Secţiuni » Selected
Selected Top Legal
CorporatePlatinum members
Print Friendly, PDF & Email

Raportul de activitate al UNBR în perioada 2014-2015 și materialele supuse dezbaterii la Congresul Avocaților 2015
27.05.2015 | JURIDICE.ro

 

Uniunea Națională a Barourilor din România a dat publicității marți, 26 mai 2015, Raportul de activitate al UNBR în intervalul 2014-2015 și materialele care vor fi supuse dezbaterii și aprobării Congresului avocaților 2015 după ce vor fi avizate de Consiliul UNBR în ședința din 5 iunie 2015.

:: centralizator chestionar
:: reprezentare grafică a întrebărilor 1, 2, 3, 5
:: anexa 3 la Raport
:: anexa 4 la Raport
:: anexa 5 la Raport
:: anexa 6 la Raport
:: anexa 7 la Raport
:: anexa 8 la Raport
:: anexa 9 la Raport
:: anexele 10-12 la Raport
:: anexa 13 la Raport
:: Hotărârea Consiliului nr. 965/2014 CAA
:: materiale Congres CAA

Proiectul de Raport este întocmit de Preşedintele U.N.B.R. şi persoanele desemnate de acesta (pe domenii de activitate de care au răspuns) şi va fi supus dezbaterii şi aprobării Consiliului U.N.B.R. din 5 iunie 2015, după avizarea sa de către Comisia Permanentă din 4 iunie 2015. Împreună cu completările sau corecţiile impuse de Consiliul U.N.B.R., Raportul aprobat se supune spre dezbatere şi aprobare, Congresului avocaţilor.

Raportul de activitate:

Cuprins
I Congresul avocaţilor (cadrul instituţional). Apărarea valorilor fundamentale ale profesiei de avocat – îndatorire primordială a organelor profesiei de avocat, organizate la nivel central

II Activitatea Consiliului U.N.B.R. în plen şi prin colectivele de lucru ale acestuia, implicate în proiectele iniţiate de U.N.B.R.

A Activitatea Consiliului U.N.B.R. în plen
B Activitatea Comisiei Permanente a U.N.B.R. în plen. Punerea în executare a hotărârilor organelor de conducere ale U.N.B.R..

C Proiecte iniţiate de U.N.B.R.

1. Finalizarea bazei de date la nivel naţional privind avocaţii („Tabloul Avocaţilor”)

2. Proiectul sistemului de comunicare online a activităţilor U.N.B.R. şi de videoconferinţă pentru a se stabili legătura dintre barouri şi U.N.B.R., I.N.P.P.A. şi centrele sale teritoriale şi C.A.A. este instalat şi funcţional

3. Implementarea în România a Cardului european de identitate a avocaţilor – singura modalitate de legitimare a avocatului care a dobândit titlul profesional de avocat cu respectarea legii

4. Proiectul privind achiziţionarea şi gestionarea sistemului informatic privind exercitarea votului în sistem de vot electronic pentru alegerea organelor de conducere a profesiei

5. Proiectul sărbătoririi de avocaţii români a Zilei Europene a Avocaţilor

6. Conlucrarea interinstituţională pentru apărarea şi dezvoltarea profesiei

7. Proiectul privind gestiunea lucrărilor Comisiei Permanente, Consiliului U.N.B.R., Congresului Avocaţilor şi managementul documentelor interne ale U.N.B.R.
8. Proiectul îmbunătăţirii şi diversificării mijloacelor de comunicare a activităţilor organelor profesiei de la nivel central.

9. Proiectul privind respectarea libertăţii comunicărilor profesionale şi a libertăţii de expresie a avocatului.

10. Proiectul privind relaţiile dintre judecători şi avocaţi din perspectiva Avizului nr. 16 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni

D Activitatea de secretariat şi a serviciilor tehnico-administrative
E Relaţii internaţionale ale U.N.B.R.. Activitatea reprezentanţilor U.N.B.R. în organizaţii internaţionale din care U.N.B.R. face parte.
F Activităţi economico – financiare şi administrative
G Coordonarea asistenţei judiciare
H Coordonarea Casei de Asigurări a Avocaţilor
I Coordonarea activităţii Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare (A.E.G.R.M.)

III Accesul în profesia de avocat

IV Activitatea I.N.P.P.A.. Formarea profesională iniţială şi continuă în cadrul I.N.P.P.A.

V Prezent şi perspective în profesia de avocat.

I. Congresul avocaţilor (cadrul instituţional). Apărarea valorilor fundamentale ale profesiei de avocat – îndatorire primordială a organelor profesiei de avocat, organizate la nivel central.

Congresul avocaţilor este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.

Congresul avocaţilor are competenţe legal reglementate prin art. 64 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 98 din 7 februarie 2011), în continuare, Legea nr. 51/1995.

Congresul se întruneşte anual potrivit art. 62, alin. (2) din Lege.

Spre deosebire de ultimele două congrese ale avocaţilor, care s-au desfăşurat la sfârşitul trimestrului I al anului în curs, corespunzător prevederilor art. 53 alin. (1) din Lege, lucrările Congresului avocaţilor 2015 se desfăşoară în apropierea datei la care expiră mandatul organelor de conducere ale U.N.B.R.. În consecinţă, la actualul Congres participă, în calitate de delegaţi, exclusiv avocaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 79 alin. (3) din Statutul profesiei de avocat.

Agenda Congresului şi conţinutul lucrărilor sale se desfăşoară totdeauna în raport de reglementarea legală a profesiei, care are la bază principiul potrivit căruia în sistemul de drept românesc profesia de avocat are o organizaţie profesională înfiinţată prin lege, la care aderarea este obligatorie (Ordinul profesional al avocaţilor) şi care funcţionează prin Barouri, entităţi organizate la nivel local şi U.N.B.R. la nivel central. Potrivit legii, calitatea de membru al unui barou condiţionează practicarea profesiei.

Deoarece întreaga activitate a avocaţilor este de interes public, reglementarea legală este cuprinzătoare, atât în ceea ce priveşte dobândirea calităţii de avocat, formele de organizare şi exercitare a profesiei, răspunderea disciplinară, nedemnităţile, incompatibilitatea etc., dar şi cu privire la limitele legale ale competenţelor funcţionale ale organelor profesiei, inclusiv ale Congresului avocaţilor. Acestea sunt prevăzute în Legea specială, fără ca domeniul profesiei de avocat să se supună OG nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, cu privire la orice aspect care vizează profesia.

U.N.B.R. este formată din toate barourile din România.

Nu există „U.N.B.R.” în afara barourilor care compun U.N.B.R. şi nu există „U.N.B.R.” în opoziţie cu barourile, ci doar organe de conducere ale U.N.B.R., care au atribuţii decizionale (organe colective de conducere) sau executive.

Congresul analizează cu prioritate activitatea Consiliului U.N.B.R., organ de conducere a U.N.B.R., cu activitate reprezentativă şi deliberativă. Tot cu prioritate analizează activitatea Consiliului Casei de Asigurări a Avocaţilor (în continuare, C.A.A.), ca organ de „conducere şi administrare a C.A.A.”, pe baza Rapoartelor anuale prezentate de organele de conducere alese direct de Congres, ulterior analizelor făcute în adunările generale ale barourilor. Acestea s-au pronunţat inclusiv cu privire la reprezentarea barourilor în Consiliului U.N.B.R., alcătuit potrivit art. 65 alin. (1) din Lege, care duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor, rezolvă orice probleme interesează profesia între sesiunile Congresului, cu excepţia celor date în competenţa exclusivă a Congresului, exercită controlul asupra activităţii şi asupra hotărârilor Comisiei Permanente a U.N.B.R. şi coordonează activitatea C.A.A., întocmeşte proiectul de buget al U.N.B.R. şi stăruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. şi pentru executarea de către barouri a hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de el însuşi. Consiliul U.N.B.R. verifică legalitatea hotărârilor barourilor şi exercită jurisdicţia profesională în condiţiile prevăzute de lege.

Este esenţială relaţia dintre structurile centrale ale profesiei şi barouri, precum şi relaţiile dintre barouri, aspecte a căror analiză nu se poate realiza eficient decât de către organul suprem de conducere a profesiei.

Prin lege sau prin hotărâri ale organelor profesiei, există entităţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul şi sub autoritatea organelor de conducere ale U.N.B.R.: C.A.A., Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (în continuare, I.N.P.P.A.), Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare – Operator U.N.B.R. (în continuare, A.E.G.R.M.).

Distinct şi în mod special, art. 76 – 85 din Lege organizează în cadrul U.N.B.R. Departamentul de coordonare al asistenţei judiciare (în continuare D.C.A.J.), organ cu activitate permanentă, cu structură organizatorică proprie, care emite decizii şi norme metodologice specifice asistenţei judiciare.

Pentru realizarea activităţii de acordare a asistenţei judiciare, U.N.B.R. şi barourile conlucrează cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, precum şi cu parchetele de pe lângă acestea.

Congresul avocaţilor evaluează activitatea desfăşurată de fiecare dintre entităţile organizate la nivelul U.N.B.R.

La baza organizării şi funcţionării autonome a profesiei de avocat stau principiile transparenţei şi controlului de către cei reprezentaţi a celor care, temporar, îndeplinesc demnităţi de conducere la nivel naţional a organelor profesiei de avocat ori la nivelul entităţilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul şi sub autoritatea organelor de conducere ale U.N.B.R. Aceste principii asigură respectarea şi dezvoltarea reală a democraţiei profesionale bazată pe informare, consultare şi control, realizate de barouri (membre ale U.N.B.R.) la nivel local şi de Congresul avocaţilor, la nivel central.

Congresul avocaţilor 2015, congres cu caracter deliberativ, dar şi prospectiv, datorită funcţionalităţii sale de Congres electiv, are datoria să analizeze cu prioritate punerea în aplicare a hotărârilor Congreselor anterioare ale avocaţilor, de către entităţile care funcţionează la nivel central, sub autoritatea forului suprem al avocaţilor. Prin aceste hotărâri au fost aprobate Strategia naţională de dezvoltare a profesiei de avocat – concretizată în documentul: Hotărâre privind principalele direcţii de dezvoltare a profesiei în perioada 2010 – 2015, adoptată de Congresul avocaţilor 2010 (www.unbr.ro, secţiunea „Congresele avocaţilor”) – şi Strategia naţională privind evoluţia instituţională a sistemului propriu de pensii şi asigurări sociale (www.unbr.ro, secţiunea „Congresele avocaţilor”), adoptată de Congresul avocaţilor 2011.

*

Legea nr. 51/1995 reglementează organizarea şi exercitarea profesiei de avocat în mod unitar, indiferent de forma de exercitare a profesiei, de numărul avocaţilor implicaţi într-o grupare profesională, de realizările pecuniare ale formei de exercitare a profesiei, ori de „succesul” profesional întreţinut printr-o comunicare publică transformată în publicitate incompatibilă cu valorile profesiei.

Legea nr. 51/1995 garantează respectarea principiului libertăţii şi independenţei exercitării profesiei de avocat, faţă de faţă de orice restricţii, presiuni, constrângeri sau intimidări.

Organele profesiei de avocat au dreptul şi obligaţia să apere profesia şi valorile pe care reglementările legale privind profesia le promovează. În consecinţă, Consiliul U.N.B.R., Comisia Permanentă a U.N.B.R. şi Preşedintele U.N.B.R. au acţionat pentru apărarea profesiei, punerea în aplicare întocmai a hotărârilor Congresului avocaţilor şi ale Consiliului U.N.B.R. dar şi pentru apărarea valorilor esenţiale ale profesiei de avocat, astfel cum acestea sunt consacrate de art. 1 din Legea nr. 51/1995, potrivit căruia „(1) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.”

1. Potrivit art. 10 din Legea nr. 51/1995: „(1) Barourile şi U.N.B.R. asigură exercitarea calificată a dreptului de apărare, competenţa şi disciplina profesională, protecţia demnităţii şi onoarei avocaţilor membri.”

Barometrul real al gradului în care organele profesiei de la nivel central s-au implicat cu adevărat în apărarea profesiei, astfel cum aceasta este configurată şi garantată legal, este dat de respectarea în profesie a statului de drept.

Îndeplinirea de către barouri şi U.N.B.R. a obligaţiei legale privind asigurarea exercitării calificate a dreptului la apărare prin avocat, a competenţei profesionale şi a disciplinei profesionale, protecţia demnităţii şi onoarei avocaţilor membri, apărarea prestigiului profesiei de avocat reprezintă obiective permanente ale activităţii Consiliului U.N.B.R..

2. Apărarea „prestigiului profesiei de avocat şi raportarea hotărârilor luate de organele profesiei la acest criteriu sunt esenţiale pentru dezvoltarea profesiei.

Chiar dacă acest criteriu a devenit enigmatic şi imprecis în unele decizii luate de consiliile barourilor, în special în domeniul „demnităţii profesionale”, deseori se reproşează afectarea prestigiului profesiei sau se promit demersuri pentru ridicarea prestigiului profesiei fie în activitatea organelor colective ale profesiei, fie în perioadele pre-electorale.

Organele centrale ale profesiei au subordonat deciziile luate intereselor Corpului profesional constituit din avocaţi cu pregătire juridică corespunzătoare modelului legal al avocatului cu o competenţă profesională bazată pe o experienţă minimă, legal ocrotită.

În aceste condiţii prestigiul profesiei derivă din prestigiul membrilor profesiei, un adevăr banal care se sprijină pe el însuşi.

În spaţiul apărării prestigiului profesiei nu este loc de compromis. Organele profesiei nu pot transforma deciziile relative la afectarea prestigiului profesiei prin conduita unor avocaţi în elemente decorative, golite de conţinut.

Abdicarea de la respectarea regulilor demnităţii profesionale, tratarea complice a situaţiilor de încălcare a secretului profesional – în condiţiile în care realitatea demonstrează că vulnerabilitatea avocatului a crescut în contextul modificării legislaţiei penale privind responsabilitatea acestuia pentru activitatea de consultanţă şi reprezentare -, interpretarea deformată a principiilor confraternităţii sau subordonarea deciziilor unor interese electorale produc prejudicii ireversibile încrederii în profesie.

Infiltrarea unor scopuri oculte în mesajul destinat publicului dat de organe ale profesiei în legătură cu problema „prestigiului profesiei de avocat” sau în legătură cu alte valori ale profesiei, ori distorsionarea limitelor competenţelor legale ale organelor profesiei sunt periculoase.

Vocaţia fundamentală şi imanentă a organelor profesiei de a apăra prestigiul profesiei exclude orice concesie determinată fie de considerente de grup, fie de apartenenţa la „reţele invizibile”, fie de interese personale.

Din aceste raţiuni, organele profesiei de la nivel central au acţionat cu prioritate pentru însănătoşirea pe bază de lege a mediului public în care îşi desfăşoară activitatea avocaţii şi au respins speculaţii ieftine, emoţionale şi, deci, efemere, privind situaţia profesiei de avocat.

În perioada analizată activitatea de combatere a corupţiei a vizat şi avocaţii.

Potrivit Raportului de activitate a Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2014, pe baza actelor de sesizare a instanţelor, efectuate de Direcţia Naţionale Anticorupţie în anul 2014 au fost condamnaţi definitiv 27 de avocaţi, faţă de 12 avocaţi în anul 2013. Sunt condamnaţi la sfârşitul anului 2014, prin hotărâri nedefinitive încă 9 avocaţi. Din cei 27 avocaţi condamnaţi definitiv, 10 au beneficiat de procedura simplificată de judecată.

Din acelaşi raport rezultă că în anul 2014 au fost trimişi în judecată 25 avocaţi, comparativ cu 19 avocaţi în anul 2013. Pedepsele definitive aplicate avocaţilor au fost închisoarea cu executare în detenţie pentru 12 inculpaţi şi închisoarea cu suspendare condiţionată sau supraveghere pentru 15 inculpaţi.

Aceeaşi situaţie este reprodusă în Raportul de activitate al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe baza actelor de sesizare a instanţelor formulate de procurori ai parchetelor de pe lângă Curţile de Apel.

Au fost comunicate la U.N.B.R. 26 de decizii prin care s-a constatat nedemnitatea avocaţilor condamnaţi şi s-a dispus radierea acestora din Tabloul Avocaţilor. Un avocat din Baroul Bihor, 2 avocaţi din Baroul Arad, un avocat din Baroul Bacău, un avocat din Baroul Cluj, un avocat din Baroul Giurgiu, un avocat din Baroul Dolj, 19 avocaţi din Baroul Bucureşti.

Sunt în curs de clarificare contestaţii formulate în legătură cu unele dintre aceste decizii.

Din evidenţele U.N.B.R., pe baza situaţiilor comunicate de către barouri, rezultă că în perioada 2011 – 2015 au fost excluşi pentru nedemnitate ca urmare a unor condamnări definitive la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea unor infracţiuni intenţionate care aduc atingere prestigiului profesiei sau au fost supuşi procedurii de verificare a demnităţii profesionale pentru acest motiv 87 avocaţi.

Nu s-au transmis la U.N.B.R. situaţiile privind verificarea nedemnităţii profesionale pentru cei pentru care s-a stabilit prin hotărâre judecătorească că au săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, în special în situaţia constatării calităţii de colaborator al Securităţii.

3. Libertatea şi independenţa avocatului, garantate de lege.

Respectarea strictă a ceea ce legea permite şi a ceea ce legea interzice avocatului, indiferent de activitatea pe care acesta o realizează nu a exclus existenţa unor situaţii care au afectat libertatea şi independenţa avocatului.

Consiliul U.N.B.R. şi Comisia Permanentă au intervenit în situaţii concrete, la sesizarea celor interesaţi, pentru apărarea reputaţiei avocaţilor.

Intervenţiile organelor profesiei s-au bazat pe regula potrivit căreia corelativ principiului libertăţii şi independenţei exercitării profesiei de avocat, în limitele impuse de respectarea legii române, Legea nr. 51/1995 instituie obligaţiile profesionale care revin acestuia atât faţă de clientul său, cât şi faţă de alţi avocaţi.

S-a constatat că independenţa profesională a avocatului funcţionează într-un cadru legal care este neadaptat suficient realităţilor prezente în evoluţia lor.

Nu s-a analizat de către organele profesiei impactul pe care clientela constituită din instituţii publice sau Statul român îl produce cu privire la raporturile dintre avocat şi client, în condiţiile în care independenţa profesională se confruntă cu principiul transparenţei decizionale în administraţia publică, cu controlul exercitat în mod specific cu privire la deciziile luate în legătură cu fondurile publice. În acelaşi context, trebuie analizat şi conflictul de interese în care se află avocatul – consilier local, membru al Consiliilor de administraţie etc. – potrivit legislaţiei speciale aplicabile situaţiei juridice oferite de demnităţile în care a fost ales sau desemnat, în ipoteza în care avocatul apără interesele entităţii căreia îi aparţine în calitate de ales / numit.

La solicitarea Baroului Arad, Consiliul U.N.B.R. a comunicat public sprijinul poziţiei acestuia pentru respectarea reglementărilor privind profesia de avocat şi dezavuarea practicii „transformării” avocatului în martor cu privire la împrejurări ce vizează propriul client.

Deşi în spaţiul public există informaţii, neconfirmate oficial, privind situaţii ce obstaculează exercitarea dreptului la apărare prin avocat, sunt puţine solicitările adresate Consiliului U.N.B.R. sau Comisiei Permanente pentru a interveni pentru apărarea independenţei avocatului.

