Bogdan Rădulescu: Nu este un mare merit să persiști în ipostaza de ”lup singuratic” și la final să anunți că ai fost înfrânt de sistem
21 mai 2015 | Alina MATEI
Bogdan Rădulescu
JURIDICE.ro s-a adresat candidaților la demnitatea de membru al Consiliului Baroului București adresându-le câteva întrebări, pentru ca avocații să-i cunoască mai bine. Publicăm răspunsurile în ordinea în care le primim.
Alina Matei: Mulțumesc, domnule avocat, pentru că ați acceptat să acordați un interviu pentru utilizatorii JURIDICE.ro. Candidați pentru demnitatea de membru al Consiliului Baroului București. Cum și când v-ați decis?
Bogdan Rădulescu: Anul acesta repet încercarea de acum 4 ani. Nu am reușit atunci, am primit puțin peste 800 de voturi, la aproximativ 80 de voturi de numărul necesar, iar acest scor m-a încurajat și, sper, m-a și învățat ce să fac pentru a fi mai convingător.
Sunt în profesie de 16 ani și anii aceștia au înmulțit reflecțiile asupra a ceea ce lipsește și a ceea ce prisosește avocaturii și avocaților. Rezervele și nedumeririle asupra modului cum este subminat statutul avocatului de nu puțini exponenți ai autorităților, ca și cum am fi un grup de marginali care solicităm protecție și nu o componentă indispensabilă a mecanismului judiciar. Defensiva cu care, la nivelul organelor profesiei, s-a gestionat acest impas.
Rezervele și nedumeririle au generat idei, pe care le-am împărtășit prietenilor, apărând astfel sugestia de a candida. Am reacționat deci imediat la inițiativa lui Mihnea Stoica de a mă alătura echipei sale în 2011 și, în mod firesc, și în 2015.
Alina Matei: Cred că a face parte din Consiliul Baroului București e cu mult mai dificil decât a fi ales. Ce reprezintă pentru dumneavoastră această Demnitate?
Bogdan Rădulescu: Este prilejul de a-mi pune în practică ideile, intuițiile, principiile. Ocazia de a-mi verifica capacitatea de conlucrare și un anume tip de încăpățânare în promovarea intențiilor. O experiență interesantă, profesională și personală.
Alina Matei: Ce intenționați să faceți în calitate de membru al Consiliului Baroului Bucureşti? Care sunt direcțiile de acțiune?
Bogdan Rădulescu: Am întâlnit o colegă avocat căreia i-am spus că îmi încerc șansele în alegeri și că sper că va veni la adunare. Expresia i s-a înăsprit și mi-a spus că nici nu se gândește. Sunt colegi complet străini și mirați de ideea de a participa la adunări, indiferent de problemele discutate, alții decontează cu un gen de satisfacție, prin absență, absența Baroului din viața lor profesională. Niciunul din aceștia nu s-au prezentat niciodată. Niciodată. Niciunul din aceștia nu are vreo vină. Se va spune că există materiale pe site-uri, neconsultate de avocații care reproșează lipsa de informații. Informația relevantă – să o spunem sincer – este însă drămuită. În afară de aceasta, însă, marile teme care se vehiculează în societate, în legătură cu lezarea lentă, dar sigură a drepturilor și libertăților cetățenești, a dreptului la apărare în genere, sunt tratate de presă, de sociologi, politologi, asociații, Baroul fiind cu desăvârșire absent. Avocații sunt persiflați, puși la punct, amendați din senin, intimidați. Întrebați câți au întâmpinat asemenea comportamente ”instituționale” și dacă s-au gândit vreo clipă să sesizeze astfel de fenomene la Barou. Cunoașteți vreo luare de poziție a Baroului în legătură cu astfel de probleme în ultimii 10 ani?
Avocații stagiari sunt condiționați de exigența de fi cooptați de un maestru pentru a putea profesa. Ca o paranteză, știți câte cazuri am auzit, de avocați stagiari neremunerați, care, dimpotrivă, trebuie să-și ”remunereze” ei maestrul pentru că le-a facilitat accesul în profesie? Se va spune că sunt cazuri deviante izolate. În realitate, ele nu sunt atât de rare.
