Alina Ghica: Spectacolul mediatic e una, iar Justiția e altceva…

Ioana Ene Dogioiu: CSM a reactionat fata de ceea ce a apreciat drept piedici puse actului de justitie prin refuzul Parlamentului de a incuviinta cererile venite dinspre DNA, chestiune care a facut obiectul unei sesizari la CCR in cazul Sova. Sunt foarte dese cazurile in care Inspectia Judiciara constata incalcari ale independentei Justitiei prin declaratii ale politicienilor. Din aceasta perspectiva, considerati ca Justitia se afla in acest moment sub un asalt din partea politicului?

Alina Ghica: As incepe prin a spune ca, potrivit dispozitiilor Legii nr. 304/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, modificata si republicata, nerespectarea de catre un magistrat a deciziilor Curtii Constitutionale sau a deciziilor pronuntate in interesul legii de catre ICCJ reprezinta o abatere disciplinara, iar sanctiunea in acest caz poate merge pana la excluderea din magistratura a judecatorului sau procurorului.

In cazul de fata avem o astfel de decizie pronuntata deja de Curtea Constitutionala. Cred ca pentru asigurarea justului echilibru intre puterile statului s-ar impune o egalitate de tratament si pentru celelalte puteri ale statului, avand in vedere faptul ca aceste decizii au caracter obligatoriu si opozabilitate erga omnes.

In ceea ce priveste atingerile aduse independentei Justitiei constatate de catre Inspectia Judiciara, reamintesc ca Inspectia Judiciara este o institutie independenta, iar verificarile si rapoartele rezultate sunt efectuate de catre magistrati impartiali si independenti.

Mai departe, plenul CSM este cel care, insusindu-si total sau partial aceste rapoarte sau chiar respingandu-le in unele cazuri, hotaraste asupra incalcarii sau afectarii independentei Justitiei.

Da, in acest moment, Justitia este tinta celorlalte puteri ale statului intrucat a devenit imuna la stimulii exteriori.

Ioana Ene Dogioiu: Premierul a catalogat hotararea ICCJ in cazul Liviu Dragnea drept o condamnare simbolica a unei decizii politice. Considerati ca ne aflam tot in fata unei incalcari a independentei Justitiei sau pe teritoriul dreptului la opinie si libera exprimare?

Alina Ghica: Hotararile pronuntate de instantele judecatoresti nu sunt intotdeauna pe placul publicului sau al inculpatului. In pronuntarea unei hotarari, instanta nu urmareste satisfacerea asteptarilor, ci echitatea si legalitatea. Magistratii, chiar daca uneori nu le convine sau nu sunt multumiti de coerenta sau consistenta unor acte normative, nu le critica public ulterior intrarii acestora in vigoare.

Hotararile judecatoresti, fie acestea nedefinitive, au, odata pronuntate si cel putin pana la pronuntarea unei eventuale decizii de desfiintare sau modificare de catre instanta de control judiciar, putere de lege. Asa ca nu vad de ce acestea ar trebui criticate public.

In ceea ce priveste caracterul hotararilor judecatoresti, pot sa va spun ca nicio hotarare judecatoreasca nu este simbolica. Aceasta se pronunta pe baza probelor si dispozitiilor legale. A cataloga public, in acest fel, o hotarare judecatoreasca nedefinitiva poate fi interpretat ca o presiune asupra judecatorilor investiti sa solutioneze calea de atac. Ma intreb cum as cenzura in calea de atac o hotarare judecatoreasca apreciata drept o decizie politica in spatiul public?!!

Ioana Ene Dogioiu: Exista mai multe proiecte de modificare a Codurilor Penal si de Procedura Penala. Le considerati necesare si fundamentate? Erau preferabile „indiciile temeinice”, „suspiciunilor rezonabile”?