Reacţiile Consiliului U.N.B.R. faţă de derapaje şi atentate ce vizează distorsionarea cadrului legal al profesiei au fost prompte şi s-au exprimat, de regulă, în numele celor consultaţi (Comisia Permanentă a U.N.B.R. sau Consiliul UNBR).

4. Apărarea secretului profesional.

Principiul păstrării secretului profesional stă la baza reglementării exercitării profesiei de avocat.

Avocatul este dator faţă de clienţii săi să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege (art. 11 din Legea nr. 51/1995).

Reafirmăm în cadrul Congresului avocaţilor actualitatea şi importanţa art. 8 din Statutului profesiei de avocat care consacră caracterul absolut al secretului profesional şi regimul de ordine publică al acestei constante ce configurează privilegiul avocatului.

Potrivit art. 46 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 avocatul nu poate furniza relaţii niciunei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din partea tuturor clienţilor săi interesaţi în cauză.

După intrarea în vigoare a noii legislaţii penale, fiecare dintre şedinţele Consiliului U.N.B.R. a avut ca preocupare prioritară asigurarea protecţiei legale a avocatului în interpretarea şi aplicarea noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală, în condiţiile în care garanţiile prevăzute în Legea nr. 51/1995 au fost concepute în raport de stadiul legislaţiei de la data intrării în vigoare a legii.

Potrivit Codului de procedură penală, conţinutul tuturor comunicaţiilor şi a oricărui tip de comunicare la distanţă poate fi interceptat şi, implicit, cunoscut de către organele judiciare penale cu autorizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi (art. 140) ori, în caz de urgenţă, cu autorizarea procurorului (art. 141). Este şi va rămâne o preocupare constantă a organelor profesiei stabilirea limitelor legale în care măsura supravegherii tehnice a contactului dintre avocat şi client este compatibilă cu însăşi existenţa secretului profesional.

De vreme ce informaţiile acoperite de secretul profesional devin cunoscute organelor judiciare penale cu ocazia interceptării contactului dintre avocat şi client, apare în mod firesc întrebarea: mai există un secret profesional absolut, opozabil inclusiv acestora?

Art. 139 alin. (4) din Codul de procedură penală prevede:

Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la alin. (2). Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Atunci când apreciază necesar, judecătorul dispune informarea avocatului.

Raportul dintre avocat şi clientul său, indiferent de natura civilă sau penală a cauzei în care a intervenit raportul profesional, poate face obiectul supravegherii tehnice numai în cazul în care există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea uneia dintre infracţiunile limitativ prevăzute de art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală: infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie şi al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

Consiliul U.N.B.R. a constatat că s-au promovat reglementări conform cărora în cazul în care persoana supravegheată nu este avocatul, ci clientul acestuia, persoanele care realizează în mod efectiv supravegherea tehnică au obligaţia de a păstra confidenţialitatea informaţiilor la care au acces.

Pe de altă parte, probele obţinute prin supravegherea tehnică a raporturilor dintre avocat şi clientul pe care îl apără nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal.

În consecinţă, deşi sunt supuse unor ingerinţe din partea autorităţilor statului, informaţiile comunicate între avocat şi suspectul sau inculpatul pe care îl apără rămân în sfera secretului profesional şi sunt protejate de privilegiul avocat – client, care este opozabil erga omnes.

Acelaşi caracter absolut al secretului profesional al avocatului se identifică şi în procedura de exercitare a dreptului organelor fiscale de a determina situaţia fiscală a contribuabilului, potrivit art. 7 alin. (2) – (4) şi art. 59 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscală.

Avocatul are dreptul de a nu divulga organelor fiscale informaţii supuse secretului profesional, cu excepţia acordului expres al persoanei despre care au fost solicitate informaţiile [art. 59 alin. (3) din Codul de procedură fiscală].

De la acest principiu sunt exceptate informaţiile legate de îndeplinirea de către avocat a obligaţiilor fiscale care îi revin şi informaţiile, documentele care au relevanţă fiscală sau servesc identificării contribuabililor sau a materiei impozabile sau taxabile, respectiv cele din contractul de asistenţă juridică. Acestea din urmă trebuie să fie identificate ca atare de către organul fiscal în cererea de informaţii adresată avocatului. Preeminenţa secretului profesional în acest caz obligă organul fiscal să demonstreze condiţia legală sub care sunt solicitate informaţii de acest gen, deoarece stocarea şi folosirea lor de către organul fiscal este exclusă. De aceea organele fiscale nu pot solicita contractul de asistenţă juridică în integralitatea sa ci doar tipurile de informaţii identificate ca relevante fiscal din perspectiva şi condiţiile de mai sus.

Enumerarea tuturor acestor reglementări în cuprinsul prezentului Raport este necesară deoarece Congresul avocaţilor are îndatorirea de a impune prin forţa sa respectarea legii cu privire la secretul profesional al avocatului, în condiţiile în care se constată că a crescut riscul de răspundere penală a avocatului asociat consultanţei juridice şi serviciilor de reprezentare de către avocat şi sunt tot mai numeroase cazurile în care denunţurile avocaţilor formulate pentru apărarea lor cu privire la date şi informaţii ce vizează situaţii cunoscute în exercitarea profesiei s-au înmulţit.

Există o preocupare constantă a avocaturii europene în domeniul apărării secretului profesional. Tema din acest an a Zilei Europene a Avocaţilor: „Supravegherea electronică în masă, ca ameninţare la adresa secretului profesional şi a confidenţialităţii relaţiilor dintre avocat şi clienţi” s-a referit şi la cercetarea corespondenţei transmisă prin diverse mijloace electronice, convorbiri telefonice, calculatoare, a datelor conservate în sisteme «cloud» şi la alte mijloace de comunicare electronice interceptate de guverne din toată lumea.

Acest fenomen are repercusiuni speciale asupra relaţiilor dintre avocat şi clientela acestuia, întemeiate pe încredere şi confidenţialitate. În aceste condiţii, nu mai este posibilă garantarea unor elemente esenţiale ale accesului la justiţie, cum sunt egalitatea de arme şi Statul de drept.

În perioada analizată în Raport Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea Pruteanu c. României, a acordat despăgubiri morale unui avocat ale cărui convorbiri au fost interceptate în contextul unui mandat de interceptare emis pe numele unui client al său, client care, în cele din urmă, nu a fost acuzat într-un proces penal. Curtea a subliniat că a respins argumentul potrivit „căruia simplul fapt că persoana care emite autorizaţia are calitatea de magistrat implică, ipso facto, legalitatea şi conformitatea interceptărilor cu art. 8 al Convenţiei, un astfel de raţionament făcând ca orice cale de atac a părţilor interesate să fie inoperativă.” Precedentul creat de CEDO a fost analizat la cea de a 7-a Conferinţă a Preşedinţilor Barourilor Mediteraneene, care a avut loc la Nisa, în perioada 16 – 18 aprilie 2015 cu tema „Profesia de avocat – o profesie ameninţată?”.

La conferinţă a participat şi Preşedintele de onoare al U.N.B.R., domnul avocat Călin-Andrei Zamfirescu.

Atingerile aduse secretului profesional afectează grav încrederea în avocat. Sunt numeroase cazuri de interceptare a convorbirilor avocaţilor şi sunt semnale că supravegherea electronică în masă tinde să se dezvolte.

Consiliul U.N.B.R. reaminteşte că secretul profesional al avocatului este general, absolut şi nelimitat în timp şi invită Guvernul şi Parlamentul să consolideze cadrul legislativ menit să garanteze confidenţialitatea comunicărilor, în special a celor dintre avocaţi şi clienţii acestora, condiţie necesară liberului exerciţiu al dreptului la apărare.

Protecţia secretului profesional nu este construită în interesul avocatului, ci în cel al clientului, al justiţiei şi al democraţiei.

*

Din informaţiile cuprinse în tabloul naţional, actualizat la zi conform tablourilor barourilor, rezultă că, în prezent, figurează înscrişi în barouri un număr total de 31.673 de avocaţi, din care 23.782 avocaţi cu drept de exercitare a profesiei.

Din comunicările Barourilor pentru Congres, rezultă un număr de 23.244 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei, la data de 1 martie 2015 (data de referinţă pentru pregătirea lucrărilor prezentului Congres).

Îşi continuă activitatea după pensionare un număr de 758 avocaţi pensionari, cu 38 avocaţi mai mulţi decât în perioada anterioară Congresului Avocaţilor 2015.

Nu au solicitat aviz pentru continuarea activităţii după pensionare, potrivit art. 61 alin. (1) – (3) din Statutul profesiei 109 avocaţi pensionari; restul de 649 avocaţi sunt avizaţi de Consiliile barourilor pentru continuarea profesiei.

S-au retras din activitate 1.164 pensionari definitivi.

S-au înregistrat 32 cereri de pensionare anticipată.

Sunt suspendaţi din exerciţiul profesiei, la cerere, 2.504 avocaţi. Exemplificativ: la Baroul Bucureşti 1.065 avocaţi, la Baroul Dâmboviţa 10 avocaţi, la Baroul Mehedinţi 293 avocaţi, la Baroul Tulcea 4 avocaţi etc.

Au fost suspendaţi din exerciţiul profesiei de avocat, în baza art. 49 alin. (1) lit. b) din Statutul profesiei 68 avocaţi.

843 avocaţi au fost suspendaţi conform art. 49 alin. (1) lit. c) din Statutul profesiei de avocat.

Sunt înscrişi pe tabloul avocaţilor incompatibili un număr de 4.831 avocaţi (Bucureşti = 1.610, Olt = 166, Dolj = 171, Iaşi = 151, Mehedinţi = 289, Timiş = 167, Braşov = 93, Hunedoara = 84, Bacău = 73, Gorj = 60, Bihor = 61, Neamţ = 51, Galaţi = 96 etc.).

Sunt înscrişi în barouri 2.443 avocaţi stagiari, dintre care doar la Baroul Bucureşti un număr de 1.896 avocaţi stagiari.

Evoluţia numerică a avocaţilor stagiari în ultimii ani a fost următoarea: în anul 2010 erau 3.648 de avocaţi stagiari, în anul 2011 – 2.185 avocaţi stagiari, în anul 2012 – 1.917 avocaţi stagiari, în anul 2013 – 1.396 avocaţi stagiari, în anul 2014 – 1.288 avocaţi stagiari.

A scăzut numărul instanţelor la care sunt asigurate spaţii pentru activitatea judiciară a avocaţilor cu 11, respectiv 170 în 2015 faţă de 181 în 2014).

Din centralizările oferite de Tabloul naţional al avocaţilor, rezultă că sunt înscrişi în barourile române un număr de 108 avocaţi străini, dintre care 101 la Baroul Bucureşti, iar restul de 7 la celelalte barouri. Majoritatea barourilor nu au actualizat încă informaţiile privind avocaţii străini, fiind în curs de perfecţionare, sub acest aspect, mecanismul informatic din baza de date organizata la nivel naţional.

Capitolul III. Activitatea Consiliului U.N.B.R.

1. Activitatea Consiliului U.N.B.R. în plen

La fiecare dintre cele patru şedinţe de Consiliu s-au soluţionat contestaţiile privind jurisdicţia profesională, iar membrii Consiliului U.N.B.R. au fost informaţi asupra activităţilor desfăşurate de Comisia Permanentă între şedinţele de Consiliu, ori în şedinţele organizate prealabil şedinţelor de Consiliu U.N.B.R..

Pregătirea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. s-a realizat de către Comisia Permanentă, Preşedintele U.N.B.R. şi Departamentul Secretariat al U.N.B.R..

Materialele şi lucrările necesare desfăşurării şedinţei s-au comunicat tuturor membrilor Consiliului U.N.B.R., direct prin e-mail, cu respectarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului U.N.B.R..

U.N.B.R. dispune de un sistem de videoconferinţă apt să simplifice desfăşurarea activităţii Consiliului U.N.B.R. şi a Comisiei Permanente,

Şedinţele Consiliului U.N.B.R. s-au concretizat într-un număr substanţial de înscrieri la cuvânt, de intervenţii în dezbateri. Procesele-verbale ale şedinţelor, care au fost înregistrate audio, reflectă uneori şi monopolizarea discuţiilor de către un număr redus de persoane.

Ori şedinţele sunt bine pregătite, deoarece toate materialele sunt puse la dispoziţia tuturor membrilor Consiliului U.N.B.R., cu respectarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a acestuia, ori nu toate problemele incluse în ordinea de zi au prezentat interes real pentru toţi membrii Consiliului U.N.B.R. sau pentru o parte semnificativă dintre aceştia.

S-au adoptat hotărârile impuse de problematica analizată, ori de problemele ce intră în competenţa Consiliului U.N.B.R. potrivit legii: luarea măsurilor organizatorice privind examenele organizate pentru primirea în profesia de avocat sau pentru absolvirea I.N.P.P.A.; completarea programului de pregătire profesională continuă a avocaţilor în raport de intrarea în vigoare a Codului penal şi a Codului de procedură penală; clarificarea şi supravegherea procedurii de acreditare a activităţilor de pregătire profesională continuă şi de evidenţă a îndeplinirii obligaţiilor ce revin avocaţilor şi barourilor; continuarea activităţii avocaţilor din colectivul de editare a lucrării „Legislaţia profesiei de avocat comentată şi adnotată”, elaborată sub coordonarea domnului vicepreşedinte, av. dr. Dan Oancea, în curs de apariţie la editura C.H.Beck; verificarea respectării hotărârii privind limitele maxime ale cheltuielilor administrative şi cu indemnizaţii de conducere ale organelor de conducere ale filialelor C.A.A., pregătirea programei de examen privind admiterea în profesie 2014 şi examenul de absolvire a I.N.P.P.A. în raport de intrarea în vigoare a noilor coduri.

Hotărârile Consiliului U.N.B.R. sunt afişate pe site-ul www.unbr.ro sau au fost comunicate destinatarilor acestora, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

După Congresul avocaţilor 2014 s-au desfăşurat patru şedinţe ordinare ale Consiliului, respectiv la 24 mai 2014, 6 septembrie 2014, 13 decembrie 2014 şi 7 martie 2015, cu o ordine de zi în care, în afara măsurilor obligatorii impuse prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului U.N.B.R. (aprobarea procesului-verbal al şedinţei precedente, probleme curente) s-au dezbătut probleme diverse.

La 24 mai 2014 au fost prezenţi 92 de membri.

Consiliul U.N.B.R. a parcurs următoarea ordine de zi:

  1. Analiza măsurilor luate pentru punerea în aplicare a hotărârilor Congresului avocaţilor din 28 – 29 martie 2014. Măsuri pentru punerea în executare a Hotărârii nr. 7 cu caracter general prin care, Congresul a luat act de materialele scrise transmise de către delegaţii care au propus adoptarea de hotărâri, rezoluţii, privitoare inclusiv la modificarea unor acte normative cu caracter infra-parlamentar şi adoptarea de măsuri de competenţa Consiliului U.N.B.R..
  2. Dezbaterea şi iniţierea de către organele profesiei a măsurilor corespunzătoare aplicării efective a Avizului nr. (2013) 16 privind relaţiile dintre judecători şi avocaţi în vederea asigurării calităţii şi eficienţei justiţiei al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE-GT).
  3. Pregătirea examenului de primire în profesia de avocat sesiunea Septembrie 2014. Măsuri organizatorice.
  4. Aprobarea bugetului I.N.P.P.A. pe anul 2014. Măsuri privind actualizarea listelor privind lectorii I.N.P.P.A..
  5. Finalizarea de către organele profesiei a măsurilor de aplicare a modificărilor Statutului profesiei de avocat adoptate în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 14 decembrie 2013.
  6. Informare privind stadiul lucrărilor de pregătire şi finalizare a proiectelor de modificare a legislaţiei din domeniul profesiei de avocat în raport de lucrările efectuate de Consiliul U.N.B.R. şi propunerile înaintate Congresului avocaţilor.

S-au examinat cu prioritate propunerile de modificare şi completare a Legii nr. 51/1995 privind protecţia avocaţilor prin mijloacele dreptului penal.

S-au solicitat şi s-au primit materiale pe această temă de la profesorii Mihai Hotca, Bogdan Micu, Sergiu Bogdan, Aurel Ciobanu, Gheorghiţă Mateuţ.

S-a decis transmiterea tuturor materialelor către Comisia specială a Consiliului U.N.B.R..

Referitor la Proiectul Protocolului privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă judiciară şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă judiciară privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală s-a aprobat ca Proiectul să fie completat în materia plăţii curatorilor şi a deplasărilor cerute de exercitarea asistenţei din oficiu. S-a decis ca toate propunerile să fie transmise coordonatorului D.C.A.J., av. Ion Ilie-Iordăchescu şi s-a acordat mandat acestuia pentru a participa la negocierile cu Ministerul Justiţiei, în numele U.N.B.R..

S-au soluţionat: contestaţiile împotriva Hotărârii Consiliului Baroului Dâmboviţa din 25.11.2013​ prin care s-au stabilit anumite cazuri sociale privind pe unii avocaţi înscrişi pe tabloul avocaţilor baroului şi contestaţia împotriva Regulamentului de alegeri al Baroului Dâmboviţa.

S-a acordat mandat Preşedintelui U.N.B.R. şi vicepreşedintelui U.N.B.R., av. dr. Dan Oancea pentru soluţionarea plângerilor/contestaţiilor/reclamaţiilor împotriva hotărârilor consiliilor barourilor privind onorariile şi în materie disciplinară pentru degrevarea agendei şedinţelor de consiliu, când acestea sunt vădit inadmisibile, sub rezerva ratificării de către Consiliul U.N.B.R..

Prin Hotărârea nr. 1004 din 24 mai 2014 s-a instituit „Diploma aniversară – INPPA 2014” pentru a fi acordată avocaţilor, cadrelor didactice şi persoanelor care, prin devotament şi activitate desfăşurată cu dedicaţie, au contribuit la realizarea scopurilor şi obiectivelor I.N.P.P.A., la împlinirea a 10 ani de la data la care aceasta instituţie a început să funcţioneze efectiv – 17 aprilie 2004. Propunerea privind persoanelor cărora li se va acorda distincţia va fi făcută de către Consiliul de Conducere al I.N.P.P.A. şi va fi aprobată de către Consiliul U.N.B.R..

S-a aprobat strategia de comunicare a U.N.B.R..

Proiectul privind „Comunicarea UNBR” este un proiect-pilot (până la sfârşitul anului 2014) care implică:

  • înfiinţarea unei reviste on-line „Avocatul ( coordonată de U.N.B.R. şi INPPA) prin care să se dea posibilitatea avocaţilor să îşi exprime poziţia cu privire la probleme ivite în practica profesionala şi la perfecţionarea reglementarilor privind profesia de avocat;
  • organizarea unei aplicaţii on-line ”info-avocat” care să dea posibilitatea oricărui avocat să facă comunicările publice impuse de lege privind furnizarea serviciilor profesionale;
  • realizarea unei comunicări intra-net în cadrul profesiei;
  • contractarea activităţii unui ofiţer de presă în regim de conlucrare pe perioada proiectului; organizarea comunicării cu organismele internaţionale în care U.N.B.R. este parte.

S-a aprobat ca Proiectul să se pună în aplicare începând cu 24 iunie 2014 (Ziua avocatului – 150 de ani de avocatură modernă) şi să fie inclus în manifestările organizate de U.N.B.R. şi Barouri cu acest prilej.

