Ion Dragne: Scopul Decanului este de a păstra, într-o lume profund tehnologizată, aflată în perpetuă schimbare, reputația uneia dintre cele mai vechi profesii din lume

* JURIDICE.ro s-a adresat candidaților la demnitatea de Decan al Baroului București adresându-le câteva întrebări, pentru ca avocații să-i cunoască mai bine. Publicăm răspunsurile în ordinea în care le primim.

Alina Matei: Mulţumim că aţi acceptat să acordaţi un interviu pentru utilizatorii JURIDICE.ro. De ce aţi decis să candidaţi pentru demnitatea de Decan, cea mai înaltă funcție din cadrul Baroului București?

Ion Dragne: Vă mulțumesc pentru invitație. Inițiativa JURIDICE.ro, de a prezenta avocaților din Baroul București acest moment important în evoluția profesiei, este foarte utilă.

Candidatura mea este un răspuns la nevoia avocaților bucureșteni de a-și practica profesia sub protecția breslei din care fac parte, la nivelul unor standarde riguroase, așa cum îmi doresc și eu. Sunt suficient de tânăr pentru a mă preocupa pentru profesia care mi-a adus multe satisfacții și, în același timp, suficient de matur încat să îmi amintesc ce era Baroul București acum 20 de ani, când am intrat în avocatură.

Văd că acum este mai bine decât în trecut și apreciez consilierii și decanii care au reușit să miște lucrurile, și cu neajunsurile nerezolvate sau apărute, ceea ce se datorează, poate, acelorași persoane. Mă identific cu ambele categorii, așa încât am „material” pentru a face un proiect despre ce trebuie să fie Baroul București în următorii ani.

Alina Matei: Avocaţii bucureşteni trebuie să aleagă dintre 16 candidaţi. Este bine că şi-au depus candidatura aşa mulţi colegi avocaţi?

Ion Dragne: Numărul relativ mare al candidaților exprimă interesul și dorința de implicare în organizarea și conducerea profesiei de avocat în Baroul București, ceea ce este un lucru foarte bun. Ar fi fost trist pentru comunitatea profesională să existe un singur candidat, căci ar trăda o lipsă de interes pentru viitorul profesiei, nejustificat de nimic. Cu puține excepții, nu am văzut un avocat care să nu fie mândru de apartenența la acest corp profesional liber, așa că preocuparea pentru construcția în care își petrec o parte din viață este de înțeles, chiar și prin numărul de candidaturi depuse. 

Alina Matei: Credeţi că printre candidaţi se numără şi candidaţi în susţinerea adevăratului candidat?

Ion Dragne: Exclud o astfel de ipoteză, cred că toți candidații sunt oameni responsabili, cu respect pentru cei care îi evaluează și vor alege dintre ei sau pe ei. Să nu uităm că alegătorii, membrii Baroului București, sunt oameni instruiți, oameni cu carte, chemați să sesizeze și ce nu pot observa clienții. Ca atare, un avocat care ar face o astfel de încercare ar risca să își piardă mult din credibilitate.

Alina Matei: Dintre cei 16 candidaţi, doar o colegă avocat şi-a depus candidatura. Preferă avocaţii să fie conduşi de un bărbat avocat. Sau nu a venit vremea femeilor avocat?

Ion Dragne: Colega și prietena mea, Flavia Teodosiu, a participat foarte onorabil la precedentele alegeri, ca atare există interes din partea colegelor avocat pentru aceasta componentă a vieții profesionale. Sunt candidate remarcabile pe lista de consilieri, mă rezum doar la evocarea Flaviei Teodosiu, a doamnei Mihaela Catea, a doamnei Gabriela Mihuț, ca atare, vocea femeii avocat se va putea auzi bine în gestionarea profesiei de avocat în București. Sunt convins că în viitor voi saluta o femeie decan a Baroului București, cum deja se întâmplă în unele barouri din țară. Însă, până la urmă, într-un barou al anului 2015, este greu de acceptat, dacă nu imposibil, ideea că un candidat avocat primește mai multe sau mai puține voturi, doar pentru că este o femeie sau un bărbat.

Alina Matei: Spuneţi-ne, vă rugăm, câteva din ideile proiectului pe care l-aţi gândit pentru funcţia de Decan. Ce intenții aveți? Care sunt scopurile, obiectivele? Ce doriți să faceți?