Alina Ghica: Desigur, orice lege suporta si este susceptibila de modificari, generate de diverse cauze, evolutii sau evenimente viitoare. In ceea ce priveste sintagma de „suspiciuni rezonabile”, pot sa va spun ca, din comunicarile avute de CSM cu instantele teritoriale, nu rezulta ca acestea ar fi intampinat dificultati de intelegere a sintagmei si/sau in valorificarea conceptului in procedurile derulate, in motivarea deciziilor si a masurilor procedurale dispuse.

Nu pot spune ca pentru magistrati este o problema terminologia Codului de Procedura Penala. Nu a fost invocata in nicio motivare a unei hotarari judecatoresti.

Pe de alta parte, actualele dispozitii legale vorbesc de probe din care rezulta suspiciuni rezonabile, asa ca nu vad unde este necorelarea legislativa.

Ioana Ene Dogioiu: Se vorbeste insistent despre judecatori care ar fi santajabili din cauza unei foste sau actuale calitati de ofiteri acoperiti ai serviciilor secrete, tema lansata de chiar fostul presedinte al Romaniei. CSM a cerut CSAT sa clarifice acest aspect. Considerati ca este aceasta o problema reala a sistemului judiciar?

Alina Ghica: CSM a facut aceasta solicitare catre CSAT ca urmare a sesizarii sale de catre asociatiile profesionale care sunt preocupate, se pare, de aceasta tema.

Fiecare magistrat completeaza, anual, o declaratie pe proprie raspundere in acest sens. Personal, nu cred ca vreun coleg de-al meu, cunoscand regimul juridic al unor astfel de declaratii, ar savarsi infractiunea de fals in declaratii. Din aceasta perspectiva, demersul asociatiilor profesionale poate fi vazut ca o formalitate sau ca un exercitiu de imagine.

Avand in vedere scopul pentru care sunt constituite, mi-as dori ca asociatiile profesionale ale magistratilor sa propuna si alte teme, cu caracter mai pragmatic, mai aplicat, in rezonanta cu nevoile reale ale sistemului.

Ioana Ene Dogioiu: Sunt invocate incalcari ale drepturilor suspectilor din dosarele penale printr-un exces de arestari preventive si folosirea excesiva a catuselor. Ati constatat sau va temeti de abuzuri din aceste puncte de vedere?

Alina Ghica: Arestarea preventiva se dispune exclusiv printr-o hotarare judecatoreasca. In acest context, orice comentariu din partea mea, ca magistrat, nu imi este permis. Incatusarea este reglementata pe baza de protocoale si regulamente, iar daca acestea sunt incalcate de catre personalul si structurile abilitate, desigur pot face obiectul unor proceduri administrative, care la randul lor sunt reglementate.

Limitele si conditiile expunerii mediatice a unor imagini sau inregistrari video cu persoanele supuse unor astfel de proceduri fac obiectul unor reglementari privind informarea publica, audiovizualul si presa. Responsabilitatea revine institutiilor abilitate in acest sens, Consiliul National al Audiovizualului, Autoritatii de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal etc. Spectacolul mediatic e una, iar Justitia e altceva…

Ioana Ene Dogioiu: A fost invocata recent, de fostul presedinte Basescu, o declaratie a presedintelui ICCJ, in care dna Stanciu se referea la perteneriatul anticoruptie intre Inalta Curte si DNA. Socotiti ca un asemenea parteneriat poate fi periculos pentru corectitudinea unui proces penal?

Alina Ghica: Dna presedinte Stanciu a evocat cu ocazia bilantului DNA aferent anului 2013 un principiu sustinut de intreg sistemul judiciar, de toate institutiile componente: lupta impotriva coruptiei. Nu imi amintesc sa fi vorbit de anumite dosare, de alte aspecte punctuale ale cauzelor.

Procesul penal se bazeaza si pe principii, dar mai ales pe probe. Nu putem interpreta decat tendentios astfel de afirmatii, in conditiile in care instantele de judecata nu pronunta doar solutii de condamnare in dosarele instrumentate de DNA, ci si de achitare.