Efectiv, trebuie evaluată eficiența integrării forțate a unui stagiar într-un birou de maestru vis-a-vis de scopul asigurării unui serviciu avocațial de calitate și sunt de identificat soluții alternative. Unele din ele deja există – pregătirea prin INPPA, de exemplu, – altele le putem prelua din experiența organizării profesiei din alte țări; în SUA, de exemplu, stagiarul poate opta pentru o activitate pe cont propriu încă de la accederea în profesie.
Colegele care intră în concediu postnatal știu care le sunt veniturile, contribuțiile, dar se trezesc cu indemnizații fixate într-un sistem improvizat și aleatoriu. Cunosc situații în care, contrar regulilor cunoscute în alte sisteme de asigurări sociale, indemnizația a scăzut dramatic chiar pe perioada concediului postnatal, în al doilea an al concediului. Nu mai vorbesc de alte cazuri, în care, după câteva luni, plata a fost sistată, pe motivul epuizării plafonului. Există un mecanism care explică și permite anticiparea nivelului de indemnizare? Acesta trebuie clar cunoscut. Și respectat.
Gestionarea fondurilor este o altă hibă, de fond ori de comunicare. De fond ori de comunicare? Personal nu știu și nu cunosc niciun coleg avocat care să nu aibă impresia că ”ceva se petrece” cu aceste fonduri. Intuiția îmi spune că ele sunt gestionate nu mereu fericit, dar corect. Obscuritatea destinațiilor banilor și lipsa palpabilă a unei utilizări efectiv utile avocatului sunt problemele remanente ale acestui sistem care nu se poate revela pe sine însuși.
Alina Matei: Pare simplu să faci ceea ce îți propui, dar e al naibii de greu. Cum veți găsi înțelepciunea de a făuri pe măsura vorbelor?
Bogdan Rădulescu: Nu este un mare merit să persiști în ipostaza de ”lup singuratic” și la final să anunți că ai fost înfrânt de sistem. Trebuie să știi să te integrezi sistemului și de acolo să ai perseverența, suplețea, strășnicia în a-ți promova ideile. Se face prin compromis, se face prin ralierea altora, prin ralierea ta, prin păstrarea unui echilibru al temelor tranzacționate și al căilor de acțiune. Trebuie să te ții de principii, în rest, rezolvarea detaliilor aparține tuturor felurilor de conjuncturi.
Alina Matei: Consiliul Baroului e un organ colegial. Susțineți vreunul din candidații pentru funcția de Decan? Nu vă rog să indicați vreun nume, ci am în vedere ideea de echipă.
Bogdan Rădulescu: Chiar dacă nu mă rugați, eu tot am să menționez ceea ce deja se cunoaște, apartenența mea la echipa lui Mihnea Stoica, decanul de care Baroul are nevoie.
Alina Matei: Cum ați perceput activitatea actualilor membri ai Consiliului? Ați remarcat pe cineva sau proiect?
Bogdan Rădulescu: Credeți-mă că nu era nevoie de candidatura mea dacă ideile în care cred, și care nu sunt atât de neobișnuite, ar fi fost promovate, puse în operă de către actualul consiliu. Am sesizat, și după alegerile din 2011, că proiectele pe care Mihnea le are în vedere, consonante cu propriile mele idei și cu ale celorlalți colegi din echipa noastră, au nevoie de un sprijin mai puternic și mai extins, în Consiliu, de unde ideea că schimbarea componenței sale este și astăzi necesară.
Alina Matei: M-am uitat pe Legea noastră în ceea ce privește atribuțiile Consiliului baroului. Mi-au rămas ochii pe cea cu acceptarea donațiilor și legatelor făcute baroului. Aveți idee dacă sunt astfel de generoși? Eu nu…
Bogdan Rădulescu: Nu e un moment propice, nu numai din punct de vedere economic, dar timpurile când o astfel de disponibilitate se va manifesta se vor întoarce, fără îndoială. Societatea românească va recupera, nu mă îndoiesc, valorile epocii interbelice.