Ion Dragne: În cei 8 ani de când sunt implicat în viața profesiei din Baroul București, am văzut și am contribuit la o modernizare a baroului, în condițiile posibile, dar am văzut și lucruri care pot fi făcute mai bine. Esențială este adaptarea la cerințele și la așteptările pe care le are noua generație de avocați, precum și dezvoltarea sau extensia unor programe în sensul facilitării formării profesionale continue și de protejare a profesiei.

De aceea, programul pe care îl lansez se referă susținerea unei politici profesionale cu deschidere europeană, care are ca principale obiective promovarea și susținerea noii generații avocați, asigurarea facilitării accesului la clientelă și asigurarea protecției profesiei, pe de o parte, creșterea autonomiei Baroului București și inițierea unui dialog constructiv cu celelalte barouri din țară pentru a asigura promovarea reglementarilor profesionale, pe de altă parte.

Alina Matei: Care apreciaţi că sunt principalele probleme cu care se confruntă avocaţii din Baroul Bucureşti? Care sunt soluțiile? În puterea cui sunt soluțiile?

Ion Dragne: Sunt două categorii de probleme: unele care îi interesează pe toți avocații bucureșteni, altele specifice, lucru normal, având în vedere diversitatea nevoilor și a așteptărilor colegilor, de felul activităților avocațiale pe care le prestează în mod obișnuit și a specificului formelor de exercitare a profesiei de avocat.

Prima problema cred că este cea a modului deformat în care autoritățile statului văd avocatura, pentru că încearcă să asimileze avocații angajaților, să le impună contribuții care nu au ce căuta într-o profesie liberă, să le reducă sau mențină la un nivel derizoriu onorariile atunci când statul este client, să le limiteze exercițiul profesiei prin lege sau prin practici administrative.

O a doua problemă importantă este protejarea profesiei și a avocaților din Baroul București, inclusiv prin asigurarea accesului la clientelă. În condițiile în care, după mai bine de 10 ani, nu a fost înlăturată avocatura clandestină, câtă vreme o parte din clienți nu dispune de suficiente informații pentru a distinge între un fals avocat și un avocat, este o necesitate să se limiteze și să dispară exercitarea ilegală a profesiei de către persoane care se autointitulează, fără drept, avocat. Pentru aceasta, vocea Baroului București, vocea UNBR trebuie să se audă cu și mai multă putere, pentru a determina statul să își facă treaba.

Avocații care își exercită profesia în mod individual resimt puternic efectele crizei, de aceea îmi propun să facilitez, în limitele competențelor decanului, un acces al acestora la clientelă în condiți mai favorabile.

Tinerii avocați au nevoie de sprijin pentru integrarea în comunitatea profesională, pentru formarea profesională continuă și pentru exercitarea profesiei în mod demn. De aceea, voi propune ca unele facilități la integrarea tinerilor, pe care statul le asigură în zona raporturilor dintre angajați și angajatori, să se aplice și în relațiile dintre formele de organizare a profesiei și tinerii colaboratori, fără să se afecteze, însă, caracterul liberal al avocaturii.

Onorariile aproape derizorii pe care statul le achită pentru serviciile de asistență juridiciară, în care apărarea este obligatorie prin lege sau dispusă, pe cheltuiala statului, de către judecător, reprezintă o problemă constantă, iar munca de convingere a autorităților despre necesitatea unui preț corect al avocatului, depusă susținut în ultimii ani de conducerea UNBR, cu implicarea decanilor, trebuie continuată.

Din discuțiile purtate cu colegii mei de-a lungul timpului, am mai văzut că se reclamă o implicare constantă a Baroului București în activitatea profesională a avocaților, fără a deveni o supraveghere incompatibilă cu caracterul liberal al avocaturii, precum și în ceea ce privește activitățile lor conexe, de socializare, în scopul dezvoltării unor facilități. Totodată, asumarea rolului de protector al profesiei, lărgirea sferei prestațiilor avocațiale prin promovarea unor proiecte în acest sens, precum și asumarea rolului de facilitator de comunicare între tinerii avocați și formele de exercitare a profesiei sunt două perspective de viitor aflate pe lista celor mai stringente nevoi aflate în așteptarea de soluții.