Ioana Ene Dogioiu: Pe masa presedintelui Iohannis exista o propunere pentru sefia DIICOT. In jurul dlui Horodniceanu exista unele controverse, unele legate chiar de proiectul domniei sale, care a primit insa avizul Sectiei de procurori a CSM. Considerati ca dl Horodniceanu este persoana potrivita pentru sefia DIICOT?

Alina Ghica: Independent de nume, persoana care ocupa o astfel de functie trebuie sa faca parte din elita profesiei sale. Altfel, nu are ce cauta acolo. Nu il cunosc personal pe dl Horodniceanu, am cunostinta doar despre datele dumnealui din dosarul profesional.

Transmiterea in direct a interviului sustinut de domnia sa in fata Sectiei pentru procurori a CSM mi-a permis, asemeni publicului larg, sa urmaresc prestatia sa raportata la exigentele procedurii.

Am sustinut constant necesitatea unei proceduri de numire in functii de conducere din Parchete similara procedurii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In acest moment, daca cinci judecatori vor sa acceada la o functie de conducere in cadrul ICCJ, au libertatea sa-si depuna si sustina proiectele in fata Sectiei pentru judecatori, urmand ca presedintele sa aprecieze. In cazul procurorilor, ministrul Justitiei formuleaza o unica propunere, avizata pozitiv sau negativ de sectia pentru procurori.

Ioana Ene Dogioiu: Presedintele Senatului s-a intalnit recent cu reprezentantii CSM, ocazie cu care dl Tariceanu i-a intrebat direct daca este bine ca procurorii sa fie considerati in continuare magistrati, egali ca statut cu judecatorii. Este?

Alina Ghica: Constitutia nu imparte magistratii pe categorii; nu vorbeste de magistrati de rang unu si magistrati de rang doi. Pe de alta parte, rapoartele CE in cadrul MCV, precum si observatiile Comisiei de la Venetia converg spre mentinerea statutului de magistrat al procurorului.

Nu stiu ce altceva ar mai putea comenta sau discuta cineva, oricine, pe aceasta tema. Cred ca este o falsa preocupare menita sa creasca entropii si sa stimuleze emotii. Atat.

Ioana Ene Dogioiu: Si tot dl Tariceanu a declarat cu aceeasi ocazie ca „un proiect de lege privind raspunderea magistratilor, gandit si redactat de CSM impreuna cu asociatiile profesionale, ar putea sa fie o tema de gandire”. Cum vedeti aceasta tema?

Alina Ghica: Magistratii raspund material si pe legea actuala in situatia in care se dovedeste savarsirea unei infractiuni in legatura cu o cauza civila sau penala. Nu e nevoie de un alt proiect de lege.

E suficient ca legea sa fie citita, inteleasa si aplicata de institutiile abilitate, in cazurile si limitele prevazute. A initia un proiect de lege in domeniu ar reprezenta un regres si un demers opus curentului legislatiilor europene care, majoritar, prevad sau urmaresc inlaturarea raspunderii materiale a magistratului, ca o conditie fundamentala a garantarii independentei acestuia.

In peste 20 de state UE, relatia raspundere materiala versus independenta a fost transata in beneficiul independentei.

Observ insa ca periodic aceasta tema este adusa in discutie in spatiul public, cu preponderenta in contextul in care instantele de judecata pronunta hotarari cu impact in societate, atat in materie civila, cat si in materie penala. As vrea sa cred ca nu exista nicio legatura, dar perceptia colegilor magistrati este alta.

In acest context, cred ca asociatiile profesionale ale magistratilor ar trebui sa se alature eforturilor CSM, in a explica opiniei publice necesitatea independentei magistratilor. Si din aceasta perspectiva, un magistrat care judeca 40-50 de dosare intr-o saptamana, sub spectrul unui asemenea tip de raspundere, fara a savarsi vreo infractiune in legatura cu cauza, nu este un magistrat independent.

* Multumim Ziare.com

Aveţi cont profesional JURIDICE.ro?