« Flux noutăţi
Proiecte speciale: Asigurări pentru avocaţiCariere juridiceCărţi juridiceConferinţe juridiceDezbateri juridiceEvenimente juridiceGrile juridiceLawyers WeekProfesioniştiBarouriCovid-19 Legal ReactInternaţionalJurisprudenţă inedită CITRLegal DaysLifeNotariatExecutoriReviste juridiceSistemul judiciarUniversitariaCitate juridiceJURIDICE MOLDOVALaw Flaws ProjectLegal Soft SkillsNoul Cod comercial român
Sistemul judiciar
Official partners: Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie
JURIDICE

Centrul de Resurse Juridice susține demersurile pentru identificare ofițerilor acoperiți din justiție
22.05.2015 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Centrul de Resurse Juridice a dat publicității miercuri, 20 mai 2015, un comunicat prin care își arată susținerea față de demersurile UNJR, AMR și APR pentru identificarea ofițerilor acoperiți din justiție.

Comunicatul integral:

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) susţine solicitările Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR)[1], a Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR) precum şi a Asociaţiei Procurorilor din România (APR), rămase fără răspuns concret din partea Consiliului Superior al Magistraturii şi a Preşedintelui României.

Sesizările asociaţiilor profesionale privesc probleme extrem de grave, care aduc atingere însăşi substanţei democraţiei: posibilitatea existenţei ofiţerilor acopeperiţi ori colaboratorilor în rândul magistraţilor (lucru expus de către fostul preşedinte al României, fost preşedinte CSAT, Traian Băsescu) şi, pe de altă parte, implicarea SRI în procedurile judiciare până la soluţionarea definitivă a cauzei, aşa cum reisese din declaraţiile dlui general Dumbravă. Potrivit acestora, SRI se află în plin „câmp tactic”, alături de procurori, poliţişti şi judecători[2].

Aceste lucruri, dacă sunt reale, indică inexistenţa independenţei justiţiei, faptul că justiţiabilul nu are acces la un tribunal independent, respectiv la un judecător imparţial. Aşa încât lucrurile necesită dezbatere în societate, clarificare şi investigare. Ce fel de sistem judiciar dorim să avem?

Consiliul Superior al Magistrurii, în registrul obişnuit, s-a grabit să îngroape sesizările într-o manieră formalistă, fără să antameze fondul. Este ceea ce se numeşte ridicarea unor excepţii pentru a se evita dezbaterea pe fond[3]. Membrii societăţii civile din CSM, ca de obicei, nu s-au pronunţat.

Astfel, CSM a hotărât să sesizeze CSAT pentru ca acesta, în virtutea atribuţiilor legale, să verifice toţi judecătorii, procurorii, personalul auxiliar şi asimilat (aproape 9.000 de persoane înmulţit cu 2, pentru că solicitarea s-a transmis pentru anii 2013 şi 2014) pe temeiul că nu pot face o prioritizare, întrucât ar „imixtiona cu activitatea unei alte instituţii”. Întrebarea este de ce nu au început cu ei înşişi, urmând apoi funcţiile cheie din magistratură. „Câmpul tactic” revelat anterior e puţin probabil să se afle la judecătorii.

În ceea ce priveşte celelalte solicitări ale asociaţiilor, de apărare a independenţei sistemului judiciar ca urmare a declaraţiilor şefului direcţiei juridice a SRI, precum şi de sesizare a SRI pentru clarificarea declaraţiilor acestei instituţii, acestea au fost respinse de CSM[4].

Solicitările adresate Preşedinţiei de includere a acestor probleme pe ordinea de zi a proximei şedinţe a CSAT au rămas și ele fără răspuns.

În schimb dl. Cezar Preda, membru în Comisia parlamentară comună de control a SRI, fără să fie sesizat ori să se autosesizeze, a tranşat problema[5] în sensul că nu există ofiţeri acoperiţi în magistratură.

Într-o ţară în care organele de cercetare şi autoritatea judecătoresacă ar funcţiona, nu ar pune pe ordinea de zi a CSAT problema defrișărilor ilegale (ele au loc de 25 de ani). Chiar dacă valul de simpatie este incontestabil. Dacă, însă, o pune, se cheamă că organele/instituţiile menţionate anterior nu funcţionează.

Iar, dacă asociaţiile profesionale ale magistraţilor indică posibile derapaje grave în cadrul sistemului judiciar şi ele nu sunt tratate la modul cel mai serios cu putinţă de instituţiile-garant, ei bine, iată o mare problemă de siguranţă naţională.


[1] UNJR, Solicitare pentru apărarea independenţei justiţiei din România.
[2] Interviu Dumitru Dumbravă.
[3] Ședința CSM din 13 mai 2015.
[4] Ordinea de zi soluționată a ședinței Plenului CSM din 13 mai 2015.
[5] Cezar Preda, PNL: Solicitarea Uniunii Judecătorilor către CSM pentru identificarea „acoperiților” din justiție implică un conflict de natură instituțională.


PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.