Avocații contează pe eficiența și eficacitatea organelor de conducere ale Baroului București în ceea ce privește garantarea secretului profesional și a încrederii în profesia de avocat, îmbunătățirea relației dintre participanții la actul de justiție și avocați, abordarea modernă și echilibrată a formelor de publicitate ale profesiei de avocat, îmbunătățirea serviciilor administrative, prin introducerea unor sisteme electronice de gestiune și de optimizarea timpului de răspuns și transparență. În continuare este apreciată importanța pe care o are creșterea gradului de transparență decizională, atât la nivelul Consiliului, cât și la nivelul Decanatului, în limitele legii și ale statutului profesiei și cu respectarea dreptului la imagine al avocatului, precum și asigurarea unei bune comunicări cu corpul profesional.

De aceea, programul meu electoral încearcă să răspundă acestor nevoi.

De unul singur nu pot să fac toate acestea, așa că aș fi încântat să lucrez cu Petruț Ciobanu, cu Flavia Teodosiu, cu Vasile Nemeș, cu maeștrii de Herbay și Nicu Tiberiu, dintre actualii consilieri. M-ar bucura și aș apela la oameni de calitate, nou veniți în consiliu, ca Aurel Ciobanu, Mihai Hotca, Mihaela Catea, Octavian Popescu, Dan Petre, Ștefan Naubauer și alți avocați candidați.

Dar fără experiența și puterea de muncă a maestrului Gheorghe Florea, care a făcut multe din lucrurile bune pentru care spun că avocatura a evoluat spre bine, Consiliul Baroului București ar fi mai sărac.

Alina Matei: Cum ar trebui să fie Decanul celui mai mare barou din ţară? Un profil scurt, vă rog.

Ion Dragne: Un om responsabil, care să vadă interesul profesiei ca fiind mai important decât cel personal, capabil să asculte, să preia, să admită greșelile, să le îndrepte, cu o gândire modernă, orientată spre soluționarea nevoilor confraților săi cu scopul de a păstra, într-o lume profund tehnologizată, aflată în perpetuă schimbare, reputația uneia dintre cele mai vechi profesii din lume.

Alina Matei: Vă cunoașteți contracandidații? Dacă nu aţi candida, pe cine aţi vota?

Ion Dragne: Da, mai mult sau mai puțin. Sunt printre ei oameni de calitate, așa că e greu să fac o alegere. Dacă se mai înțelepțește, peste ani, poate Mihnea Stoica.

Alina Matei: Care dintre decanii de până acum ai Baroului București consideraţi că şi-a făcut cel mai bine treaba?

Ion Dragne: Cred că fiecare dintre decanii aleși de-a lungul anilor a făcut eforturi pentru a pune încă o cărămidă la temelia profesiei de avocat în București, condițiile și rezultatele fiind diferite de la etapă la etapă. Îmi propun să mențin tot ce e bun din activitatea distinșilor colegi, care ne-au fost decani în timp.

Alina Matei: Cum credeţi că se va desfăşura campania pentru alegerea decanului?

Ion Dragne: Cea mai mare parte s-a desfășurat. A fost, în general, civilizată, cu mici excese publicitare. Eu mi-am propus să nu fac nimic care să mă împiedice să îl salut, privindu-l în ochi, pe oricare dintre candidați după alegeri.

Alina Matei: Dacă veți fi ales, o să faceți parte și din Consiliul UNBR. Ce intenții aveți la nivelul UNBR?

Ion Dragne: Pot să amintesc aici una din inițiativele programului meu privind garantarea secretului profesional și a încrederii în profesia de avocat, prin promovarea, cu sprijinul Uniunii Naționale a Barourilor din România și al autorităților publice, a unor modificărilor legislative care să urmărească calificarea încălcării secretului profesional de către avocat în legislația profesiei, sancționarea disciplinară în situația în care secretul profesional este încălcat și informarea corpului de avocați despre orice încălcare a secretului profesional de către membrii Baroului București, în condițiile legii. Aș dori să menționez aici și susținerea elaborării de către Uniunea Națională a Barourilor din România a “Ghidului de bune practici” privind interpretarea şi aplicarea unitară de către organele profesiei a reglementărilor privind publicitatea profesională, în vederea corelarii prevederilor legale cu orientările contemporane în Uniunea Europeană.

