Baroul București, un pas spre modernizare
21 mai 2015 | Constantin VOICESCU
Avem alegeri pentru barou si, din nou, sunt candidati care, mai mult sa mai putin academic, produc agitatie in speranta ca vor iesi in evidenta si care, daca este sa respectam o oarecare traditie, vor reusi in mica parte sa ajunga (doar) in Consiliul Baroului, vorbind doar de organele de conducere.
Cu o experienta de 14 ani in profesie, am decis sa candidez pentru functia de consilier in speranta ca, de aceasta data, in urma alegerilor, vom reusi sa formam o echipa noua, capabila sa duca la indeplinire acele deziderate (care, multe, vin din probleme identificate, cu siguranta, de fiecare dintre noi), care au fost uitate de o buna parte din cei in care ne-am pus speranta, imediat ce s-a incheiat lupta pentru voturi. Si nu doar atat.
Am privit cu atentie alte profesii pentru care numarul nu a reprezentat un impediment pentru a manifesta unitate si determinare. Si ma intreb, noi de ce nu am putea? De ce nu putem, de exemplu, face posibila autentificarea actelor si de catre avocati. E drept, exista o conditie – profesia de avocat sa asigure societatea de increderea necesara unei astfel de prerogative – si sa se organizeze coerent. Trebuie creata o logistica si inainte de toate adusa dovada ca actele astfel autentificate sunt mai presus de orice indoiala. De asta este nevoie sa combatem cu toate fortele avocatura clandestina si tot ceea ce umbreste o profesie dobandita cu ani de truda.
Este nevoie asadar de o imbunatatire a imaginii avocatului. Iar pentru asta este nevoie si de o schimbare in ceea ce priveste cooperarea cu instantele si celelalte profesii juridice. Nu este suficienta incheierea unor protocoale, este nevoie ca oamenii din lumea juridica sa se intalneasca fata in fata si in afara instantelor sau parchetelor si sa isi dea seama ca nu sunt dusmani. Cati dintre noi participa la seminarii, conferinte sau cursuri comune? Reticenta, de o parte si de alta, nu isi are locul. Doar asa vom intelege munca judecatorului sau a procurorului, si judecatorul sau procurorul, munca avocatului ca nefiind una ce se desfasoara in spatele unui zid. O astfel de intelegere (poate si in sensul de ingaduinta) nu poate fi decat benefica actului de justitie, cu respectarea simtului de corectitudine.
Vorbim asadar de imagine, insa cum poti avea o imagine buna cata vreme aparatul administrativ si conducerea baroului functioneaza intr-o cladire atat de veche!? De ce ar fi nevoie de o cladire noua, va veti intreba multi dintre dumneavoastra. Pentru ca oricata istorie ar exista in cladirea actuala, o noua cladire va fi semnul (si imboldul) unui barou modern si schimbat. O cladire noua este un proiect pe deplin realizabil ca un proiect comun cu Casa de Asigurari, de exemplu – ori prin atragerea unor fonduri europene. Iar daca va fi rezolvata, o noua cladire ar fi si o investitie care ar putea asigura un randament superior fondurilor existente. Baroul trebuie sa se adapteze lumii actuale, inclusiv printr-o sala de conferinte cu o capacitate care sa raspunda propriilor nevoi. Si, de ce nu, poate fi inchiriata, ceea ce ar duce la autofinantarea cheltuielilor cu desfasurarea activitatii. Iar daca sunt unii sceptici cu privire la nevoia unui nou sediu, va propun sa priviti cu atentie Curtea de Apel Bucuresti. Este ce este acum, datorita unui om deosebit care a pus mult suflet in reconstructia Palatului de Justitie – ne amintim cum arata palatul acum 10 ani, spre exemplu, si cu ce sentiment pasim zilnic intr-o cladire total diferita, dar asa cum ar trebui sa fie. Sa reflectam putin si la un alt aspect, acela ca ne comportam intr-o institutie si dupa sediul pe care il are – si nu e vorba de somptuozitate, ci de civilizatie, de conduita pe care un astfel de „detaliu” o imprima.