S-a aprobat iniţierea de către organele profesiei a măsurilor corespunzătoare aplicării efective a Avizului nr. (2013) 16 privind relaţiile dintre judecători şi avocaţi în vederea asigurării calităţii şi eficienţei justiţiei al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE-GT), printr-un Proiect prin care, în ateliere de lucru, judecători şi avocaţi sa realizeze activităţi specifice conlucrării dintre profesii în spiritul Avizului nr. 16 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) din cadrul Consiliului Europei referitor la relaţiile dintre judecători şi avocaţi. Primul atelier va avea loc la 5 iunie 2014, la Bucureşti. Se vor dezbate raporturile dintre judecători şi avocaţi din perspectiva dreptului la apărare în raport de noile Coduri în materie penală, precum şi problemele curente ale raporturilor dintre aceştia (standarde de comportament ale judecătorilor şi procurorilor, pe de o parte şi avocaţi, pe de altă parte; standarde de lucru în Camera preliminară şi în procedura recunoaşterii vinovăţiei şi implicarea avocatului în procedură; clarificarea instituţiei apărării şi reprezentării neloiale etc.). La atelierul din 5 iunie sunt invitaţi toţi membrii Comisiei Permanente. În locaţii şi la date agreate de CSM, se vor desfăşura acţiuni conform unui Proiect ce va fi publicat.

S-au aprobat măsurile de pregătire a examenului de primire în profesia de avocat sesiunea Septembrie 2014.

S-au aprobat modificările la Regulamentul de examen determinate de schimbări privind probele de examen şi s-a mandatat Comisia Permanentă să procedeze la modificarea acestuia astfel încât prevederile Regulamentului privind ponderea materiilor de examen şi notării lor (reflectată în note de la 1 la 10) să se reflecte în punctajul corespunzător ce trebuie realizat la fiecare materie de examen în parte.

S-a aprobat bugetul I.N.P.P.A. pe anul 2014 şi s-au adoptat măsuri privind actualizarea listelor privind lectorii I.N.P.P.A..

S-a analizat finalizarea de către organele profesiei a măsurilor de aplicare a modificărilor Statutului profesiei de avocat adoptate în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 14 decembrie 2013.

În şedinţa Consiliului de Conducere a I.N.P.P.A., s-a luat act de împrejurarea că, potrivit hotărârii Comisiei Permanente din 31 ianuarie 2014, care a încredinţat I.N.P.P.A. întocmirea unui studiu de specialitate care să verifice impactul modificărilor statutului profesiei în partea relativă la publicitate, a fost constituită o comisie specială, care a statuat că este nevoie de adoptarea unor reguli de bună practică şi definirea precisă a unor termeni, pentru evitarea unor abuzuri din partea organelor profesiei în interpretarea şi aplicarea acestora. S-a ajuns la concluzia că reglementările sunt concordante cu prevederile art. 48 din Legea nr. 51/1995 şi cu prevederile interne prin care a fost pusă în aplicare directiva serviciilor (comunicările comerciale). Este necesar ca pentru aplicarea corecta şi unitara a acestora să se redacteze un ghid de bune practici. Propunerea a fost avizată de I.N.P.P.A.. S-a decis constituirea unei Comisii de lucru a Consiliului U.N.B.R. însărcinată cu analizarea propunerii de redactare a unui proiect de Ghid de bune practici, din care să facă parte reprezentanţi ai avocaţilor interesaţi şi membrii ai Consiliului: avocat dr. Dan Oancea, avocat dr. Stanca Gidro, avocat Aurel Despa şi avocat Bianca Predescu.

Consiliul a fost informat cu privire la stadiul lucrărilor de pregătire şi finalizare a proiectelor de modificare a legislaţiei din domeniul profesiei de avocat în raport de lucrările efectuate de Consiliul U.N.B.R. şi propunerile înaintate Congresului avocaţilor.

S-au analizat măsurile luate pentru punerea în aplicare a hotărârilor Congresului avocaţilor din 28 – 29 martie 2014. Au fost adoptate măsuri pentru punerea în executare a Hotărârii nr. 7 cu caracter general prin care, Congresul, a luat act de materialele scrise transmise de către delegaţii care au propus adoptarea de hotărâri, rezoluţii, privitoare inclusiv la modificarea unor acte normative cu caracter infra-parlamentar şi adoptarea de măsuri de competenţa Consiliului U.N.B.R..

S-a modificat, la propunerea domnul av. Aurel Despa, consilier U.N.B.R., art. 71 alin. din Statutul profesiei de avocat, prin introducerea unui alineat nou, (11), care să aibă următorul conţinut: „(11) Nu pot face parte din consiliul baroului avocaţii care au datorii scadente privind taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului U.N.B.R., a baroului şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi ale filialelor” şi s-a aprobat ca prevederea statutară nou introdusă să fie avută în vedere şi la modificarea prevederilor Legii nr. 51/1995.

A fost informat Consiliul U.N.B.R. că toate rezoluţiile şi hotărârile congresului au fost întocmite şi transmise, unde era cazul, către autorităţile competente.

S-a instituit un grup de lucru pentru demersuri privind lărgirea ariei de competenţă a avocatului.

Referitor la proiectul „avocat de familie”, s-a luat legătura cu decanul Baroului Timiş, pe raza căruia are sediul avocatul evocat de propunător. În urma contactului cu acesta a reieşit că nu există o notă de fundamentare a proiectului. Iniţiatorul proiectului în Congres nu a dat curs invitaţiei de a participa la o discuţie privind realizarea efectivă a proiectului. Din analiza documentelor existente a reieşit că proiectul are în vedere crearea unei asigurări de asistenţă judiciară prin societăţi de asigurare contactate de iniţiatorul proiectului, urmând ca pe baza contribuţiilor la asigurare, avocatul să exercite activitatea pentru asigurat şi să fie plătit. S-a aprobat continuarea demersurilor şi implicarea I.N.P.P.A. pentru a verifica legislaţia străină cu privire la acest tip de asigurare şi a prezenta un studiu.

Referitor la propunerea privind modificarea art. 186 din Statutul profesiei de avocat, în sensul eliminării interdicţiei ca formele de exercitare a profesiei să angajeze ca personal auxiliar persoane cu studii juridice superioare, s-a decis ca problema să fie preluată de comisia instituită pentru modificarea Legii nr. 51/1995, care să ţină cont de toate argumentele exprimate atât în şedinţa congresului, cât şi ulterior.

Referitor la propunerile privind C.A.A., s-a decis ca acestea să fi avute în vedere de Consiliul C.A.A., în proximele şedinţe.

S-a decis acordarea, cu ocazia Zilei avocatului 2014, a unei Diplome de excelenţă persoanelor cu o activitate meritoasă în cadrul barourilor (secretari, contabili) cu o vechime de cel puţin 20 ani în slujba acestora; propunerile privind acordarea distincţiei vor fi făcute de către consiliul baroului.

S-a decis realizarea unui audit la C.A.A. şi filiale care să aibă ca obiectiv identificarea resurselor financiare reale de care dispune sistemul C.A.A. printr-un management eficient, pentru investigarea reducerii cotelor de contribuţie ale avocaţilor.

Consiliul a fost informat cu privire la punctele de vedere ale barourilor referitoare la Studiul Secretariatului General al Guvernului României privind costurile administrative ale implementării Noul Cod de procedură civilă şi piaţa avocaturii din România şi cu privire la concluziile studiului.

La şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 6 septembrie 2014 desfăşurată la Mamaia au fost prezenţi 88 de membri.

La 6 septembrie 2014, Consiliul U.N.B.R. a parcurs următoarea ordine de zi:

  1. Tendinţe şi evoluţie ale profesiei de avocat în plan european. Informare făcută de Preşedintele de Onoare al U.N.B.R., av. Călin-Andrei Zamfirescu.
  2. Analiza propunerilor privind perfecţionarea legislaţiei C.A.A.
  3. Finalizarea proiectului de modificare a legislaţiei profesiei de avocat.

S-au analizat tendinţele şi evoluţiile profesiei de avocat în plan european, pe baza informării făcută de Preşedintele de Onoare al U.N.B.R., av. Călin-Andrei Zamfirescu.

S-a decis constituirea unui grup de lucru pentru studierea perspectivelor profesiei de avocat în funcţie de evoluţia contextului economic şi social, care urmează să elaboreze scenarii de dezvoltare a profesiei pe termen lung, apte să devină instrumente de lucru, repere pentru activitatea avocaţilor şi pentru deciziile ce vizează profesia. Avocaţii şi barourile trebuie să poată dispune de repere şi informaţii esenţiale pentru a-şi crea strategiile şi reformele, care să le permită să deţină controlul viitorului lor în profesie. Aceste informaţii constau în identificarea percepţiilor actuale, a aşteptărilor avocaţilor, a constrângerilor şi a elementelor care structurează astăzi satisfacţia profesională. Activitatea grupului de lucru se va concretiza în studii cantitative pe eşantioane cu relevanţă naţională, făcute de experţi, în întâlniri de grup la care vor participa politologi, economişti, sociologi, finanţişti, reprezentanţi ai învăţământului juridic superior, ai mediului de afaceri, ai altor profesii juridice şi conexe profesiei de avocat şi nu în ultimul rând, ai mass-media.

S-a decis instituirea în mod permanent, ca punct pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu, problematica extinderii modalităţilor de exercitare a profesiei. Este prioritară asistarea părţilor cu interese contrarii la întocmirea oricărui act notarial plurilateral având în vedere că noua legislaţie este puţin cunoscută de destinatarii normelor de drept, iar conştientizarea consimţământului părţilor garantat de avocat sporeşte securitatea juridică a părţilor actelor autentificate. S-a propus eliminarea de către Ministrul Justiţiei din grila onorariilor notariale a criteriului procentual la stabilirea onorariului notarial pentru întocmirea actelor în funcţie de valoarea bunurilor sau intereselor în discuţie,deoarece munca (serviciul profesional prestat) nu se diferenţiază în funcţie de valoare.

S-a decis ca propunerea privind legislaţia C.A.A. să fie transmisă la barouri pentru dezbatere în organele abilitate, care vor trimite puncte de vedere în maxim o lună. Propunerile vor fi înaintate la C.A.A. şi la grupul de lucru al Consiliului U.N.B.R. pentru a redacta un raport cu privire la acestea.

Consiliul U.N.B.R. a fost informat cu privire la desfăşurarea şcolii de vară din iulie a.c., unde au participat aproape toate filialele (mai puţin două). A reieşit că membrii filialelor sunt nemulţumiţi de faptul că nu au cunoştinţă de deciziile luate la nivelul Consiliului U.N.B.R. cu privire la C.A.A., existând o lipsă de comunicare dintre reprezentanţii barourilor în Consiliu şi aceştia. S-a propus şi s-a acceptat ca materialul propus de grupul de lucru să fie trimis la toate filialele pentru propuneri şi puncte de vedere. Au trimis propuneri doar 5 barouri: Alba, Braşov, Cluj, Constanţa şi Dolj.

S-a finalizat proiectul de modificare a legislaţiei profesiei de avocat.

În urma şedinţei Consiliului U.N.B.R. din decembrie 2013, a fost adoptat proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995. Au rămas să fie dezbătute, în continuare, reguli de protecţie a avocatului prin mijloacele de drept penal, ţinând cont de intrarea în vigoare a noii legislaţii penale. S-a constituit o comisie specială pentru a elabora texte în acest sens, rezultând anumite propuneri, care au fost supuse consultării Comisiei Permanente şi analizei unor experţi independenţi, inclusiv unor membri ai comisiilor tehnice de redactare a codurilor penal şi de procedură penală şi a legilor de punere în aplicare a acestora.

A fost informat Consiliul cu privire la măsurile de punere în aplicare a rezoluţiilor şi hotărârilor Congresului avocaţilor 2014.

La U.N.B.R. există dovada transmiterii apelurilor, rezoluţiilor, etc. către cei în drept să ia măsuri. Răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la rezoluţia privind modificarea ECRIS a fost transmis către barouri. Nu s-a primit un răspuns referitor la fiscalizarea justiţiei, ministrul de resort promiţând că va da răspuns rapid şi va ţine cont de propunerile făcute. Baroul Dolj a trimis către parlamentarii din raza judeţului toate rezoluţiile şi apelurile Congresului. Împrejurarea că proiectul de modificare a Codului de procedură civilă a fost respins din considerente legate de evoluţia majorităţii politice, face ca demersurile pentru un nou proiect, care să ţină cont de hotărârile Congresului, să fie de actualitate.

Referitor la proiectul protocolului privind asistenţa judiciară din oficiu, Consiliul a fost informat că, după obţinerea punctului de vedere al comisiei de buget-finanţe, vor începe negocierile, reprezentantul U.N.B.R. fiind decanul Baroului Bucureşti şi şeful D.C.A.J.. Poziţia ministrului a fost că prioritate vor avea noile tipuri de prestaţii profesionale. Proiecţia bugetară pentru anul viitor a fost finalizată de D.C.A.J. şi va fi înaintată, după aprobare, ministerului.

A fost informat Consiliul că prin Departamentul de comunicare al U.N.B.R. se transmit revista presei, newsletter şi se realizează publicitatea profesională prin sistemul info-avocat.

S-a anunţat întâlnirea de lucru a conducerii U.N.B.R. cu conducerea Asociaţiei Avocaţilor din Germania, pe teme legate de limitele publicităţii profesionale şi aspecte de deontologie, la 9.09.2014.

S-a arătat că proiectul privind conlucrarea dintre judecători şi avocaţi (Avizul 16 al CSM) este în curs de derulare, alegerea locaţiilor fiind făcută exclusiv de CSM, ca urmare a contactării directe a preşedinţilor curţilor de apel. Prima acţiune, finanţată din bugetul U.N.B.R., a avut loc la 03.10.2014, la Râmnicu-Vâlcea, şi a avut pe ordinea de zi inclusiv modificarea codului deontologic al judecătorului. Proiectul este apreciat în Europa ca fiind un model al rezolvării diferendelor dintre judecători şi avocaţi.

S-a mandatat Comisia Permanentă să valideze examenul de primire în profesia ca avocat stagiar şi pentru persoanele care au susţinut examenul de definitivat în alte profesii juridice, sesiunea septembrie 2014, ţinând cont de faptul că următoarea şedinţă a Consiliului va fi în decembrie 2014.

La şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 13 decembrie 2014 desfăşurată la Bucureşti au fost prezenţi 114 membri.

La 13 decembrie 2014 Consiliul U.N.B.R. a parcurs următoarea ordine de zi:

  1. Analiza impactului financiar determinat de activitatea grupului de lucru pentru studierea perspectivelor profesiei de avocat, instituit în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 06 septembrie 2014; adoptarea măsurilor financiare corespunzătoare;
  2. Exercitarea profesiei de avocat în contextul intrării în vigoare şi a aplicării noilor coduri; analiza informărilor, sesizărilor, cererilor adresate de barouri sau de avocaţi, către UNBR;
  3. Informare privind stadiul finalizării Protocolului privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă judiciară şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă judiciară privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală;
  4. Informare privind desfăşurarea examenului de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv, sesiunea noiembrie 2014;
  5. Aprobarea hotărârilor prevăzute de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor pentru funcţionarea unitară a sistemului C.A.A. în anul 2015;
  6. Analiza Raportului grupului de lucru instituit pentru proiectul Legii privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, referitor la propunerile înaintate de barouri în urma dezbaterii acestuia în organele locale ale profesiei;
  7. Prezentarea şi dezbaterea raportului comisiei desemnate de Consiliul U.N.B.R. pentru finalizarea măsurilor de aplicare a prevederilor Statutului profesiei de avocat şi ale Legii nr. 51/1995 privind limitele publicităţii profesionale a avocaţilor;

S-a propus instituirea unui punct pe ordinea de zi a fiecărei şedinţe de Consiliu în care Preşedintele sau vicepreşedinţii U.N.B.R. să informeze cu privire la activitatea Comisiei Permanente între şedinţele Consiliului U.N.B.R. iar decanii barourilor să informeze cu privire la activitatea barourilor.

Consiliul U.N.B.R. a fost informat despre:

a) scrisoarea ministrului justiţiei adresată preşedintelui U.N.B.R. prin care se propune organizarea unor întâlniri periodice între conducerea ministerului şi conducerea U.N.B.R. şi se prezintă măsurile luate de minister pentru fluidizarea sistemului justiţiei în România (a fost înmânată membrilor Consiliului şi a fost publicată pe site-ul UNBR);

b) organizarea, în data de 9 septembrie 2014, a conferinţei cu tema “Sistemul de drept ca factor economic în România şi în Germania”, împreună cu Asociaţia Avocaţilor din Germania (DAV), Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională (IRZ), Camera de Comerţ Româno – Germană (AHK) şi cu sprijinul Ambasadei Germaniei la Bucureşti; se subliniază în mod special meritele domnului decan al Baroului Arad, Cristian Alunaru şi domnului vicepreşedinte Dan Oancea în organizarea evenimentului;

c) întâlnirea dintre Comisia Permanentă (membrii din Bucureşti) şi CSM, la care au fost invitaţi decanii Barourilor Cluj, Argeş, Dolj; s-a hotărât deplasarea conducerii CSM la curţile de apel unde au fost semnalate probleme, unde să fie purtate discuţii inclusiv cu decanii barourilor de pe raza acestora; până la data şedinţei au avut loc întâlniri la Cluj şi Dolj;

d) în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia Judecători – din 16 septembrie 2014 s-a aprobat în principiu Proiectul privind relaţiile dintre judecători şi avocaţi din perspectiva Avizului nr. 16 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni. Întâlnirile dintre judecători şi avocaţi pentru discutarea şi analizarea problemelor comune au avut loc conform calendarului: 3 octombrie 2014 la Râmnicu-Vâlcea, 31 octombrie 2014 la Braşov, 14 noiembrie 2014 la Alba Iulia;

e) finalizarea şi validarea examenului de primire în profesie, sesiunea septembrie 2014, conform mandatului acordat de către Consiliul UNBR;

f) amânarea finalizării Protocolului privind stabilirea prestaţiilor pentru asistenţa judiciară din oficiu cu Ministerul Justiţiei, datorită, pe de o parte, a organizării alegerilor prezidenţiale şi, pe de alta, a agendei publice încărcate a ministrului, în ciuda insistenţelor repetate din partea U.N.B.R.. Ulterior Ministerul Justiţiei a solicitat fundamentarea propunerilor de creştere a valorii prestaţiilor, pentru ca proiectul să fie înaintat Ministerului Finanţelor. Deşi s-a solicitat barourilor propuneri de fundamentare, un astfel de document a venit doar de la Baroul Vâlcea şi de la decanul Baroului Bucureşti, în calitate de conducător DCAJ. La 30.10.2014, Direcţia Finanţelor Publice din Ministerul Finanţelor a acceptat majorarea onorariilor doar în temeiul unor criterii obiective, fie evoluţia indicelui preţului de consum, fie evoluţia ratei inflaţiei. Documentul a fost pus la dispoziţia U.N.B.R. doar în preajma şedinţei şi, în urma negocierilor, dintre cele două variante acceptate de Ministerul Justiţiei a fost acceptat un procent de creştere de 130% în funcţie de creşterea indicelui preţului de consum (mai favorabil), urmând ca prestaţiile nou introduse să fie apreciate la valoarea prestaţiilor cu care se aseamănă cel mai mult.

g) organizarea de manifestări cu prilejul îndeplinirii a 150 de ani de avocatură modernă în România şi a Zilei Europene a Avocatului de către U.N.B.R. şi solicitarea de informări de la barouri în acest sens;

h) s-a întocmit un material privind titlul profesional de avocat în România, cu documentaţia aferentă, care a fost transmis membrilor Consiliului U.N.B.R. şi a avut loc o întâlnire cu secretarul de stat Liviu Stancu pentru conturarea unui punct de vedere comun şi instituţional, agreat de ministrul justiţiei, pentru a fi remis Comisiei Europene.

i) problematica efectelor Hotărârilor Curţii Constituţionale 297/22 mai 2014 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi nr. 462/17 septembrie 2014 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83 alin. (3) şi art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă;

j) desfăşurarea protestului de la Satu-Mare, finalizat cu demisia decanului baroului;

În urma contactării de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, s-au deplasat la Satu-Mare preşedintele CSM, vicepreşedintele CSM responsabil în domeniu şi ministrul justiţiei.

k) întâlnirea Preşedintelui U.N.B.R. şi a decanul Baroului Bucureşti cu reprezentanţii Comisiei Europene.

l) apariţia lucrării „Avocaţii arădeni între 1875 şi Revoluţia de la 1989”.

m) întâlnirea decanilor de pe raza Curţii de Apel Craiova cu delegaţia conducerii CSM şi preşedinţii de instanţe de pe raza acesteia, conferinţa privind libera exprimare şi dreptul la viaţă privată, organizată de Baroul Dolj împreună cu Ambasada SUA.

n) desfăşurarea examenului de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv, sesiunea noiembrie 2014.