Alina Matei: Cum vedeți formarea profesională a avocaților? Ați schimba ceva?

Ion Dragne: Pledez pentru implicarea Baroului București într-o mai mare măsură în proiectele Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, pentru a asigura accesul la o formare profesională continuă facilă. Totodată, propun cooptarea de lectori și specialiști care să asigure o formare profesională gratuită pentru o specializare și o dezvoltare profesională remarcabilă atât a avocaților stagiari, cât și a celor definitivi.

Alina Matei: Ce părere aveți despre mediere și relația/confuziunea avocat-mediator?

Ion Dragne: Timpul ne va spune dacă este potrivită pentru societatea românească. În procesul civil există o secțiune care permite administrarea probelor prin avocați. Nu am auzit, până acum, un judecător care să recomande părților această cale și niciun coleg care să îmi relateze că i s-a întâmplat să parcurgă această procedură. De aceea, în cazul în care apare disputa, partea interesată pare mai atrasă să ajungă la judecător. Pentru o mai bună integrare a medierii, poate că ar fi fost bună acceptarea ideii că medierea este o componentă a activității avocatului.

Alina Matei: Vă simțiți mai apropiat de avocații care lucrează individual sau de avocații corporatiști?

Ion Dragne: Toți suntem avocați, opțiunea de a lucra într-o formă sau alta este individuală, iar eu, ca fost titular de cabinet individual un timp îndelungat, precum și ca asociat, acum, zic că și cabinetul individual, și societatea profesională, au, fiecare, farmecul său.

Alina Matei: Vă simțiți mai apropiat de avocații de litigii sau de avocații de consultanță?

Ion Dragne: Am un coleg deștept și hâtru, Stelian Garofil, pe care îl voi vota, ca și pe Cătălin Băiculescu, Cosmin Vasile, Raluca Amza, Valentin Lupu și Petre Bucur, pentru comisia de disciplină, care spune că nu există facultăți de consultanță și facultăți de litigii, ci doar facultăți de drept. Toți îmi sunt colegi, lucru care se vede foarte bine în adunările generale sau la evenimentele aniversare ale Baroului București. 

Alina Matei: Credeți că tinerii avocați ar trebui să primească o atenție specială, sau sunt la fel ca oricare avocat?

Ion Dragne: Asumarea responsabilității avocaților definitivi de a avea rolul de mentori pentru tânăra generație rămâne unul dintre elementele de autenticitate ale profesei noastre, lucru care o deosebește de celelalte și care îi conferă greutate în cele din urmă. De aceea, facilitarea accesului la stagiile de practică prin încheierea unor parteneriate cu barourile internaționale sau forme de exercitare a profesiei, stabilirea unor discounturi ale programelor de master și a studiilor postuniversitare (burse) și organizarea unor servicii de consiliere și informare destinate avocaților stagiari (integrare profesională) sunt doar câteva puncte care alcătuiesc programul meu electoral.

Alina Matei: Ce vă diferenţiază faţă de ceilalţi candidaţi?

Ion Dragne: Sunt, ca și ceilalți candidați, avocat în Baroul Bucurețti, deci diferențe esențiale nu sunt. Poate un mod mai calm de abordare, dialogul pot face diferența.

Alina Matei: Ce mesaj doriţi să adresaţi colegilor pentru a vă vota?

Ion Dragne: Să vină la vot pe 17 mai, la orele 8:00, pentru că ne privește. O avocatură de elită, cum trebuie să adune cea din Baroul București, nu este compatibilă cu absenteismul.

Alina Matei: Vă mulţumesc pentru că aţi răspuns interesului utilizatorilor JURIDICE.ro și pentru că ați stat de vorbă cu mine. Mult succes!

Ion Dragne: Cu plăcere, la revedere!

Citeşte mai mult despre Alina Matei, Aurel Ciobanu, candidat, Catalin Baiculescu, Cosmin VASILE, Dan Petre, Decan al Baroului București, Flavia Teodosiu, interviu, Ion DRAGNE, Mihai Hotca, Octavian Popescu, Petrut CIOBANU, program electoral, Raluca Amza, Stefan Naubauer, Stelian Garofil! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.