Mai este nevoie si de un departament de comunicare sau macar de un purtator de cuvant care sa aiba toate calitatile cerute de nevoia de comunicare. Un astfel de departament reprezinta dovada unei seriozitati a unui barou si este impus de nevoia de a-ti apara permanent imaginea, de a reactiona oportun, promt si profesionist. Baroul Bucuresti a avut un astfel de departament, dar, din pacate, interesul acordat de la un anumit moment a fost minim. Sa ne gandim numai cate comunicate de presa sunt date permanent de Ministerul Public, comunicate in care printre persoanele cu o anumita calitate in procesul penal regasim si avocati – le citim, ne mahnim, dar nu exista nicio reactie. Si este nevoie de o reactie!
Sustin totodata crearea unui management intern al documentelor complet si finalizarea procesului de informatizare a baroului, incluzand aici si un site care trebuie sa devina un portal pentru fiecare dintre noi si pentru toti cei din exterior. Motivul – eficienta si reducerea cheltuielilor in activitatea zilnica, perceptia unei institutii si implicit profesii serioase, o informare si comunicare facila. Da, sa nu uitam ca lumea s-a mutat de mult timp pe online, costurile nu sunt foarte mari, beneficiile pot fi insa uriase – apreciem deseori o entitate si dupa site-ul cu care se prezinta.
In acelasi registru, avem nevoie de acces la actualul ECRIS si de cooptarea baroului la dezvoltarea sistemului – un deziderat vechi care trebuie realizat. Noi contribuim direct si indirect cu bani la bugetul public, ca urmare a actului de justitie. Arhivele nu trebuie aglomerate inutil si, date fiind conditiile din multe sedii de instanta, se reduce stresul zilnic al tuturor participantilor la actul de justitie – al grefierilor, al avocatilor, al justitiabililor. Ordinea poate fi oricare. La fel si pentru depunerea documentelor. Exemplul din SUA, in aceasta privinta, poate parea indepartat, dar lucrurile se schimba de oamenii si vointa lor de a realiza ceva.
Avem nevoie de constientizarea importantei rolului avocatului in societate. Si imi amintesc cu aceasta ocazie cu mare placere de o idee pentru care regretatul OM si avocat Lucian Belcea a luptat pana in ultimul moment – promovarea ”avocatului de familie”. Avocatul de familie, o traditie in alte tari, nu este doar una dintre modalitatile de a creste prestatiile avocatiale, ci si una dintre modalitatile in care justitiabilii persoane fizice pot avea asigurata o consiliere juridica calificata – nu atat in instanta, cat in efectuarea actelor de zi cu zi si pentru preintampinarea unor situatii potential pagubitoare pentru acestia. Chiar daca nu putem ignora ca avocatul de familie este strans legat de un anumit grad de civilizatie al societatii, rolul barourilor de promovare si, de ce nu, de educare trebuie sa fie unul activ si in mod corect condus (departamentul de comunicare pe care il vad indispensabil are in buna parte si rolul de a sustine aceasta promovare, prin mijloacele unui profesionist).
O alta problema, cu care foarte multi colegi se confrunta: plata prestatiilor avocatiale efectuate in temeiul protocoalelor de colaborare in domeniul civil si penal – suntem constienti ca sumele sunt mult prea mici si de asemenea suntem constienti ca Ministerul Justitiei va invoca restrictii bugetare. Este clara nevoia de a renegocia respectivele protocoale – la baza negocierii trebuie insa oferita o justificare pentru onorarii superioare ca valoare – prestatii avocatiale de calitate. Nu spun ca prestatiile de la oficii, de exemplu, sunt lipsite de aceasta calitate, insa, sunt situatii in care acestea pot fi imbunatatite. SAJ este primul care ar trebui sa organizeze o pregatire profesionala continua, nu in scop de birocratizare, ci in scopul ca avocatul sa beneficieze, gratuit, de aceasta pregatire si sa ofere cea mai competenta prestatie avocatiala, in domeniul ales. Da, sunt domenii care prin particularitatile lor impun specializarea ca o necesitate – repartizarile la oficii ar trebui facute in mai mare masura in raport de aceasta specializare. Un exemplu sunt cererile legate de Conventia de la Haga sau Conventia de la New York, cu privire la care Baroul Bucuresti are obligatii in cadrul mecanismului de cooperare internationala – se vede nevoia de a organiza cursuri pentru cei interesati de a se implica in solutionarea dosarelor, datorita particularitatii domeniului si pentru a usura munca respectiviLor colegi.