S-au prezentat şi dezbătut Raportul comisiei desemnate de Consiliul U.N.B.R. pentru finalizarea măsurilor de aplicare a prevederilor Statutului profesiei de avocat şi ale Legii nr. 51/1995 privind limitele publicităţii profesionale a avocaţilor.

S-a arătat că prin Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 1007/24.05.2014 a fost aprobată constituirea comisiei însărcinate cu analiza Studiului asupra problematicii privind interpretarea şi aplicarea prevederilor din Statutul profesiei de avocat privind publicitatea profesională, redactat de INPPA, precum şi a necesităţii elaborării unui Ghid de bune practici în materia publicităţii profesionale. În urma şedinţei din 4 septembrie 2014, s-a constatat că nu au fost înregistrate la U.N.B.R. solicitări din partea barourilor care să înfăţişeze cazuri practice sau necesitatea de clarificări privind publicitatea profesională (cu excepţia unei solicitări de modificare a textelor normative din partea unui grup de societăţi de avocatură din Baroul Bucureşti). Textele normative nu suscită dificultăţi de interpretare care să impună, prin ele însele, elaborarea unui ghid de interpretare sau de aplicare, dar există posibilitatea ca în practica barourilor să se ivească chestiuni care să impună demersuri interpretative din partea U.N.B.R. pentru evitarea unei practici neunitare.

S-a decis transformarea comisiei într-una cu caracter permanent, în subordinea Consiliului U.N.B.R., denumită „Comisia pentru publicitatea profesională”, cu următoarea componenţă: domnul av. dr. Dan Oancea – Vicepreşedinte U.N.B.R. – coordonator, doamna Stanca Ioana Gidro, membru al Comisiei Permanente, doamna Bianca-Maria Carmen Predescu, consilier U.N.B.R., cu rolul de a monitoriza evoluţia reglementărilor pe plan european în materia publicităţii profesionale în profesia de avocat, a centraliza, analiza şi sistematiza informaţiile şi sesizările primite de la barouri privitoare la problematica cu care se confruntă în aplicarea prevederilor legislaţiei primare şi secundare în această materie în raza lor de competenţă şi de a întocmi rapoarte către Consiliul U.N.B.R., în care va propune soluţii sau va face propuneri de elaborare a unor decizii interpretative, a unui ghid de bune practici în materia publicităţii profesionale; în acest sens, comisia va conlucra cu INPPA şi va putea atrage, pe bază de voluntariat, avocaţi, care îşi exprimă interesul de a sprijini activitatea acesteia (din organele de conducere a profesiei sau din orice formă de exercitare a profesiei); conducerea executivă a U.N.B.R. va asigura resursele necesare funcţionării Comisiei; barourile vor urmări modalităţile în care se realizează publicitatea profesională de către formele de exercitare a profesiei de avocat din raza lor de competenţă şi vor transmite comisiei informaţii privind toate problemele cu care se confruntă în aplicarea practică a prevederilor legale şi statutare privind publicitatea profesională.

În luna noiembrie a avut loc o întâlnire cu reprezentanţii societăţilor de avocatură din Baroul Bucureşti, care au solicitat modificarea textelor normative privind publicitatea profesională. S-a condiţionat participarea la lucrările Comisiei de stabilirea prerogativei acesteia de a propune modificări ale legislaţiei profesiei de avocat privind publicitatea profesională.

S-a analizat Raportul grupului de lucru instituit pentru proiectul Legii privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, referitor la propunerile înaintate de barouri în urma dezbaterii acestuia în organele locale ale profesiei

Consiliul U.N.B.R. a fost informat că nu s-a primit nicio propunere după şedinţa Consiliul U.N.B.R. din 6.09.2014, cu excepţia celor primite anterior şi care au fost supuse deja grupului de lucru constituit.

S-au analizat hotărârile prevăzute de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor pentru funcţionarea unitară a sistemului C.A.A. în anul 2015, respectiv:

a) începând cu data de 01 ianuarie 2015, venitul de referinţă utilizat la stabilirea tuturor prestaţiilor de asigurări sociale este de 2.428 lei;

b) începând cu data de 01 ianuarie 2015, valoarea punctului de pensie în sistemul de pensii şi asigurări sociale al avocaţilor este de 1.214 lei;

c) începând cu data de 1 ianuarie 2015 cuantumul ajutorului lunar pentru creşterea copilului este de 700 de lei, pentru fiecare copil.

S-a decis înfiinţarea Comisiei de verificare la faţa locului a situaţiei Complexului Balnear Ocna Sibiului, formată din următorii avocaţi consilieri: Cristina Gheorghe, Monica Livescu, Ioan Rus, Neculai Lepedeanu, Eugen Baier (coordonator) şi Nicu Tiberius, pentru fundamentarea deciziei de achiziţionare, inclusiv a necesităţii efectuării unui studiu de fezabilitate. S-a stabilit ca membrii Comisiei să se deplaseze la faţa locului, putând coopta, la efectuarea vizitei,specialiştii pe care îi consideră necesari (fondurile fiind asigurate de către CAA), urmând ca până la 15.01.2015, comisia să prezinte un raport scris privind oportunitatea realizării investiţiei şi a contractării, în acest scop, a unui studiu de fezabilitate.

S-a solicitat sprijinul barourilor pentru proiectul care urma să fie implementat pe raza Curţii de Apel Alba-Iulia prin dispunerea verificării în sistemul electronic de date al U.N.B.R., în timp real, a situaţiei juridice a persoanelor care se prezintă ca apărători atât în cauze civile cât şi în cele penale. A fost informat Consiliul U.N.B.R. ca se intenţionează ca proiectul să fie implementat, cu titlu de proiect pilot, pe termen scurt, şi pe raza Curţilor de Apel Braşov şi Mureş.

S-a precizat că secţia pentru judecători a CSM doreşte să extindă proiectul la nivel naţional.

În consecinţă, s-a solicitat tuturor decanilor să acţioneze astfel încât să se introducă bune practici la toate barourile, subordonate cerinţei că este, în mod obiectiv, necesar ca datele privind situaţia fiecărui avocat în tabloul avocaţilor, reflectată în Tabloul care reuneşte toate tablourile avocaţilor, publicat pe site-ul U.N.B.R. să fie corecte şi actualizate.

S-a aprobat calendarul desfăşurării şedinţelor Comisiei Permanente a U.N.B.R. şi ale Consiliului U.N.B.R., Congresul avocaţilor 2015 (la Bucureşti), data începerii examenului de primire în profesia de avocat şi data începerii examenului de absolvire a cursurilor INPPA, în anul 2015, după cum urmează:

  • vineri, 30 ianuarie şi sâmbătă 31 ianuarie 2015 – şedinţa Comisiei Permanente a U.N.B.R., care poate fi desfăşurată şi on-line;
  • vineri, 6 martie 2015 – şedinţa Comisiei Permanente a UNBR;
  • sâmbătă, 7 martie şi duminică 8 martie 2015 – şedinţa Consiliului UNBR;
  • vineri, 22 mai şi sâmbătă 23 mai 2015 – şedinţa Comisiei Permanente a UNBR;
  • miercuri, 3 iunie 2015 – şedinţa Comisiei Permanente a UNBR;
  • joi, 4 iunie 2015 – şedinţa Consiliului UNBR;
  • vineri, 5 iunie şi sâmbătă 6 iunie 2015 – Congresul Avocaţilor;
  • vineri, 4 septembrie 2015 – şedinţa Comisiei Permanente a UNBR;
  • sâmbătă, 5 septembrie şi duminică 6 septembrie 2015 – şedinţa Consiliului UNBR;
  • luni, 14 septembrie 2015 – Examenul de primire în profesia de avocat;
  • vineri, 13 noiembrie şi sâmbătă 14 noiembrie 2015 – şedinţa Comisiei Permanente a UNBR
  • luni, 23 noiembrie 2015 – Examenul de absolvire a INPPA;
  • vineri, 11 decembrie 2015 – şedinţa Comisiei Permanente a UNBR;
  • sâmbătă, 12 decembrie şi duminică, 13 decembrie 2015 – şedinţa Consiliului UNBR;

La şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 7 martie 2015 desfăşurată la Bucureşti au fost prezenţi 99 membri.

La 7 martie 2015[1] Consiliul U.N.B.R. a parcurs următoarea ordine de zi:

  1. Conferinţă – dezbatere privind sistemul german al avocaţilor specializaţi – prezintă dl. Avocat Philipp Wendt, directorul Academiei Germane a Avocaţilor – Societate pentru formarea iniţială şi continuă şi de prestări servicii mbH – Berlin (orele 9.00 – 11.00, Hotelul Intercontinental).
  2. Informare privind măsurile de pregătire a anului de învăţământ 2015 privind formarea profesională iniţială în cadrul INPPA. Interacţiunea dintre barouri şi INPPA privind activitatea de formare profesională continuă.
  3. Proiectul privind arbitrajul profesional organizat pe lângă consiliile barourilor. Stadiu şi perspective de finalizare
  4. Informare asupra analizei propunerilor înregistrate după şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 6 septembrie 2014 privind perfecţionarea legislativă a organizării şi funcţionării sistemului Casei de Asigurări a Avocaţilor.
  5. Raport privind finalizarea proiectului privind legitimarea avocaţilor în raporturile cu terţii.
  6. Repere privind execuţia bugetară a U.N.B.R. şi a sistemului C.A.A. în intervalul 01 ianuarie 2015 – 30 iunie 2015.
  7. Măsuri organizatorice privind pregătirea Congresului Avocaţilor – 2015.

S-a completat ordinea de zi cu următoarele probleme:

  • Propunerea de stabilire a cotei de contribuţie a filialelor la cheltuielile necesare funcţionării Casei de Asigurări a Avocaţilor pentru anul 2015 şi crearea unui „Portal Ştiri Avocatură”;
  • Propunerea de completarea Statutului profesiei de avocat (art. 180 cu două alineate 4 şi 5) cu prevederi tranzitorii referitoare la regimul patrimoniului profesional aplicabile până la data înfiinţării Registrului electronic.

S-a desfăşurat conferinţa – dezbatere privind sistemul german al avocaţilor specializaţi – prezintă dl. Avocat Philipp Wendt, directorul Academiei Germane a Avocaţilor – Societate pentru formarea iniţială şi continuă şi de prestări servicii mbH – Berlin. Conferinţa s-a axat pe prezentarea reglementărilor germane privind modalităţile de conferire a titlurilor de avocat specializat şi a fost urmată de dezbateri privind aspectele pozitive sau negative ale acestor reglementări, în ideea că sistemul german ar putea fi un posibil exemplu pentru avocaţii români.

S-au aprobat măsurile de pregătire a anului de învăţământ 2015 privind formarea profesională iniţială în cadrul INPPA şi măsurile de interacţiune dintre barouri şi INPPA privind activitatea de formare profesională continuă.

În Consiliul de Conducere al INPPA din 06.03.2015 au fost aprobate hotărâri privind anul I şi II de studiu, ţinând de programa de învăţământ referitoare la formarea profesională iniţială, care conţine modificări semnificative faţă de cea aferentă anului trecut, în ce priveşte aspectele nou apărute în practica judecătorească în domeniile drept penal şi drept procesual penal, respectiv în drept procesual civil, ca urmare a noilor coduri.

În ce priveşte formarea profesională continuă, a fost realizat un program ce acoperă atât conferinţe în temeiul Avizului nr. 16 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, cât şi conferinţe proprii având ca tematică aspecte de procedură civilă şi penală, drept material etc. Se subliniază cooperarea barourilor care au dorit să se organizeze astfel de conferinţe, lista fiind deschisă în continuare. Faţă de conferinţele din anul trecut, cele prezente au ca tipic faptul că se dezbat probleme ridicate chiar de avocaţii din barourile organizatoare, care au fost predate „speakerilor” (atât avocaţi, cât şi judecător, procurori, notari) cu o săptămână înainte.

A fost organizat un proiect pilot, în sensul că, în fiecare joi, se organizează dezbateri (tip masă rotundă, atelier etc.) de maxim 3 ore în incinta sediului Curţii de Apel Bucureşti pe teme de genul celor sus menţionate, de regulă punctuale (chiar de nişă), la care participă maxim 3 moderatori (unul din cadrul centrului, ceilalţi din afara profesiei) şi în jur de 25 de avocaţi din raza teritorială a curţii. Se doreşte extinderea acestor dezbateri on-line şi la celelalte barouri, pentru ca să poată fi vizionate la cerere de avocaţi în incita baroului sau a centrului teritorial al INPPA; taxa de 60 lei acoperă cheltuielile, iar ca în cazul transmiterii online, fiecare barou va decide în consecinţă.

S-a decis ca participanţilor la aceasta formă de pregătire continuă să le fie acordate câte 3 ore de pregătire profesională continuă.

S-a arătat că se preconizează achiziţionarea din fonduri ale organului central a unor plasme pentru a se putea viziona în interacţiona direct într-un sistem organizat la nivelul INPPA central. Pentru aceasta este nevoie de un program şi un buget. S-a aprobat extinderea acestui proiect în sensul celor menţionate, inclusiv în ce priveşte achiziţiile şi logistica corespunzătoare. Măsurile se aplică după aprobarea bugetului de către Congres.

S-a finalizat Proiectul privind arbitrajul profesional organizat pe lângă consiliile barourilor. Documentele ce finalizează organizarea arbitrajului vor fi date publicităţii şi comunicate prin publicare în Buletinul Informativ al U.N.B.R. după avizarea de către Consiliul Ştiinţific al INPPA[3].

S-a aprobat Raportul privind finalizarea proiectului privind legitimarea avocaţilor în raporturile cu terţii.

A fost informat Consiliul U.N.B.R. că, urmare a proiectului pilot de la Curtea de apel Alba Iulia, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (Secţia pentru judecători) nr. 79/26.01.2015, s-a decis emiterea unei circulare către instanţele judecătoreşti pentru a fi informate cu privire la posibilitatea de verificare în timpul şedinţei de judecată, prin intermediul portalului EMAP, a avocaţilor înscrişi în tabloul barourilor componente ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Urmare a dispoziţiei primite de la Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (domnului Tiberiu Mihail Niţu), a fost transmis faptul că tabloul avocaţilor realizat de CSM (publicat şi pe site-ul Parchetului) este disponibil tuturor procurorilor în EMAP (mapa electronica a CSM) atât din reţeaua INTERNET cat şi din reţeaua INTRANET, astfel încât exista posibilitatea verificării calităţii de avocat aparţinând Uniunii Naţionale a Barourilor din România, pentru cei ce prezintă delegaţii în dosarele penale.

Situaţia la zi a eliberării cardurilor pe plan naţional este următoarea:

  • în prezent, din evidenţele Tabloului naţional al avocaţilor, secţiunea carduri, rezultă că un număr de 11.753 de carduri au fost tipărite şi trimise la barouri pentru a fi înmânate avocaţilor;
  • în decembrie 2014, se înregistrau probleme la Barourile Bihor, Caraş-Severin, Galaţi şi Satu-Mare, dar urmare a măsurilor întreprinse acestea s-au corectat, după cum urmează: Baroul Bihor (ultima actualizare la 18.02.2015 17:28:42, informaţii actualizate pentru 368 din 370 avocaţi posibili), Baroul Caraş-Severin (ultima actualizare la 24.02.2015 09:13:48, informaţii actualizate pentru 77 din 80 avocaţi posibili), Baroul Galaţi (ultima actualizare la 06.03.2015 09:19:18, informaţii actualizate pentru 70 din 426 avocaţi posibili) şi Baroul Satu Mare (ultima actualizare la 06.03.2015 10:07:22, informaţii actualizate pentru 144 din 152 avocaţi posibili).
  • Sunt situaţii mai deosebite, cu procente de sub 50% care se înregistrează la Baroul Galaţi, cu un procent de 16,43% actualizare informaţii, Baroul Iaşi cu un procent de 23,10% şi Prahova, cu un procent de 42,99%, la celelalte Barouri, procentul fiind de peste 50%, iar la 85% dintre acestea, chiar de peste 80% informaţii actualizate.

S-a corectat, în dezbateri, situaţia survenită la Baroul Satu-Mare, în sensul că în cuprinsul raportului s-a strecurat o eroare şi anume sunt înregistraţi 153 avocaţi şi nu 152.

Se preconizează că proiectul privind implementarea cititoarelor de carduri la instanţe şi parchete va fi realizat în colaborare de Ministerul Justiţiei, Parchetul General şi U.N.B.R., în prezent aflându-se în faza analizei implicării de fonduri europene (cu consultanţi), eventual fără coparticipare din partea beneficiarului. Documentele relevante privind accesarea fondurilor se vor publica în luna iulie, când se va şti exact situaţia.

În prezent corelarea cardurilor cu Tabloul avocaţilor se poate face în sistemul EMAP al instanţelor şi parchetelor fără a fi nevoie de cititoare, cea ce a dus şi la economii semnificative la bugetul U.N.B.R.. Achiziţia acestora este necesară în viitor pentru sediile Poliţiei judiciare şi penitenciarelor, eventual la alte autorităţi publice cu activitate extrajudiciară, proiectul fiind inclus în strategia naţională a justiţiei. De asemenea, s-a indicat faptul că depunerea proiectului pentru accesarea fondurilor europene se va face în comun de Ministerul Justiţiei şi U.N.B.R..

S-a subliniat că urmare a deciziei CSM, se impune ca necesitate existenţa unei baze de date la nivel de U.N.B.R., care impune înregistrarea şi fotografierea avocaţilor şi inserarea informaţiilor în baza centrală în timp real; ţinând cont de existenţa unei birocraţii complicate la barouri şi filiale, care duce la modificarea bazei de date la barou chiar şi după o săptămână. Se consideră că trebuie să existe un program informatic, care să faciliteze comunicarea cât mai rapidă între barou, filială şi U.N.B.R. şi s-a exprimat disponibilitatea de a pune la dispoziţia barourilor chiar gratuit, programul informatic implementat la Baroul Dolj.