Vocația de a dărui, câtă este în prezent, se cuvine deocamdată canalizată spre copii, bătrâni, persoane aflate în dificultate și instituțiile care îi ocrotesc pe aceștia.
Alina Matei: Cum vedeți desfășurarea lucrărilor ședințelor Consiliului Baroului? Ca și până acum? Transmise live? Sau cel puțin un rezumat al soluțiilor adoptate? La urma urmei, transparența înlocuiește incertitudinea.
Bogdan Rădulescu: Categoric, soluția transmisiilor live, consacrată în varii situații de instituții analoage, și-a arătat valoarea. Astăzi, soluțiile adoptate în Consiliu sunt îndeobște cunoscute, dar aparțin acelui gen de imobilism care menține Baroul neatractiv pentru membrii care îl compun. Umanizarea comunicării, prezentarea expunerilor de motive sau a rațiunilor care au stat la baza hotărârilor va permeabiliza și, în cele din urmă, va sfărâma zidul care actualmente ține separați Baroul și avocații săi.
Alina Matei: Dar legătura Baroului București cu avocații? Cum ar trebui să fie? De cine să fie făcută? Purtător de cuvânt, alt web site, întâlniri cu avocații, bistro al avocaților?
Bogdan Rădulescu: Am răspuns mai sus. Ideea de purtător de cuvânt este chiar excelentă. Mihnea a venit cu ideea descentralizării Baroului; în concretizarea ei, nu este deloc nepractică ideea amenajării unor birouri în teritoriu în care să aibă loc o comunicare fluidă între avocați solicitanți și câte un consilier desemnat ”de serviciu” pe criterii stabilite.
Alina Matei: De ce credeți că are nevoie Baroul București? Proiecte noi? Mai multe protocoale? O mai mare implicare a avocaților, dar cum?
Bogdan Rădulescu: Nu aș vrea să mă repet, nevoile Baroului sunt sugerate de problemele sale actuale. Dar ceea ce categoric este de natură să asigure facilitatea prestării serviciilor, să mărească prestanța, totuși, a acestei profesii este un nou sediu, mai modern și mai încăpător. Și o modernizare a relaționării cu avocatul, prin suprimarea birocrației, implementarea unui ghișeu unic (numai pentru operațiunile care impun neapărat prezența), punerea accentului pe comunicarea informatică, începând (sau terminând) cu exercitarea dreptului de vot. Baroul trebuie să se priceapă să îi facă pe avocați să simtă că îi sunt datori, datori pentru că profesia de avocat este iar respectată, datori pentru că Baroul a dispărut din rândul instituțiilor consumatoare de timp și energie, datori pentru reușita în eradicarea avocaturii ilegale (și nu mă refer deloc aici exclusiv la Baroul Bota, ci și la diversele entități comerciale specializate în recuperarea creanțelor). Odată realizate aceste lucruri, vom avea și implicare pe scară largă.
Alina Matei: Care este cuantumul indemnizației de membru al Consiliului Baroului Bucureşti, în prezent?
Bogdan Rădulescu: Aproximativ 5.000 de lei, mi se pare un cuantum corelat cu remunerațiile exponenților altor servicii publice înrudite din România.
Alina Matei: Sunt 81 de candidați. De ce să fiți printre cei 15 membri ai Consiliului Baroului București?
Bogdan Rădulescu: Am spus că, la câți candidați de valoare sunt, regret că numărul de consilieri este doar 15. Colegii care vor vota vor alege pe aceia pe care îi consideră cei mai potriviți pentru această calitate.
Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru colegii avocați.
Bogdan Rădulescu: Să preia ei inițiativa transformării Baroului în ceea ce își doresc.
Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.
Bogdan Rădulescu: Eu vă mulțumesc și salut acest forum formidabil care este JURIDICE.ro.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