In aceeasi ordine de idei, nu pot trece neobservata Asociatia Tinerilor Avocati. Multi colegi isi amintesc probabil de succesul ATA. Ce este insa acum si ce rol mai are? De aproape 10 ani, asociatia a devenit practic inexistenta, si o spun cu regretul si cu gandul ca au fost persoane daruite care au incercat sa o mentina activa – cine isi aminteste de anii 2000-2004. O asociatie a tinerilor avocati puternica poate avea forta de a determina adoptarea unor masuri care sa mentina baroul in pas cu modernitatea, inainte ca tinerii avocati sa aiba maturitatea de a putea accede in organele de conducere. Nu va exista astfel o ruptura intre reprezentarea avocatilor tineri, la inceput de cariera, si a acelora care au deja o vechime in profesie.
Tot legat de tinerii avocati: este necesara cresterea rolului avocatului indrumator. A avea un indrumator nu este o formalitate, obligatiile din lege si statut trebuie respectate astfel incat indrumarea sa isi atinga scopul pentru care a fost reglementata – pregatirea avocatului aflat la inceput de drum. Castiga profesia, iar noi, avocati indrumatori, trebuie sa ne facem datoria fata de profesie si in acest mod. Nu este greu ca baroul sa adune informatiile cu privire la numarul de stagiari pe care fiecare avocat indrumator ii poate lua sub indrumare, gestionarea de catre barou a respectivelor informatii putand facilita accesul avocatilor stagiari la indrumatori. Este un sistem deja aplicat cu privire la protocolul dintre UNBR si INM pentru asigurarea stagiilor de practica a auditorilor de justitie, solicitare la care numeroase forme de exercitare a profesiei au raspuns cu deschidere in ultimii ani.
Revenind la alegeri, unii dintre noi stiu probabil ca s-a declinat oferta de a utiliza un soft pentru votul electronic. De ce oare? Actuala modalitate de vot, vot la care fiecare dintre cei aproape 10.000 de avocati din Baroul Bucuresti are dreptul, este de mult depasita de realitate si de vremuri. Votul, prin esenta lui democratica, nu trebuie sa fie in niciun moment sub temerea ca nu ar fi corect si transparent. Este motivul pentru care modalitatea de exercitare in forma electronica trebuie sa cuprinda toate aceste garantii (securizare, verificare transparenta dupa momentul exercitarii lui, acces facil la platforma electronica).
Si sa nu uitam un lucru – locurile sunt oglinda oamenilor. Un barou in care comportamentul celor care il slujesc, administrativ sau ocupanti temporari ai functiilor de conducere, este unul civilizat inseamna ca noi, avocatii, am facut o alegere corecta. Si in acelasi timp, ca noi, avocatii, care ajungem in sediul baroului, avem un comportament care ne onoreaza si bazat pe respect mutual. Fara a intelege acest lucru, nu vor exista schimbari fundamentale. Iar pentru a creste prestigiul profesiei si pentru a-l duce acolo unde trebuie sa fie, trebuie intai sa ne respectam intre noi, sa ii respectam pe ceilalti si sa fim fiecare un exemplu de si in pregatirea profesionala. Respectul se castiga, respectul nu se pretinde.
Av. Constantin Voicescu
Candidat la demnitatea de consilier al Baroului Bucuresti
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