S-a apreciat că implementarea acestui nou sistem de legitimare constituie un real succes al UNBR.

A fost informat Consiliul U.N.B.R. cu privire la reperele bugetare ale U.N.B.R.. Ţinând cont de faptul că numai Congresul este organul îndrituit să aprobe bugetul de venituri şi cheltuieli ale U.N.B.R., precum şi de stabilirea datei acestuia pentru anul în curs în luna iunie faţă de luna martie a anul trecut, este necesară aprobarea funcţionării U.N.B.R. în limitele lunare de cheltuieli de până la 1/12, pe principiile existente în finanţele sistemului public. O aprobare similară este nevoie şi pentru INPPA.

S-a făcut informare cu privire la adoptarea de către Comisia Permanentă a unei decizii de rectificare a Bugetului de venituri şi cheltuieli al U.N.B.R. pentru anul 2014, care a fost ratificată de Consiliul U.N.B.R..

S-a votat hotărârea privind funcţionarea I.N.P.P.A. în limitele lunare de cheltuieli de până la 1/12, ţinând cont de aceleaşi raţiuni, urmând ca în Consiliul viitor să se prezinte detaliile privind execuţia bugetară.

A fost informat Consiliul U.N.B.R. că şi C.A.A. a adoptat o hotărâre în acest sens şi solicită validarea acesteia.

În conformitate cu decizia Consiliul U.N.B.R., este în curs de realizare la C.A.A. un audit, care are ca scop verificarea tuturor cheltuielilor şi evidenţelor acesteia; rezultatele controlului vor fi materializate printr-un raport de audit. S-a solicitat ca în Congres să se analizeze şi să se decidă ca un astfel de audit să se realizeze la fiecare filială a C.A.A..

S-a decis respingerea finanţării investiţiei privind achiziţionarea Complexului Balnear Ocna Sibiului, inclusiv contractarea unui studiu de fezabilitate privind oportunitatea realizării investiţiei.

S-a aprobat continuarea finanţării Fundaţiei „Institutul Român de Informaţii Juridice – ROLII” prin sponsorizarea acesteia cu 20.000 lei.

S-au analizat propunerile înregistrate după şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 6 septembrie 2014 privind perfecţionarea legislativă a organizării şi funcţionării sistemului Casei de Asigurări a Avocaţilor.

S-a supus la vot şi a fost votat proiectul în ansamblu.

Hotărârea Consiliului U.N.B.R. privind aprobarea Proiectului va fi publicată împreuna cu forma definitiva a Proiectului în Buletinul Informativ al U.N.B.R. pe site-ul U.N.B.R..

Hotărârea şi Proiectul vor fi supuse dezbaterii şi ratificării Congresului Avocaţilor.

S-au prezentat măsuri organizatorice privind pregătirea Congresului Avocaţilor – 2015.

S-a prezentat calendarul de desfăşurare a Congresului, care va avea loc la sediul Teatrului Naţional, aşa cum a fost agreat de Comisia Permanentă.

S-a votat modificarea datei de desfăşurare a Congresului, pentru 6-7 iunie a.c., ţinând cont de imposibilitatea identificării de locuri de cazare suficiente la Hotelul Intercontinental cu o zi înainte.

S-a supus dezbaterii proiectul de completare a art. 180 a Statutului profesiei de avocat cu două alineate 4 şi 5, care să conţină prevederi tranzitorii referitoare la regimul patrimoniului profesional aplicabile până la data înfiinţării Registrului electronic.

Consiliul U.N.B.R. a aprobat în unanimitate modificările Statutului profesiei de avocat.

S-a supus dezbaterii un proiect de hotărâre a Consiliului privind creşterea numărului de vicepreşedinţi ai U.N.B.R. de la 3 la 5.

S-a aprobat creşterea numărului de vicepreşedinţi ai U.N.B.R. de la 3 la 5, din care 2 să fie membri ai Baroului Bucureşti, ceilalţi 3 aparţinând de barourile din ţară, pentru a se realiza efectiv prevederile art. 39 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a U.N.B.R. în ce priveşte departamentele organizate în cadrul Comisiei Permanente.

S-a analizat sesizarea Baroului Vaslui privind refuzul achitării de către Tribunalul Vaslui a onorariilor aferente activităţilor prestate de avocaţii care au acordat asistenţă judiciară din oficiu în perioada noiembrie 2014 – ianuarie 2015 în faza de urmărire penală.

S-a prezentat situaţia actuală privind aprobarea Protocolului dintre Ministerul Justiţiei şi U.N.B.R. privind asistenţa judiciară din oficiu.

A fost informat Consiliul U.N.B.R. cu privire la faptul că se refuză intervenţia Ministerului Justiţiei cu privire la stabilirea principiilor şi a limitelor minimale privind prestaţiile curatorului special, cu argumentul că nu face obiect al asistenţei judiciare şi nu poate fi cuprins în protocol din moment ce nu există nicio prevedere legală ce obligă ministrul să abordeze problematica.

La şedinţa cu ministrul justiţiei, secretarul de stat din minister, procurorul general şi preşedintele CSM (fostul şi cel în funcţie), domnul decan Ion Ilie-Iordăchescu a ridicat problema că plata onorariilor din oficiu la urmărirea penală se face din fondurile Ministerului Public. A fost cerut punctul de vedere al Procurorului general care a atestat în scris că, de vreme ce bugetul Ministerului Public pentru 2015 nu cuprinde nicio sumă pentru capitolul asistenţei judiciare din oficiu aferente urmăririi penale, nu există posibilitate decontării acestor cheltuieli între Ministerul Public şi Ministerul Justiţiei, dar se impune ca, printr-o dispoziţie legală expresă, Ministerul Public să fie parte a Protocolului dintre U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, dacă se doreşte funcţionarea acestui mecanism.

În ciuda opoziţiei U.N.B.R., s-a păstrat prevederea privind pragul maximal al onorariilor inserate în protocol, care leagă plata sumei de calitatea prestaţiei avocatului, aşa cum este apreciată de decident şi duce la distorsionarea independenţei apărării prin impunerea unii dependenţe economice faţă de decizia celui care gestionează în numele statului această activitate.

S-a analizat sesizarea domnului avocat Gheorghiţă Mateuţ, privind împiedicarea sa de a exercita profesia de avocat în dosarul penal nr. 63/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea.

S-a aprobat Rezoluţia Consiliului U.N.B.R. prin care sprijină poziţia Baroului Arad şi se asociază apelului adresat de acesta autorităţilor competente, ca în spiritul bunei colaborări existente, să adopte toate măsurile, pentru ca, în limitele şi cu garanţiile prevăzute de lege, să fie respectat dreptul la apărare şi dreptul la secret profesional al avocatului.

S-a luat act că din documentele publice privind veniturile C.A.A., reiese că în 2013 au fost colectate majorări de întârziere de 6.433.686,11 lei. S-a solicitat includerea pe ordinea de zi a Congresului a unui punct referitor la folosirea acestor fonduri, pentru reducerea costurilor de tratament pentru avocaţi (mai ales pentru cei care dovedesc că suferă de boli), ce necesită tratament în complexul Corpore Sano din Techirghiol.

S-a examinat propunerea privind stabilirea contribuţiei filialelor la cheltuielile necesare funcţionării C.A.A. pentru anul 2015 prin reducerea ei de la 4% (stabilită în 2013) la 1%.

A fost solicitat C.A.A. să trimită în timp util documente relevante din care să reiasă consecinţele bugetare ale adoptării propunerii iar decanii să ia măsurile necesare analizării şi aprofundării acestora.

S-a evidenţiat că nu au virat cotele aferente contribuţiei de 4% pentru anul 2014 Barourile Bacău, Caraş-Severin, Galaţi, Neamţ, Prahova. De asemenea, nu au virat cotele de contribuţie la fondul de rezervă al C.A.A. Barourile Bacău, Brăila, Buzău, Galaţi, Maramureş, Mureş, Prahova, Suceava. Ca urmare, la analiza reducerii cotei de contribuţie trebuie să ţină seama şi de această situaţie şi, în plus, de destinaţia cheltuielilor de la nivelul filialelor.

S-a amânat soluţionarea problematicii pentru Consiliul următor, urmând ca C.A.A. să întocmească şi să prezinte necesarul de funcţionare anuală a C.A.A., împreună cu variante de construcţie bugetară pentru fiecare din procentele stabilite de lege pentru contribuţia filialelor (1%-5%), urmând să se aibă în vedere şi cheltuielile de funcţionare a filialelor.

S-a analizat solicitarea referitoare la aplicarea Hotărârii Consiliului U.N.B.R. nr. 692/28.03.2013 privind indexarea pensiei cu 4%, nu cu 1,5%. S-a arătat că C.A.A. nu susţine propunerea şi s-a luat act de poziţia acesteia.

A fost informat Consiliul U.N.B.R. asupra întâlnirii Comisiei Permanente din 06.03.2015 cu decanii facultăţilor de drept care pot organiza studii doctorale, Uniunea Juriştilor din România şi Institutul de Cercetări Juridice al Academie Române, care a avut ca subiect următoarele:

  • problema inserţiei profesionale a licenţiaţilor în drept;
  • necesitatea de a conlucra prin verificarea expertizei dobândite de U.N.B.R. în organizarea examenului de primire în profesie, ţinând cont de pregătirea juridică a absolvenţilor;
  • organizarea stagiilor de practică a studenţilor prin conlucrarea instituţională dintre UNBR/barouri şi facultăţile de drept;
  • îmbunătăţirea curriculei facultăţilor de drept în raport de nevoile practic-aplicative ale profesiei şi cerinţele de la examenul de intrare în profesie

S-au pus bazele conlucrării dintre părţi (UNBR/barouri şi facultăţi), care va continua, facultăţile promiţând că vor extinde conlucrarea pe plan orizontal cu barourile din raza teritorială unde îşi au sediul.

A fost informat Consiliul U.N.B.R. în legătură cu analiza Comisiei Permanente referitoare la practica cristalizată în ce priveşte tutorii de practică avocaţi, care sunt angajaţi cu contract de muncă de către universităţi în proiecte finanţate din fonduri structurale şi, pe baza unui studiu al INPPA, s-a concluzionat că o astfel de relaţie contractuală încalcă prevederile legii, astfel de colaborări putând fi realizate pe viitor cu implicarea şi încunoştinţarea barourilor şi a organelor de conducere a acestora.

S-au prezentat dezbaterile din Comisia Permanentă referitoare la problemele legate de conflictul de interese în activităţile desfăşurate de avocaţi în cadrul profesiilor compatibile cu profesia de avocat şi în conlucrările interprofesionale pentru furnizarea de servicii integrate şi s-a propus ca un proiect de Rezoluţie să fie înaintat Consiliului U.N.B.R. cu propunerea ca problema să facă obiect de dezbatere şi să constituie o direcţie de politică profesională a barourilor, în perspectivă imediată. Consiliul U.N.B.R. a adoptat propunerea.

 

S-au arătat propunerile decanului Baroului Vrancea în Comisa Permanentă privind:

  • creşterea diurnei pentru participare la activităţile organizate de Consiliul U.N.B.R., urmând ca după avizul departamentului contabil, problema să fie discutată într-o şedinţă viitore a consiliului UNBR
  • modificarea statutului C.A.A. prin schimbarea raportului dintre cheltuielile pentru pensii şi cele pentru indemnizaţiile privind celelalte drepturi de asigurări sociale de la 85%-15% la 80%-20%, ţinând cont de creşterea semnificativă a cheltuielilor la acest capitol; solicitarea va fi înaintată C.A.A., urmând a face obiect al dezbaterii după obţinerea punctului de vedere al acesteia.

S-a analizat impactul Proiectului Codului fiscal asupra fiscalizării avocaţilor. Consiliul U.N.B.R. a fost informat cu privire la consultanţa de specialitate solicitată.

A. Activitatea Comisiei Permanente a U.N.B.R. în plen. Punerea în executare a hotărârilor organelor de conducere ale U.N.B.R. de către Comisia Permanentă şi Preşedintele UNBR

Activitatea Comisiei Permanente şi a Preşedintelui U.N.B.R. s-a desfăşurat potrivit atribuţiilor conferite de art. 68-69 din Lege.

Comisia Permanentă a U.N.B.R. a desfăşurat activitatea în cinci şedinţe, respectiv la 23 mai 2014, 4 septembrie 2014, 12 decembrie 2014, 31 ianuarie 2015 şi 6 martie 2015.

Ori de câte ori a fost cazul s-au iniţiat şedinţe ale Comisiei Permanente în sistem electronic, iar consultarea pe problemele puse în dezbaterea membrilor Comisiei Permanente s-a reflectat în materiale conservate în arhiva U.N.B.R. şi s-a concretizat în hotărâri, decizii, apeluri, comunicate, etc.

Semnalăm că pe baza mandatului acordat de Consiliul U.N.B.R., Comisia Permanentă a procedat la validarea examenului de admitere în profesia de avocat, hotărârea acesteia fiind supusă dezbaterii şi ratificării în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 13 decembrie 2014.

În afara problemelor obligatoriu a fi dezbătute (identice cu cele menţionate pentru şedinţele Consiliului U.N.B.R.), în şedinţele Comisiei Permanente s-au dezbătut probleme privind pregătirea şedinţei Consiliului U.N.B.R., astfel încât, tematicile analizate prealabil în şedinţa Comisiei Permanente au fost reluate în şedinţa Consiliului U.N.B.R., dar au fost tratate şi alte probleme decât cele care au constituit puncte pe ordinea de zi a şedinţelor Consiliului U.N.B.R..

La 23 mai 2014, Comisia Permanentă a U.N.B.R. a parcurs următoarea ordine de zi:

  1. Analiza măsurilor luate pentru punerea în aplicare a hotărârilor Congresului avocaţilor din 28 – 29 martie 2014. Măsuri pentru punerea în executare a Hotărârii nr. 7 cu caracter general prin care, Congresul, a luat act de materialele scrise transmise de către delegaţii care au propus adoptarea de hotărâri, rezoluţii, privitoare inclusiv la modificarea unor acte normative cu caracter infra-parlamentar şi adoptarea de măsuri de competenţa Consiliului U.N.B.R..
  2. Dezbaterea şi iniţierea de către organele profesiei a măsurilor corespunzătoare aplicării efective a Avizului nr. (2013) 16 privind relaţiile dintre judecători şi avocaţi în vederea asigurării calităţii şi eficienţei justiţiei al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE-GT).
  3. Pregătirea examenului de primire în profesia de avocat sesiunea Septembrie 2014. Măsuri organizatorice.
  4. Adoptarea de măsuri privind elaborarea standardelor de conduită profesională impuse de activitatea desfăşurată de avocaţi potrivit Noului Cod de procedură penală.
  5. Finalizarea de către organele profesiei a măsurilor de aplicare a modificărilor Statutului profesiei de avocat adoptate în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 14 decembrie 2013.
  6. Informare privind stadiul lucrărilor de pregătire şi finalizare a proiectelor de modificare a legislaţiei din domeniul profesiei de avocat în raport de lucrările efectuate de Consiliul U.N.B.R. şi propunerile înaintate Congresului avocaţilor.
  7. Măsuri pentru organizarea Şcolii de vară a activităţii de management a sistemului Casei de Asigurări a Avocaţilor.

S-au adoptat măsuri organizatorice pentru desfăşurarea Şcolii de vară a activităţii de management a sistemului Casei de Asigurări a Avocaţilor, în perioada 1-5 iulie 2014, la Bucureşti, cu sprijinul I.N.P.P.A..

S-a decis că se recomandă ca la şcoala de vară să participe reprezentanţi ai filialelor C.A.A. şi reprezentanţi ai departamentelor contabilitate ale filialelor precum şi lectori specializaţi în problemele asigurărilor sociale ale avocaţilor.

S-a încredinţat organizarea şcolii de vară conducerii U.N.B.R., C.A.A. şi I.N.P.P.A. care au finalizat toate detaliile necesare.

S-a luat act că Proiectul Legii privind sistemul C.A.A. este finalizat şi ar urma să fie supus dezbaterii imediat după aprobarea sau completarea sa de către Consiliul C.A.A., pentru Congresul viitor.

S-au analizat măsurile luate pentru punerea în aplicare a hotărârilor Congresului avocaţilor din 28 – 29 martie 2014 şi măsurile pentru punerea în executare a Hotărârii nr. 7 cu caracter general prin care Congresul a luat act de materialele scrise transmise de către delegaţii care au propus adoptarea de hotărâri, rezoluţii, privitoare inclusiv la modificarea unor acte normative cu caracter infra-parlamentar şi adoptarea de măsuri de competenţa Consiliului U.N.B.R..

Comisia Permanentă a luat act şi a propus ca problema să fie analizată şi de Consiliul U.N.B.R.

S-a aprobat iniţierea de către organele profesiei a măsurilor corespunzătoare aplicării efective a Avizului nr. (2013) 16 privind relaţiile dintre judecători şi avocaţi în vederea asigurării calităţii şi eficienţei justiţiei al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE-GT).

Comisia Permanentă a fost informată asupra Proiectului iniţiat de Preşedintele U.N.B.R. şi de Reprezentantul României în Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, cu menţiunea că Proiectul va fi supus aprobării şi de către Consiliul Superior al Magistraturii. În proiect sunt implicate şi Institutul Naţional al Magistraturii şi I.N.P.P.A.. Proiectul va debuta la 5 iunie 2014. S-a recomandat participarea tuturor membrilor Comisiei Permanente care să asigure apoi, în locaţiile agreate de magistraţi şi de avocaţi, desfăşurarea atelierelor prevăzute în Proiect.

S-a decis adoptarea de măsuri privind elaborarea standardelor de conduită profesională impuse de activitatea desfăşurată de avocaţi potrivit Noului Cod de procedură penală. S-a apreciat că trebuie instituite norme de conduită privind standarde referitoare la: încheierea contractului de asistenţă juridică privind recunoaşterea vinovăţiei (acte, răspundere, iniţiativă), implicarea avocatului în procedura renunţării la urmărirea penală, activitatea în Camera preliminară, asistenţa judiciară din oficiu. S-a sugerat ca, eventual, Consiliul U.N.B.R. să decidă organizarea unui grup de lucru care să propună astfel de standarde sau bune practici şi în raport de rezultatele concrete ale Proiectului derulat pentru punerea în aplicare a Avizului nr. 16/2013.

S-au finalizat măsurile de aplicare a modificărilor Statutului profesiei de avocat adoptate în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 14 decembrie 2013.

S-a luat act că I.N.P.P.A. a finalizat studiul privind necesitatea adoptării de bune-practici privind publicitatea profesională, care va fi analizat de Consiliul U.N.B.R..

