate în bună măsură în statutul curent.
Prin urmare, nu văd cu ce ar strica abandonarea mentalității prohibitive cu privire la publicitate secondată în mod precaut de adoptarea unui set de măsuri eficiente în contra publicității, atunci când aceasta îmbracă forma concurenței neloiale.
Nu mai spun că înseși profesiei nu i-ar strica niște remedii publicitare, în special în condițiile în care varii exponenți ai profesiei generează o percepție insuportabilă în rândul publicului. Exemplificativ, mă refer la episodul consumat la ultimul examen de admitere în profesie, când un amploaiat al INPPA a „afișat rezultatele”, azvârlindu-le în iarbă. Eu aș fi publicat în aceeași zi atât scuzele noastre, cât și desfacerea contractului de muncă al respectivului „exponent” în prime time și în heavy rotation. Sau credeți că împământarea rezultatelor a fost un succes de P.R.?
Pe de altă parte, nu pot să mă abțin să nu laud Baroul Dolj, care a constituit un exemplu de transparență decizională asigurată prin… publicitate.
De lege lata, nemulțumirea pe care o manifest privește și aplicarea inconsecventă și ineficientă a normelor statutare. Cred că publicitatea nestatutară a constituit cel puțin o sfidare la adresa confraților care au respectat norma și îmi pare nesportivă, iar reacția firavă, ascunsă, inconsecventă și ineficientă a baroului a potențat abuzul de practici neloiale.
Nu în ultimul rând, vreau să pomenesc un proiect de suflet pentru mine: exportul de servicii profesionale.
Tabloul evidențiază 91 de avocați străini în București – cam 1% din compunerea baroului. Acest procent denota că suntem o piață atractivă, europeană.
Cred că și alte capitale europene sunt în egală măsură atractive.
Și atunci de ce să nu devenim o veritabilă rampă de lansare, o platformă de export de servicii? Nu cumva ar fi bine ca baroul să aloce niscaiva resurse ca să faciliteze relocarea celor interestați? Să funcționeze drept o interfață a baroului de destinație? Sau mai bine rămânem așa, cedând un cap de pod în favoarea confraților vietnamezi? Dacă nu știați, contra unor costuri de dumping (onorarii lunare de 100-200 USD), avocatul vietnamez se specializează și furnizează opinii pertinente în drept european, răspunzând cererii confraților europeni supraaglomerați. Sunt noii „instalatori polonezi”.
Cu ce ar strica dacă am facilita accesul la informație al confraților care vor să se dezvolte transnațional? Le-am putea pune la dispoziție colegilor practică privind admiterea în alte barouri, am putea colecta și expedia barourilor de destinație cererile și am putea garanta legitimitatea avocatului care profesează și în afara teritoriului național, am putea furniza informații cu privire la cerere și ofertă, interacționând cu ambasadele și așa mai departe.
Programul “primul birou” presupune o serie de înlesniri acordate tinerilor cu o experiență de cel mult 5 ani în profesie.
Un prim pas se adresează debutanților, care vor putea consulta pe site-ul baroului o bursă a ofertelor de îndrumare. Ea profita atât stagiarilor, cât și formelor de exercitare a profesiei.
Apoi, absolvenții de INPPA vor fi scutiți de taxe la înființarea formelor de exercitare a profesiei.
Tot prin intermediul site-ului baroului, tinerii proaspăt definitivați vor putea accesa bunurile amortizate de confrații mai vârstnici. Mobilierul unei societăți consacrate în curs de renovare la valoarea lui contabilă îi poate scuti de investiții inițiale cu caracter prohibitiv pronunțat.
Tinerii vor putea obține gratuit sistemele de gestiune puse la dispoziție de barou în format electronic (registre de evidență, registre de termene, registre contabile). De asemenea, vor putea beneficia de soluții de management verificate și recomandate de barou.
O a treia bursă le va sta la dispoziție – bursa ofertelor de conlucrare între formele de exercitare a profesiei. Baroul nu va interveni în niciuna dintre acestea, pentru a nu influența asupra concurenței, limitându-se la a le găzdui pe site-ul propriu.
Nu în ultimul rând, decanul și “sectoriștii” le vor sta la dispoziție. Sper că în felul acesta se vor simți cu adevărat bineveniți în profesie. Poate vom organiza și un Rentrée. Și când zic “poate” se traduce prin “sigur”.
Avocat Mihnea Stoica
Baroul București
Candidat la funcția de Decan al Baroului București
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