S-a analizat problematica restructurării Departamentului de Comunicare al U.N.B.R. şi s-a finalizat Proiectul de îmbunătăţire a comunicării instituţionale a U.N.B.R., proiect care are o alocaţie bugetară separată, pentru o activitate cu caracter de Proiect – pilot de 6 luni. S-a decis înfiinţarea unei reviste on-line „Avocatul”, care să reunească atât publicaţiile U.N.B.R. cât şi ale I.N.P.P.A. în care să se dea posibilitatea avocaţilor să îşi exprime poziţia cu privire la probleme doctrinare; organizarea „Anuarului Avocaţilor din România”, care să dea posibilitatea oricărui avocat să facă publică aspecte privind exercitarea profesiei; organizarea unei platforme de comunicare între barouri pentru strângerea şi analizarea propunerilor privind perfecţionarea prevederilor relative la reglementările profesionale interne; realizarea unei comunicări intra-net în cadrul profesiei, inclusiv prin comunicarea zilnică a „revistei presei” cu privire la aspecte ce interesează profesia; re-organizarea comunicării cu organismele internaţionale în care U.N.B.R. este parte. S-a hotărât ca personalul să fie selectat dintre avocaţii specializaţi şi în comunicare publică.

În cadrul şedinţei s-a procedat la semnarea Memorandumului de Înţelegere privind cooperarea dintre Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Consiliul Naţional al Barourilor din Bulgaria. A avut loc prima şedinţă comună a Comisiei Permanente a U.N.B.R. şi a Conducerii Consiliului Naţional al Barourilor din Bulgaria.

În şedinţa din 4-5 septembrie 2014 s-au analizat, în şedinţă comună cu Consiliul de Conducere al I.N.P.P.A.:

  1. Pregătirea examenului de primire în profesia de avocat sesiunea Septembrie 2014. Măsuri organizatorice.
  2. Probleme privind formarea profesională continuă.
  3. Analiza propunerilor privind perfecţionarea legislaţiei C.A.A.;

Au fost invitaţi decanul Baroului Constanţa, av. Gabriel-Cornel Grigore, membrii Consiliului C.A.A. şi doamna avocat Monica Cercelescu, coordonatorul Departamentului de Comunicare al U.N.B.R.. Au participat şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei: domnii Liviu Stancu, secretar de stat şi Lucian Dan Vlădescu, consilier onorific al ministrului justiţiei.

S-a constatat că nu a existat o practică uniformă a barourilor cu privire la înscrierea candidaţilor la examen. Comisia Permanentă a trebuit să decidă asupra înscrierii sau nu a unor candidaţi cu dosare incomplete, precum şi asupra contestaţiilor privind respingerea dosarelor de înscriere.

S-a analizat distinct problematica înscrierii la examen de către Baroul Ilfov a 33 de cetăţeni italieni, care au depus dosare incomplete, din care lipsesc dovezi privind recunoaşterea şi echivalarea diplomei de studii obţinute în Italia, astfel cum prevede legislaţia română. Cererile de înscriere nu sunt semnate de candidaţi şi nu au fost depuse personal, ci prin mandatar, fără procură, care a semnat fiecare cerere, deşi nu are mandat. S-a identificat că cel care a adus şi a prezentat cererile este avocat înscris în Baroul Bucureşti, situaţie care a fost adusă la cunoştinţa decanului Baroului.

S-a decis să se propună Consiliului U.N.B.R. elaborarea unui Îndreptar de practică privind înscrierea la examen, care să fie avut în vedere la examenele viitoare.

S-au analizat rezultatele desfăşurării şcolii de vară care a avut ca tematică problematica C.A.A.

Au participat preşedinţii filialelor C.A.A. şi consultanţi independenţi care au redactat proiectul de modificare a legislaţiei sistemului de asigurări a avocaţilor. S-a luat act de informarea făcută de Consiliul C.A.A. potrivit căreia există o insuficientă comunicare între membrii Consiliului U.N.B.R. şi fiecare Consiliu de Conducere al filialelor şi că, în majoritate, preşedinţii filialelor C.A.A. au fost de acord că în respectarea hotărârilor Congreselor anterioare ale avocaţilor se impune actualizarea prin lege a reglementărilor adoptate de Congresul avocaţilor şi materializate în Statutul C.A.A., pornind de la premisa că acestea exprima voinţa organului suprem de conducere al profesiei.

S-a apreciat că problematica reglementării privind sistemul C.A.A. trebuie abordată de forul legislativ, în paralel cu problematica perfecţionării legislaţiei privind profesia de avocat, pentru a se realiza corelări ale reglementărilor.

Comisia Permanentă a luat act de mesajul adresat de Ministrul Justiţiei Preşedintelui U.N.B.R., conform căruia:

  1. principala misiune a Ministerului Justiţiei în actuala conducere este de a realiza un cadru propice pentru justiţiabili în realizarea actului de justiţie prin construirea de imobile adecvate, accesul gratuit la baze de date organizate de minister (legislaţia consolidată, nou sistem de acces on-line la dosar – se află în procedura de achiziţie a consultantului pe domeniu);
  2. a fost realizată o adresă specială de e-mail avocat@just.ro, prin care avocaţii pot sesiza aspecte pe care le consideră necesare către minister;
  3. s-a reuşit realizarea unei partiţii bugetare aparte pentru asistenţa judiciară din oficiu;
  4. s-a solicitat ca în mod periodic să existe întâlniri bilaterale cu reprezentanţii profesiei;
  5. În cazul proiectelor care au influenţă în ce priveşte organizarea şi exercitarea activităţii de avocat şi în care C.S.M. are atribuţii de emitere a avizelor conforme, se instituie o procedură prin care organul central al profesiei să aibă acces la acestea pentru puncte de vedere şi observaţii;

A fost informată Comisia Permanentă că U.N.B.R. a solicitat sprijinul ministrului pentru ca la întâlnirile periodice dintre avocaţi şi judecători să participe şi procurorii, precum şi pentru comunicarea către organul central al profesiei a documentelor cu caracter intern legate de interpretarea dispoziţiilor codului de procedură penală privind dreptul la apărare, elaborate şi publicate pe site-ul Ministerului Public şi a obţinut toată disponibilitatea acestuia ca avocaţii să fie consultaţi şi cu privire la bunele-practici adoptate pentru aplicarea Noilor Coduri.

S-a făcut informarea potrivit căreia s-a obţinut sprijinul ministrului pentru asigurarea spaţiilor corespunzătoare pentru avocaţi şi că s-a discutat cu Ministerul Justiţiei şi problematica avocaturii clandestine.

S-a exprimat disponibilitatea ca Ministerul Justiţiei să devină partener al U.N.B.R. în proiectul utilării instanţelor judecătoreşti cu cititoare de carduri, a căror procurare să fie finanţată din fonduri nerambursabile.

Comisia Permanentă a solicitat ministrului secretar de stat, domnul Liviu Stancu, finalizarea protocolului dintre cele două instituţii privind prestaţiile avocaţiale din oficiu, în urma adoptării noilor coduri şi sprijinul pentru repartizarea unei camere adecvate pentru avocaţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, actuala locaţie neîntrunind condiţiile necesare pentru o asemenea destinaţie.

Domnul Liviu Stancu, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei, a informat Comisia Permanentă că proiectul de protocol înaintat de U.N.B.R. este în analiza departamentelor de specialitate. Ar urma ca începând din săptămâna următoare să se demareze întâlniri comune pentru finalizarea acestuia pe etape, fără a se aştepta organizarea unei întâlniri singulare după definitivarea analizei interne la nivel de minister.

Referitor la iniţiativa unor manifestări de protest ale avocaţilor cu privire la comportamentul judecătorilor şi procurorilor în sala de şedinţă, se constată că este de evitat o comunicare publică defectuoasă privind scopurile protestelor şi este esenţială subordonarea lor interesului public al apărării drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor pentru înţelegerea corectă a mesajelor şi a revendicărilor, fără a face deservicii profesiei.

Esenţial este ca atât în interiorul profesiei de avocat, cât şi la nivelul CSM, fiecare trebuie să răspundă pentru faptele sale în urma aplicării unor sancţiuni adecvate, care sunt prevăzute în legislaţia specifică fiecărei profesii; în caz contrar, se acceptă tacit proliferarea unei conduite incorecte.

În şedinţa din 12 decembrie 2014 s-a parcurs următoarea ordine de zi:

  1. Analiza impactului financiar determinat de activitatea grupului de lucru pentru studierea perspectivelor profesiei de avocat, instituit în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 06 septembrie 2014; adoptarea măsurilor financiare corespunzătoare.
  2. Avizarea proiectelor de Hotărâri privind sistemul Casei de Asigurări a Avocaţilor supuse aprobării Consiliului U.N.B.R. pentru funcţionarea sistemului în 2015.
  3. Analiza Raportului grupului de lucru instituit pentru proiectul Legii privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, referitor la propunerile înaintate de barouri în urma dezbaterii acestuia în organele locale ale profesiei.
  4. Impactul ultimelor decizii ale Curţii Constituţionale a României cu privire la legislaţia care vizează exercitarea profesiei de avocat. Analiza şi actualizarea deciziilor cu caracter interpretativ ale Consiliului U.N.B.R..
  5. Exercitarea profesiei de avocat în contextul intrării în vigoare şi aplicării noilor coduri; analiza informărilor, sesizărilor, cererilor adresate de barouri sau de avocaţi către U.N.B.R..
  6. Informare privind problematica contestaţiilor, cererilor, memoriilor privitoare la examenul de admitere în profesie – 2014. Aprobarea execuţiei măsurilor financiare cu privire la examenul de admitere în profesia de avocat 2014.
  7. Evoluţii ale profesiei de avocat în Europa. Impactul acestora cu privire la perspectivele profesiei de avocat din România.
  8. Iniţierea Proiectului ”25 de ani de avocatură cu funcţionare independentă şi autonomă” (ianuarie – martie 2015).

La şedinţă au fost invitaţi să participe, la propunerea domnului vicepreşedinte Ionel Haşotti, aprobată de Comisia Permanentă, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor externe, care au trimis ca reprezentanţi pe domnul secretar de stat Liviu Stancu (Ministerul Justiţiei, precum şi pe domnul sub-secretar de stat Horaţiu Răzvan Radu şi domnul director general al Departamentului de Afaceri Juridice Ion Gâlea (Ministerul Afacerilor Externe). De asemenea, au fost invitaţi Preşedintele de onoare al U.N.B.R., domnul av. Călin-Andrei Zamfirescu (care nu a putut da curs invitaţiei), Preşedintele Casei de Asigurări a Avocaţilor, domnul av. Nicu Tiberius, decanii Barourilor Bihor (domnul av. Cristian Domocoş), Galaţi (domnul av. Popa Ion), Neamţ (domnul av. Ioan Chelaru), şi doamna avocat Monica Cercelescu, coordonatorul Departamentului de Comunicare al U.N.B.R..

S-a informat că U.N.B.R. a primit o solicitare din partea Ministerului Justiţiei cuprinzând un set de întrebări privind organizarea şi funcţionarea profesiei de avocat în România, legate de aspectele premergătoare deschiderii unei procedurii de infringement de către Comisia Europeană cu privire la respectarea normelor europene în materia exercitării profesiei de avocat, ca urmare a plângerilor făcute de un grup de cetăţeni italieni care pretind că în România ar funcţiona cel puţin două uniuni ale barourilor şi că nu este clarificată problematica titlului profesional de avocat. Situaţia perturbă funcţionarea normală a pieţei serviciilor avocaţiale în Europa prin export de ilegalitate din România şi pune sub semnul întrebării respectarea directivelor din materia libertăţii de circulaţie şi a recunoaşterii titlurilor profesionale şi a calificărilor pe teritoriul României. S-a întocmit un material explicativ cu documentaţia aferentă, care a fost transmis membrilor Consiliului U.N.B.R. şi a avut loc o întâlnire cu secretarul de stat al Ministerului Justiţiei, domnul Liviu Stancu, pentru conturarea unui punct de vedere instituţional comun.

Există o confuzie la nivel internaţional cu privire la legalitatea titlului profesional de avocat din România, problematica fiind adusă şi pe ordinea de zi a Consiliului Barourilor Europene (CCBE). S-a solicitat inclusiv excluderea avocaţilor români din cadrul CCBE, pe baza unor documentaţii procurate din presă sau cu concursul unor avocaţi.

S-a apreciat că situaţia trebuie să se clarifice.

În legătură cu Protocolul privind prestaţiile din oficiu, în urma întâlnirii cu Ministerul Finanţelor a rezultat că suplimentarea prin creşterea valorii prestaţiilor poate avea loc prin aplicarea indicelui de creştere a costurilor prestărilor de servicii şi că în săptămâna următoare se va definitiva textul propus de minister privind protocolul.

Reprezentantul Ministerului Justiţiei a informat că a devenit activ mecanismul de comunicare dintre instanţe, părţi şi avocaţi, deoarece s-a iniţiat proiectul lărgit de acces la dosare prin sistemul ECRIS, care se află în etapa realizării caietului de sarcini.

A fost făcută informarea potrivit căreia Ministrul Justiţiei s-a implicat personal în rezolvarea conflictului de la Satu-Mare care a determinat iniţierea protestului de către barou.

Reprezentantul Ministerului de Externe a exprimat punctul de vedere al Ministerului cu privire la situaţia creată ca urmare a sesizării preliminare, spre verificare, a Comisiei Europene, în legătură cu o problemă apreciată drept rezolvată prin decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului care a clarificat limitele exercitării dreptului de asociere, în cazul profesiei de avocat, legal reglementată.

S-a analizat impactul financiar determinat de activitatea grupului de lucru pentru studierea perspectivelor profesiei de avocat, grup a cărui instituire s-a votat în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 06 septembrie 2014 şi s-a decis să se numească un comitet de contact format din Preşedintele U.N.B.R., Vicepreşedinţii U.N.B.R., Directorul I.N.P.P.A., Directorii centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A. şi decanul Baroului Bucureşti.

S-au avizat proiectele de Hotărâri privind sistemul Casei de Asigurări a Avocaţilor supuse aprobării Consiliului U.N.B.R. pentru funcţionarea sistemului în 2015 şi a fost informată Comisia Permanentă cu privire la situaţia din sistem.

S-a luat act că la 30 septembrie 2014, în urma majorării valorii cotelor de contribuţie la sistem cu 1% s-a constatat o creştere a veniturilor sistemului cu 8,34% şi o reducere a numărului filialelor cu probleme de la 16 la 6 (Bacău, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova şi Vâlcea).

A fost informată Comisia Permanentă cu privire la situaţia creată la Filiala Timiş legată de reparaţia vilei de la Văliug care a luat foc în urmă cu 2 ani şi măsurile luate pentru verificarea legalităţii plăţilor efectuate pentru repararea acesteia.

S-a propus includerea în Planul de investiţii a achiziţionării complexului de la Ocna Sibiului, aflat în prezent în lichidare. S-a decis ca problema să fie analizată exclusiv de Consiliul U.N.B.R., care să desemneze o comisie special constituită pentru analiza propunerii.

S-a analizat Raportul grupului de lucru instituit pentru proiectul Legii privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, referitor la propunerile înaintate de barouri în urma dezbaterii acestuia în organele locale ale profesiei.

S-a arătat că nu s-a primit nicio propunere după şedinţa Consiliul U.N.B.R. din 6.09.2014.

S-a analizat impactul ultimelor decizii ale Curţii Constituţionale a României cu privire la legislaţia care vizează exercitarea profesiei de avocat şi necesitatea actualizării deciziilor cu caracter interpretativ ale Consiliului U.N.B.R. cu privire la efectul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2014 prin care a fost declarată neconstituţională sintagma „care trebuie rezolvată în termenul de două luni de la emiterea deciziei” prevăzută în art. 25 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 şi a expirării termenului de 45 de zile prevăzut de Constituţie pentru punerea de acord de către legiuitor a legii cu prevederile constituţionale.

S-a prezentat punctul de vedere al Departamentul de Drept Public al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, solicitat de Baroul Bucureşti, din care rezultă că există în continuare diferenţă de regim juridic între instituţiile înscrierii şi reînscrierii pe tablou şi că, prin eliminarea termenului de 2 luni de la primirea în profesie, se instituie un element de imprevizibilitate, care riscă să introducă obligaţii suplimentare în mod arbitrar tocmai pentru persoanele pe care Curtea a intenţionat să le ferească de discriminare.

S-a subliniat că decizia Curţii are impact şi cu privire la situaţia persoanelor intrate în profesie ca urmare a promovării examenului de intrare din acest an şi că trebuie clarificată problema contractului de colaborare sau salarizare, care, conform normelor statutare existente, trebuie prezentat la momentul înscrierii în barou.

Comisia Permanentă a apreciat că se impune promovarea cât mai curând în Parlament a Proiectului de modificare a Legii nr. 51/1995, împreună cu o rezoluţie către toţi avocaţii parlamentari în vederea susţinerii accelerării procedurii de adoptare a acesteia, deoarece situaţia creată prin mai multe decizii ale Curţii Constituţionale a afectat şi poate încă afecta profesia.

S-a analizat realitatea dificultăţilor privind exercitarea profesiei de avocat în contextul intrării în vigoare şi aplicării noilor coduri pe baza informărilor, sesizărilor, cererilor adresate de barouri sau de avocaţi către U.N.B.R.

S-a constatat că în evidenţele U.N.B.R. nu sunt înregistrate informări, sesizări privind situaţia din ce în ce mai dificilă a accesului la clientelă în afara intervenţiilor din cadrul Consiliului U.N.B.R..

S-au analizat evoluţii ale profesiei de avocat în Europa şi impactul acestora cu privire la perspectivele profesiei de avocat din România (situaţia din Serbia, Franţa).

S-a decis să se propună Consiliului U.N.B.R. iniţierea Proiectului ”25 de ani de avocatură cu funcţionare independentă şi autonomă” (ianuarie – martie 2015)

S-a propus să se organizeze activităţile pe formatul curţilor de apel din considerente financiare şi de imagine.

În şedinţa din 30 ianuarie 2015 a fost parcursă următoarea ordine de zi:

  1. Măsuri de pregătire a anului de învăţământ 2015 privind formarea profesională iniţială în cadrul INPPA
  2. Măsuri organizatorice privind pregătirea Congresului Avocaţilor – 2015
  3. Proiectul privind arbitrajul profesional organizat pe lângă consiliile barourilor – stadiu şi perspective de finalizare
  4. Proiectul Legii privind sistemul Casei de Asigurări a Avocaţilor – analiza propunerilor înregistrate după şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 6 septembrie 2014
  5. Finalizarea proiectului privind introducerea cardurilor CCBE
  6. Repere privind execuţia bugetară a U.N.B.R. în intervalul 01 ianuarie 2015 – 30 iunie 2015.

Au fost invitaţi şi au participat:

– domnul judecător Badea Marius Tudose, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii;

– doamna judecător Octavia Spineanu Matei, directorul Institutului Naţional al Magistraturii;

– domnul procuror Bogdan Gabor, vicepreşedintele CSM;

– doamna procuror Irina Kuglay, consilier al Procurorului General al României;

– domnul secretar de stat în Ministerul Justiţiei Liviu Stancu;

– domnul Dan Lucian Vlădescu, consilier onorific al Ministrului Justiţiei;

– domnul deputat Bogdan Liviu Ciuca, Preşedinte al Comisiei Juridice de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor;

– domnul avocat Călin-Andrei Zamfirescu, preşedinte de onoare al UNBR;

– domnul avocat Nicu Tiberius preşedintele Casei de Asigurări a Avocaţilor,;

– domnul avocat Popescu Ion, vicepreşedintele Casei de Asigurări a Avocaţilor;

– membrii Consiliului de Conducere al I.N.P.P.A;

– Directorii de Departamente din I.N.P.P.A.

S-a reluat o tradiţie de început de an, întreruptă în anul 2014, care şi-a dovedit utilitatea, pentru că dialogul interprofesional este impus de:

– existenţa unei agende publice în care sunt implicate toate profesiile juridice, care ţine de raţiuni care, prin concursul avocaţilor, vizează politici publice privind sectorul justiţiei şi realizarea programului de guvernare privind securitatea juridică a cetăţenilor, mai ales prin intermediul activităţii avocaţilor în mediul de afaceri;

– intervenţia celor 4 coduri noi, care se află în curs de consolidare în ce priveşte aplicarea lor sistemică în sensul interconexiunilor şi a feedback-ului practicii care se cristalizează;

– existenţa unei agende la nivel european privind modificarea modului de percepţie a profesiei de avocat;

– existenţa unor proiecte comune între avocaţi şi magistraţi, în condiţiile în care CSM se află în anul pregătitor anului de finalizare a mandatului, şi deci, în vârf de realizare a politicilor profesionale proiectate, determinate şi de existenţa parteneriatului cu INM, de aplicarea Avizului nr. 16 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni şi de discuţiile de la nivelul CSM privind conturarea unui triunghi referitor la pregătirea profesională comună (procurori – judecători – avocaţi);

– identificarea unor căi de conlucrare în domeniul formarii profesionale iniţiale şi continue, precum şi privind aplicarea noilor coduri;

– realizarea de practici comune şi reguli de bună practică referitor la activitatea avocaţilor în cadrul procesului penal, inclusiv în faza urmăririi penale;

– necesitatea unor fundamentări referitoare la situaţiile care determină modificări şi corectări ale noilor coduri pentru ca Parlamentul să fie în măsură să intervină legislativ;

– confruntarea cu fenomenul derivat din exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu extinderi la nivel european;

– neincluderea justiţiei civile (private) în obiectivele Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), care a determinat o evoluţie cu 2 viteze a justiţiei penale faţă de cea civilă;

Invitaţii au prezentat agendele de lucru ale profesiilor pe care le reprezintă şi au exprimat disponibilitatea de a conlucra cu U.N.B.R. şi barourile.

S-au aprobat măsurile de pregătire a anului de învăţământ 2015 privind formarea profesională iniţială în cadrul I.N.P.P.A..

S-au adoptat măsurile organizatorice privind pregătirea Congresului Avocaţilor – 2015.

S-a decis că mandatul acordat Comisiei special constitute pentru finalizarea Proiectului de lege privind sistemul C.A.A. a fost îndeplinit şi s-a propus înaintarea acestuia spre aprobare Consiliului U.N.B.R., împreună cu o expunere de motive şi o notă de fundamentare, pe care C.A.A. o va prezenta Consiliului urmând ca în Consiliul U.N.B.R. să se dea un singur vot global cu privire la proiect, faţă de împrejurarea că nu s-au formulat propuneri în scris.

La propunerea Departamentului financiar-contabil, s-a aprobat proiectul rectificării Bugetului de venituri şi cheltuieli al U.N.B.R. pentru anul 2014.

S-a decis finalizarea de către Consiliul U.N.B.R. a Proiectului privind arbitrajul profesional organizat pe lângă consiliile barourilor.

S-a analizat finalizarea proiectului privind introducerea cardurilor CCBE şi s-a constatat că la 30 ianuarie 2015 s-a emis comandă către furnizorul extern pentru un număr de 1.871 carduri, ceea ce constituie ultima tranşă de tipărire în masă a acestora, urmând ca următoarele tranşe să vizeze mişcările obişnuite din Tablou sau comenzile următoarelor barouri care nu au actualizat datele avocaţilor. S-au evidenţiat situaţiile neactualizării tablourilor la Baroul Bihor (ultima actualizare la 09.10.2014 12:06:35, 1 card emis), Baroul Caraş-Severin (ultima actualizare la 18.11.2013 10:23:35, 1 card emis), Baroul Galaţi (ultima actualizare la 30.04.2014 09:42:42 – 0 carduri emise) şi Baroul Satu Mare (ultima actualizare la 17.01.2014 07:58:24, 0 carduri emise).

S-a decis să se solicite organelor de conducere ale acestor barouri să dispună şi să pună în aplicare măsurile necesare astfel încât până la 28 februarie 2015 toate datele să fie introduse în Tabloul Naţional al Avocaţilor, pentru a se putea tipări carduri şi pentru avocaţii din aceste barouri.

La 6 martie 2015, Comisia Permanentă a parcurs următoarea ordine de zi:

  1. Consfătuire de lucru cu decanii facultăţilor de Drept, organizatoare de studii doctorale în domeniul Drept, privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor de studii juridice, în lumina datelor rezultate în urma procesului de admitere în avocatură în ultimii 4 ani, precum şi a informaţiilor sintetizate în urma analizei activităţii de formare profesională realizată în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (I.N.P.P.A.). Prezentarea Proiectului privind specializarea profesională a avocaţilor în diverse domenii. Atestarea specializării;
  2. „Douăzeci şi cinci de ani de avocatură independentă”: Politici profesionale privind perfecţionarea reglementărilor legale privind secretul profesional, interdicţiile, incompatibilităţile şi prevenirea conflictului de interese în exercitarea profesiei de avocat, concomitent cu exercitarea profesiilor compatibile cu profesia de avocat;
  3. Raportul final al Comisiei constituită prin Decizia Comisiei Permanente din 31 ianuarie 2014 pentru elaborarea Proiectului legislaţiei pentru perfecţionarea sistemului C.A.A. – raportor domnul av. Nicu Tiberius (potrivit mandatului încredinţat în şedinţa Comisiei Permanente din 30 ianuarie 2015);
  4. Măsuri pentru pregătirea anului de învăţământ 2015 (stagiari, anul II). Finalizarea procedurii de atestare a Corpului de lectori ai INPPA, pe baza rapoartelor înaintate de centrele teritoriale ale INPPA;

Au fost invitaţi să participe şi au dat curs invitaţiei următorii:

  • domnul avocat Călin-Andrei Zamfirescu, preşedinte de onoare al UNBR;
  • domnul avocat Nicu Tiberius preşedintele Casei de Asigurări a Avocaţilor;
  • domnul Mircea Duţu, directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane,
  • domnul Ovidiu Predescu, vicepreşedinte al Uniunii Juriştilor din România (în locul preşedintelui Uniunii Juriştilor din România, care nu a putut da curs invitaţiei)

şi decanii Facultăţilor de Drept organizatoare de studii doctorale sau înlocuitorii acestora (pct. 2 al ordinii de zi):

  • decanul Universităţii din Bucureşti, domnul Flavius Baias,
  • decanul Universităţii Babeş – Bolyai, domnul Florin Streteanu,
  • decanul Universităţii Nicolae Titulescu, domnul Bogdan Micu,
  • prodecanul Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale – Universitatea din Craiova, domnul Daniel Ghiţă,
  • prodecanul Facultăţii de Drept, Universitatea „Titu Maiorescu”, Bucureşti, domnul Constantin Sima (director al Departamentului de Drept Public),
  • directorul Departamentului de Drept Public, Universitatea de Vest, Timişoara, domnul Cristian Clipa,
  • directorul Departamentului Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”din Iaşi, domnul Dan Constantin Tudorache;
  • membrii Consiliului de conducere a I.N.P.P.A. şi şefii de departamente din cadrul I.N.P.P.A. (pct. 5 al ordinii de zi);
  • decanii Barourilor Alba, Vaslui, Vrancea;
  • directorii AEGRM – UNBR: av. Mircea Cosmin Breahna şi av. Daniel Aurelian Păcuraru.

S-a analizat în plus problematica stabilirii cotei de contribuţie a filialelor la cheltuielile necesare funcţionarii Casei de Asigurări a Avocaţilor pentru anul 2015 şi propunerea privind modificarea şi completarea Statutului profesiei de avocat la art. 180 cu doua alineate (4) şi (5), privind patrimoniul afectat exercitării profesiei de avocat pentru a fi incluse pe ordinea de zi a Consiliului U.N.B.R..

S-au aprobat măsurile pentru pregătirea anului de învăţământ 2015 (stagiari, anul II).

În cadrul consfătuirii de lucru cu decanii facultăţilor de Drept, organizatoare de studii doctorale în domeniul Drept, privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor de studii juridice, în lumina datelor rezultate în urma procesului de admitere în avocatură în ultimii 4 ani, precum şi a informaţiilor sintetizate în urma analizei activităţii de formare profesională realizată în cadrul I.N.P.P.A. s-a prezentat Proiectul privind specializarea profesională a avocaţilor în diverse domenii şi atestarea specializării, astfel cum aceasta este realizată în Germania, pe baza materialului ce va fi dezvoltat în şedinţa Consiliului U.N.B.R..

S-a concluzionat că întâlnirea a avut ca scop iniţierea şi dezvoltarea conlucrării instituţionale, care să sprijine orientarea socio-profesională a studentului în sensul că acesta să conştientizeze profesia viitoare pe care o alege încă din timpul facultăţii, cu sprijinul formativ al unităţii.

Participanţii au apreciat că din dezbateri a reieşit că:

  • sunt necesare discuţii viitoare inter-instituţionale pe temele configurate la întâlnire, pentru identificarea în comun a celor mai adecvate soluţii de moment sau de perspectivă;
  • există barouri care au în conducere cadre didactice avocaţi, ceea ce trebuie să favorizeze comunicarea şi conlucrarea instituţională dintre facultăţi şi organele de conducere ale avocaţilor;
  • comunicarea cerinţelor avocaţilor pentru adaptarea programelor curriculare la cerinţele formării aplicative a studenţilor;
  • crearea unui protocol Cadru instituţional între barouri şi facultăţi, pentru rezolvarea în raport de condiţiile de pe plan local a chestiunilor legate de asigurarea practicii pentru studenţi;
  • asigurarea unui feed-back către facultăţi cu privire la evaluarea examenului de admitere în profesia de avocat, care să aibă ca obiectiv şi modelarea tipului de examen (grilă sau nu, nivel mediu spre uşor sau nu etc.)
  • evaluarea nivelului de pregătire al profesiei pentru inserţie profesională şi asigurarea concursului facultăţilor în acest demers;
  • asigurarea unei conlucrări între I.N.P.P.A. şi mediul academic, ţinând cont şi de faptul că există în centrele teritoriale foarte mulţi lectori I.N.P.P.A. cadre didactice, inclusiv cu scopul perfecţionării propriilor programe curriculare/formative.

S-a analizat în cadrul Proiectului „Douăzeci şi cinci de ani de avocatură independentă” necesitatea unor politici profesionale privind perfecţionarea reglementărilor legale privind secretul profesional, interdicţiile, incompatibilităţile şi prevenirea conflictului de interese în exercitarea profesiei de avocat, concomitent cu exercitarea profesiilor compatibile cu profesia de avocat.

S-a arătat că deşi este de dorit ca avocaţii să poată exercita cât mai multe profesii compatibile cu profesia de avocat (în unele state europene existând deja direcţii clare în stabilirea unor servicii/societăţi interprofesionale care cuprind profesiile de avocat, executor, notar, evaluator, consultant fiscal, expert), în prezent, nu există prevederi legale sau statutare privind rezolvarea conflictului de interese în ipoteza exercitării profesiei de avocat în conlucrare cu alte profesii care au stabilite reguli specifice şi care pot intra în conflict cu regulile stabilite pentru exercitarea profesiei de avocat. Actuala legislaţie a profesiei conservă constantele reale şi tradiţiile profesiei de avocat europene, dar nu există prevederi care să o adapteze la noile realităţi europene.

Comisia Permanentă a aprobat proiectul de Rezoluţie privind adoptarea unui nucleu de reguli bazate pe principiile şi valorile fundamentale ale profesiei de avocat, care să fie aplicabile avocatului indiferent de cadrul în care, în condiţiile legii, îşi desfăşoară activitatea, chiar în alte profesii cu care, legal, profesia de avocat este compatibilă, care va fi supus dezbaterii şi aprobării în Consiliul U.N.B.R..

S-a concluzionat că implementarea rezoluţiei va avea următoarele obiective:

  • crearea mediului necesar pentru a produce o creştere reală şi de durată a integrităţii în mediul în care avocatul îşi desfăşoară activitatea;
  • promovarea comportamentelor etice şi descurajarea practicilor lipsite de integritate în activităţile de conlucrare profesională dintre avocaţi şi membrii altor profesii legal reglementate, ori în exercitarea de către avocat a altor profesii legal organizate, compatibile cu profesia de avocat;
  • crearea unui climat de bună colaborare şi încredere reciprocă între instituţiile legal organizate din care fac parte profesioniştii care conlucrează în activităţi profesionale care implică activităţi profesionale ale avocaţilor şi avocaţi, ori în cadrul cărora se desfăşoară activităţi profesionale specifice altor profesii, de către avocaţi, în condiţii de compatibilitate permise de lege;
  • realizarea unui nucleu de integritate profesională şi inter-instituţională în mediul de afaceri şi în mediul instituţional în care avocaţii relaţionează în activităţi profesionale judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea securităţii bazate pe lege;
  • subliniază faptul că implicarea avocatului într-o serie de operaţiuni specifice altor profesii poate avea inclusiv caracter penal, iar organele profesiei trebuie să se implice în combaterea acestui fenomen;

S-a decis că e necesară adoptarea unei hotărâri a Comisiei Permanente ca în Consiliul următor să se analizeze următoarele:

  1. o direcţie de politică profesională să fie configurarea unui cod etic naţional care să reprezinte mesajul de integritate pe care profesia în ansamblu trebuie să îl adreseze atât propriilor membri, cât şi celor cu care intră în contract, în principal privind secretul profesional;
  2. includerea în legea privind organizarea şi exercitarea profesiei a unor prevederi care să protejeze avocatul:
  • percheziţia informatică şi a ridicarea de înscrisuri din cabinetele avocaţiale să nu se desfăşoare decât în prezenţa decanului baroului sau a reprezentantului acestuia;
  • informarea avocatului cu privire la conţinutul convorbirilor în caz de supraveghere telefonică accidentală, pentru a preveni clienţii în legătură cu care s-au făcut astfel de interceptări privind drepturile şi protecţia de care trebuie să se bucure (în acest sens, supune atenţiei decizia în cauza Pruteanu României, care va figura pe ordinea de zi a Conferinţei barourilor mediteraneene din aprilie a.c.).

S-a aprobat Raportul final al Comisiei constituită prin Decizia Comisiei Permanente din 31 ianuarie 2014 pentru elaborarea Proiectului Legii pentru perfecţionarea sistemului C.A.A. şi s-a avizat hotărârea Consiliului C.A.A. privind funcţionarea bugetară a sistemului C.A.A. până la Congres.

S-a decis ca impactul Proiectului Noului Cod fiscal asupra profesiei de avocat să se analizeze de avocaţi specializaţi, consultaţi de U.N.B.R..

S-a propus ca problematica contribuţiei filialelor la bugetul C.A.A. pentru anul 2015 să fie analizată după aprobarea bugetului, după prezentarea unei situaţii privind impactul propunerii reducerii contribuţiei.

S-a luat act de propunerea de a se analiza modificarea raportului dintre cheltuielile pentru pensii şi cheltuielile pentru indemnizaţii de la 85% la 80% şi respectiv de la 15% la 20% formulate de Baroul Vrancea, prin decan, în condiţiile în care C.A.A. va prezenta un raport separat cu privire la impactul măsurii propuse.

S-a aprobat discutarea în Consiliul U.N.B.R. a Proiectului de modificare a legislaţiei C.A.A., astfel încât proiectul să fie supus, spre analiză şi eventuală ratificare Congresului avocaţilor.

S-a aprobat de către Comisia Permanentă reorganizarea activităţii de conducere a operatorului U.N.B.R. al A.E.G.R.M., datorată demisiei directorului general, domnul av. Ion Scăunaşu şi prezintă pe noii Directori ai A.E.G.R.M. – U.N.B.R.: domnul av. Mircea Cosmin Breahnă şi domnul av. Daniel Aurelian Păcuraru.

S-a înregistrat propunerea decanului Baroului Vrancea de a se mări indemnizaţiile consilierilor U.N.B.R. şi s-a luat act de disponibilitatea acestuia de implicare personală în finalizarea Protocolului privind remuneraţia la asistenţa judiciară.

S-a analizat situaţia creată la Baroul Vaslui privind impactul reducerii drastice a onorariilor din oficiu şi refuzului achitării remuneraţiilor pentru asistenţa judiciara la urmărirea penală în condiţiile noului Cod de procedură penală care impune plata acestora din fondurile Ministerului Public.

La şedinţa din 22 – 23 mai 2015 s-a parcurs următoarea ordine de zi:

  1. Aprobarea procesului verbal al şedinţei Comisiei Permanente a U.N.B.R. din 6 martie 2015.
  2. Repere de întocmire a Raportului Consiliului UNBR la Congresul avocaţilor 2015. Dezbateri privind problematica inclusă în Raport.
  3. Pregătirea examenului de primire în profesia de avocat – septembrie 2015.
  4. Analiza proiectelor în curs de realizare ale profesiei la nivel central.
  5. Repere privind evoluţia profesiei de avocat şi a sistemului CAA.
  6. Lucrări curente.
  7. Diverse.

Au fost invitaţi la şedinţă şi au dat curs invitaţiei următorii:

  • domnul avocat Călin-Andrei Zamfirescu, preşedinte de onoare al UNBR;
  • domnul avocat Nicu Tiberius preşedintele Casei de Asigurări a Avocaţilor;
  • domnul avocat Ion Popescu, Vicepreşedinte al Casei de Asigurări a Avocaţilor
  • domnul avocat Alexandru de Herbay, consilier în Consiliul de Conducere al CAA
  • doamna avocat Cristina Gheorghe, decanul Baroului Braşov
  • doamna avocat Anca Nicchi, decanul Baroului Harghita
  • domnul avocat Traian Galdea, decanul Baroului Mureş
  • domnul avocat Nicolae Baier, decanul Baroului Sibiu.

Preşedintele UNBR a informat despre întâlnirea de lucru care urmează să aibă loc la sfârşitul şedinţei în prima zi, între Preşedintele UNBR, Vicepreşedinţii UNBR şi reprezentanţi ai baroului Alba împreună cu delegaţia Uniunii Europene a Avocaţilor.

S-a parcurs ordinea de zi şi au fost luate următoarele decizii:

  1. Repere de întocmire a Raportului Consiliului UNBR la Congresul avocaţilor 2015. Dezbateri privind problematica inclusă în Raport.

Comisia Permanentă ia act de materialul prezentat.

  1. Pregătirea examenului de primire în profesia de avocat – septembrie 2015.

Comisia Permanentă decide ca problematica să fie analizată la şedinţa Comisiei Permanente premergătoare Congresului

  1. Analiza proiectelor în curs de realizare ale profesiei la nivel central.

Comisia Permanentă ia act de materialul prezentat.

  1. Repere privind evoluţia profesiei de avocat şi a sistemului CAA.

Comisia Permanentă ia act de informările prezentate.

  1. Aprobarea procesului verbal al şedinţei Comisiei Permanente a U.N.B.R. din 6 martie 2015.

Comisia Permanentă aprobă procesul verbal al şedinţei din 6 martie 2015.

Cu privire la celelalte lucrări s-a decis:

  1. Privitor la solicitarea formulată de Asociaţia Lex Expert România/ Timiş (înscrisă la pct. 15 la tabelul de lucrări), Comisia Permanentă hotărăşte că UNBR ar putea sponsoriza evenimentul, dacă cererii formulate i se asociază şi sprijinul barourilor cărora aparţin jucătorii. Decizia se amână pentru verificare disponibilităţilor bugetare. În răspunsul care urmează a fi comunicat se va solicita barourilor din care fac parte membrii echipei să fundamenteze solicitarea arătând exact care este cuantumul sumei care se solicita in completare de la UNBR.
  2. Referitor la solicitarea formulată de domnul avocat Eduard Digore din Uniunea Avocaţilor din Moldova, (pct. 16 tabel lucrări) privitor la participarea unor avocaţi specialişti din România pentru a participa la lucrările unei comisii speciale însărcinate cu elaborarea codului deontologic al avocatului din Republica Moldova, Comisia Permanentă hotărăşte că va acorda sprijin numai în ipoteza în care conducerea baroului se alătură solicitării făcută în nume personal.
  3. Privitor la solicitarea comunicată de Senatul României privind comunicarea opiniei UNBR referitor la Proiectul Legii privind ​modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat (L149/2015), (pct. 34 tabel lucrări) Comisia Permanentă hotărăşte că proiectul comunicat de INPPA va fi finalizat, sub aspectul formulării textelor de lege, conform avizului Consiliului Legislativ, urmând ca barourile sa facă comunicări potrivit solicitării directe adresate de Senat.
  4. Cu privire la propunerea comunicată de Asociaţia Magistraţilor din România (pct. 35 tabel lucrări), Comisia Permanentă decide ca lucrarea să fie comunicată tuturor decanilor şi va solicita expres punct de vedere al avocaţilor. Termen pentru comunicarea răspunsului la UNBR: 30 iunie 2015.
  5. Privitor la solicitările comunicate de unele filiale CAA (pct. 36 tabel lucrări) privind participarea la Congres, cu 1 vot împotrivă, Comisia Permanentă a decis că se va comunica faptul că urmare analizei cererilor, s-a apreciat că se poate accepta participarea în a doua parte a Congresului, după procesul electiv, în a doua zi, cu suportarea cheltuielilor de către barou. Baroul trebuie să îşi dea acceptul.

În cadrul şedinţei de a doua zi, Domnul av. Gheorghe Florea, Preşedintele UNBR prezintă două materiale comunicate la UNBR în timpul şedinţei din 22 mai (comunicatul Ministerului Justiţiei privind Protocolul pentru asistenţa judiciară din oficiu şi scrisoarea domnului avocat Despa Aurel.

a) cu privire la adresa Ministerului Justiţiei

Comisia Permanentă aprobă să fie înaintată o propunere la Comisia Juridică a Senatului cu privire la includerea remuneraţie curatorilor în cazul în care suma este avansată de stat, pentru a fi însuşită eventual în procedura de elaborare a Raportului Comisiei privind Legea, cu privire la această chestiune.

– Comisia Permanentă hotărăşte să se adreseze CSM pentru a fi făcută o intervenţie instituţională pentru instituirea unor bune practici la nivelul tuturor instanţelor, privind remunerarea curatorilor potrivit adresei Ministerului Justiţiei

b) cu privire la scrisoarea domnului avocat Aurel Despa:

Comisia Permanentă decide să i se comunice domnului avocat mulţumiri pentru apelul făcut sub forma scrisorilor deschise adresate membrilor organelor de conducere a profesiei si pentru efortul depus de a atrage atenţia sintetic cu privire la impactul modificărilor legislative cu privire la profesia de avocat, reacţiile inter-instituţionale ale U.N.B.R., neconcretizate in forme de protest proporţionale cu efectul direct adus asupra dreptului la siguranţa profesională al avocatului şi asupra drepturilor fundamentale ale cetăţenilor pe care avocaţii sunt obligaţi să le apere, inclusiv ale entităţilor conexe profesiei de avocat şi că problematica sesizării va fi dezbătută de Congresul avocaţilor. Problema era înscrisă în tabelul de lucrări deşi nu era pe ordinea zi. Problema a fost dezbătută concomitent cu transmiterea prin e-mail, separat, a opiniei domniei sale cu privire la efectul previzibil al Hotărârii de Guvern privind reintroducerea dreptului de apreciere al organelor fiscale al caracterului independent/dependent al activităţii profesionale a fiecărui avocat, cu ignorarea demersurilor publice făcute în numele Corpului de avocaţi.

  1. Comisia Permanentă aprobă ca documentele Congresului să fie publicate în broşură. Broşura va fi cuprinde şi materialele CAA, iar costurile privind editarea vor fi împărţite între cele două persoane juridice.

Comisia Permanentă aprobă ca materialele Congresului să fie publicate şi pe site-urile UNBR şi CAA, cu cel puţin 5 zile înainte.

S-au rezolvat celelalte lucrări conform Tabelului de lucrări.

  1. Cu o abţinere, Comisia Permanentă decide ca în numele Comisiei Permanente să fie făcut un apel în care să se reafirme că pe agenda profesiei se preocuparea de a se da curs Scrisorii adresate Corpului profesional de domnul prof. univ. dr. avocat Corneliu Liviu Popescu publicată la 16.10.2014.
  2. Comisia Permanentă este de acord să fie făcută Congresului propunerea ca lucrările din prima parte a primei zile să fie transmise live doar cu privire la „deschiderea festivă a Congresului”.
  3. Comisia Permanentă decide să fie lansate invitaţii de participare pentru autorităţile aflate în relaţii inter-instituţionale cu U.N.B.R. pentru a participa la “deschiderea festivă a Congresului” în prima parte a primei zile.

*

Preşedintele U.N.B.R. a exercitat atribuţiile prevăzute de art. 69 alin. (1) lit. f) – h) din Lege.

Preşedintele U.N.B.R. a luat măsuri pentru redactarea şi publicarea hotărârilor Consiliului U.N.B.R. şi ale Comisiei Permanente, pentru publicarea în Monitorul Oficial a modificărilor aduse Statutului profesiei de avocat, pentru informarea completă a barourilor în probleme ce ţin de respectarea legii în profesia de avocat.

În exercitarea atribuţiei conferită de art. 69 alin. (1) lit. c) din Lege, Preşedintele U.N.B.R. a convocat, de regulă, şedinţe comune ale Comisiei Permanente cu Consiliul de Conducere al I.N.P.P.A. şi a invitat la fiecare şedinţă a Comisiei Permanente pe preşedintele Consiliului de Administraţie al C.A.A. sau membrii acestui consiliu, precum şi câte trei decani ai barourilor pentru consultări în legătura cu situaţia profesiei şi problemele locale ale acesteia. Au fost invitaţi la şedinţele Comisiei Permanente şi preşedintele de onoarea al U.N.B.R., domnul avocat Călin-Andrei Zamfirescu şi reprezentanţi ai instituţiilor cu care U.N.B.R. conlucrează. Au participat, când a fost cazul, şi directorii Departamentelor I.N.P.P.A. sau Directorii centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A..

Ordinea de zi a fiecărei Comisii Permanente şi a Consiliului U.N.B.R. a fost stabilită întotdeauna, după consultarea prealabila a vicepreşedinţilor, a Preşedintelui Casei de Asigurări a Avocaţilor şi a Directorului INPPA. S-a verificat permanent situaţia informărilor, comunicărilor sau solicitărilor înregistrate la U.N.B.R. de către barouri sau departamentele Consiliului U.N.B.R. ori de către colectivele de lucru pe proiecte, constituite la nivelul Consiliului U.N.B.R., dintre membrii acestuia şi avocaţii implicaţi.

Au fost pregătite documentele necesare în raport de care Comisia Permanentă a emis 13 Avize Conforme privind recunoaşterea titlului profesional de avocat obţinut în străinătate:

– 7 Avize pentru avocaţi care au solicitat inclusiv exercitarea profesiei în drept românesc (6 din UE şi 1 din Republica Moldova);

– 6 Avize pentru avocaţi care nu au solicitat şi exercitarea profesiei în dreptul românesc (4 din Uniunea Europeană şi 2 din Republica Moldova).

Comisia Permanentă a respins 32 de cereri formulate de persoane din străinătate care au solicitat Avize Conforme privind recunoaşterea titlului profesional de avocat, pentru că în raport de legislaţia ţării din care provin, documentele ataşate cererilor nu confirmă dobândirea calităţii de avocat. Menţionăm că cererile au fost formulate şi depuse prin avocaţi români.

În zilele de 9 şi 10 octombrie 2014, Comisia Permanentă a organizat examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română pentru avocaţii străini care au solicitat să dobândească dreptul de a acorda consultanţă juridică în dreptul românesc.

La examen a participat un singur candidat, care a fost declarat admis: av. LIFSCHITZ I. MARCEL din Baroul Mureş.

Preşedintele U.N.B.R. a coordonat pregătirea soluţionării cererilor de ajutor formulate de avocaţi din resursele Fondului de Solidaritate al avocaţilor, cereri a căror soluţionare este de competenţa Comisiei Permanente. Numeroase cereri au fost soluţionate în situaţii urgente, prin consultarea electronică a Comisiei Permanente.

S-au soluţionat un număr de 56 cereri de ajutor material (din care 2 au fost respinse) şi s-au acordat în total ajutoare în valoare de 713.958 lei.

La 11.05.2015 Fondul de Solidaritate al avocaţilor este în sumă de 2.365.994 lei, din care 1.495.938 lei în titluri de stat.

S-au întreţinut relaţii instituţionale cu entităţile cu care avocaţii conlucrează în mod obişnuit.

Preşedintele U.N.B.R. a participat sau a transmis mesaje ale Corpului profesional al avocaţilor la Congresele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti din România, Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, Camerei Auditorilor Financiari din România, Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România, Camerei Consultanţilor Fiscali.

La invitaţia Băncii Naţionale a României, reprezentanţii U.N.B.R. au participat la activităţi iniţiate de asociaţia consilierilor juridici din sistemul bancar şi la colocviile juridice ale BNR, desfăşurate la Bucureşti şi la Sibiu.

S-a solicitat de către Secretarul general al Uniunii Consilierilor Juridici din România o întrevedere cu Preşedintele U.N.B.R.. La întâlnire a participat şi domnul Vicepreşedinte Dan Oancea.

Au fost înfăţişate aspecte care în opinia acestei organizaţii exprimă încălcarea legislaţiei privind profesia de consilier juridic prin externalizarea serviciilor de consiliere juridică în favoarea avocaţilor, cu consecinţe privind respectarea legislaţiei profesiei de avocat. S-a prezentat situaţia înfiinţării Ordinului profesional al consilierilor juridici, asociaţie din care nu fac parte toţi consilierii juridici.

S-a concluzionat că perspectiva relaţiilor dintre cele două profesii este de domeniul politicilor legislative, iar opţiunea reluării tradiţiei avocaţilor publici în România trebuie pregătită pe baza unei documentări corespunzătoare.

S-au iniţiat şi au avut loc întâlniri de lucru ale Preşedintelui U.N.B.R. şi Vicepreşedintelui Dan Oancea cu conducerea Institutului European din România şi a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România pentru iniţierea unor proiecte ce vizează desfăşurarea în cadrul INPPA a unor module de engleză juridică şi a unor module de contabilitate a cabinetului avocaţial şi cu privire la tratamentul fiscal al avocatului.

Au avut loc întâlniri de lucru cu entităţi implicate în activitatea de atragere a fondurilor europene pentru iniţierea şi dezvoltarea proiectelor privind dezvoltarea pregătirii profesionale continue a avocaţilor şi realizarea pregătirii profesionale comune în drept european şi în domeniul multilingvismului juridic din comunitatea europeană cu avocaţi din Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Republica Moldova, cu ale căror organizaţii naţionale U.N.B.R. derulează parteneriate pe bază de convenţii de conlucrare.

Vicepreşedintele U.N.B.R. Dan Oancea a coordonat acţiunile de solidarizare a avocaţilor români cu avocaţii din Serbia, aflaţi în protest în perioada septembrie 2014 – ianuarie 2015 şi la iniţiativa conducerii Baroului Dolj a primit în audienţă reprezentantul Baroului sârb cu care Baroul Dolj este înfrăţit. S-a monitorizat activitatea delegaţiei U.N.B.R., condusă de domnul consilier av. Lazăr Gruneanţu, care a participat la consfătuirea internaţională organizată la Belgrad de Uniunea Avocaţilor din Serbia cu participarea avocaţilor din Ungaria şi Bulgaria, în perioada protestului.

S-a conlucrat în acţiunile iniţiate de Uniunea Profesiilor Liberale din România – UPLR. U.N.B.R. a participat la activităţile organizate cu ocazia Zilei Profesiilor Liberale dar nu s-a implicat în campania de marketing iniţiată de UPLR.

S-au iniţiat şi s-au adoptat decizii privind acordarea diplomei jubiliare privind aniversarea a 10 ani de la înfiinţarea INPPA, adoptată de Consiliul U.N.B.R. şi pusă în executare de Consiliul de Conducere al INPPA, prin care au fost acordate 43 diplome avocaţilor şi cadrelor didactice universitare care s-au implicat în activitatea de organizare şi funcţionare a INPPA în perioada 17 aprilie 2004 – 17 aprilie 2014.

S-a aprobat Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 1009 din 24 mai 2014 prin care s-a constituit diploma de merit acordată până în prezent unui număr de 18 angajaţi, propuşi de U.N.B.R. şi de barouri pentru activitatea dedicată profesiei de avocat într-o perioadă mai mare de 20 de ani.

S-a intervenit când a fost cazul sau când Preşedintele U.N.B.R. a fost solicitat expres pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 69 alin. (1) lit. a), b), d) şi g) din Lege.

Prin adresa nr. 3/09.01.2015 s-a solicitat intervenţia Ministrului Justiţiei pentru medierea conflictului dintre Baroul Vâlcea şi Judecătoria Râmnicu-Vâlcea, potrivit solicitării adresate Preşedintelui la 08.01.2015 de către decanul Baroului Vâlcea. S-a subliniat expres că problema vizează acordarea sprijinului şi ajutorului solicitat de barou în relaţia sa cu autorităţile locale, iar situaţia conflictuală, care a debutat la sfârşitul anului 2013 impune identificarea unei soluţii rezonabile pentru respectarea drepturilor avocaţilor cu privire la spaţiile necesare desfăşurării activităţilor profesionale.

S-a solicitat intervenţia Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii pentru atenuarea impactului conflictului cu privire la relaţiile dintre magistraţi şi avocaţi.

S-a intervenit direct şi personal de către cei solicitaţi.

Preşedintele U.N.B.R. a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii organizarea unei întâlniri de lucru pe tema atitudinii pe care unii judecători şi procurori au manifestat-o cu privire la respectarea dispoziţiilor legale relative la dobândirea şi exercitarea titlului profesional de avocat.

La 30 septembrie 2014, la iniţiativa Preşedintelui U.N.B.R., a avut loc o întâlnire de lucru între domnul judecător dr. Adrian Bordea, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi domnii judecători Marius Badea Tudose şi Nicolae Horaţius Dumbravă, membri aleşi, cu delegaţia Uniunii Naţionale a Barourilor din România, respectiv avocaţii Gheorghe Florea, preşedintele U.N.B.R., Dan Oancea, vicepreşedinte U.N.B.R., Ana Diculescu-Şova, Traian Briciu, consilieri ai Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România, domnul avocat Bratu Sergiu George, decan al Baroului Giurgiu şi domnul avocat Şerban Lovin, decan al Baroului Ilfov.

Pentru pregătirea întâlnirii s-au sintetizat materialele transmise CSM prin adresa nr. 106/29.05.2014 relative la sesizările adresate Inspecţiei Judiciare de barourile Bucureşti, Cluj, Galaţi, Dolj, Argeş privind atitudinea reflectată în actele procesuale la care s-au referit solicitările avocaţilor din barourile respective şi s-a solicitat reexaminarea adreselor de răspuns la sesizări cu privire la abaterile disciplinare a căror cercetare este de competenţa Inspecţiei Judiciare.

S-au înaintat din nou solicitările adresate de barouri prin U.N.B.R. sau direct CSM privind abaterile de la regulile deontologiei profesionale care au fost sesizate de avocaţi.

Au fost invitaţi să participe şi decanii barourilor Argeş, Cluj şi Dolj, care au iniţiat şi au parcurs proteste cu privire la atitudinea magistraţilor sau au anunţat la sfârşitul vacanţei judiciare 2014 organizarea unor proteste. S-au înaintat CSM materialele transmise pentru această întâlnire de barourile Argeş şi Cluj.

În cadrul întâlnirii, reprezentanţii Consiliului, membri ai Comisiei nr. 2 – Eficientizarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, a instituţiilor coordonate, parteneriatul cu instituţiile interne şi societatea civilă – au dezbătut unele disfuncţionalităţi sesizate în colaborarea instituţională dintre avocaţi şi magistraţi.

S-au analizat cazurile ce au făcut obiectul adreselor nr. 1940/IJ/1574/SIJ/2012, nr. 1627/IJ/525/SIP/2012, nr. 405/IJ/345/SIJ/2012 şi al rezoluţiilor 1627/IJ/525/SIP/2012. S-a analizat inclusiv situaţia rezultată din adresa CSM nr. 1434/IJ/365/DIP/28.04.2014, publicată pe site-ul baroului Dolj, prin care s-a dispus clasarea sesizării deoarece s-a transmis Inspecţiei Judiciare o sesizare a unui barou fără semnătură şi stampilă, în condiţiile în care adresa baroului viza practica Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova în trei dosare privind executarea fără drept a profesiei de avocat de către persoane a căror „tratare specială” este de notorietate. Cazul a fost comentat în presa de specialitate iar în legătura cu acesta şi-au expus părerea şi membri ai Consiliului U.N.B.R., care au criticat corect tratarea formală de către Inspecţia Judiciară a sesizărilor Barourilor.

În urma dezbaterilor reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii au apreciat ca necesară acordarea unei atenţii sporite a conducătorilor instanţelor judecătoreşti faţă de relaţiile instituţionale de colaborare dintre magistraţi şi celelalte profesii din cadrul sistemului judiciar, potrivit prevederilor legale, regulamentare şi ale Protocolului privind colaborarea dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Uniunea Naţională a Barourilor din România, încheiat în data de 19 mai 2011.

În timpul derulării protestului organizat de Baroul Satu-Mare, Preşedintele U.N.B.R. a explicat direct conducerii CSM şi a Ministerului Justiţiei raţiunile protestului şi necesitatea intervenţiei autorităţilor competente.

Preşedintele U.N.B.R. a iniţiat consultări cu membrii Comisiei Permanente ori de câte ori a fost cazul exprimării unei poziţii a organului de conducere a profesiei cu activitate permanentă.

Preşedintele U.N.B.R. a luat măsuri pentru asigurarea documentării consiliilor barourilor cu materialele sintetice privind legislaţia profesiei de avocat adusă la zi prin publicaţii ale editurilor de carte juridică cu care U.N.B.R. conlucrează, prin achiziţii de culegeri de legislaţie distribuite barourilor, centrelor teritoriale ale INPPA, INPPA central sau bibliotecilor barourilor.

S-a organizat la U.N.B.R. centrul de documentare cu privire la publicaţiile organizaţiilor şi organismelor profesionale cu care U.N.B.R. realizează schimburi de reviste şi publicaţii.

S-au realizat abonamente ale membrilor Consiliului U.N.B.R. la publicaţii juridice furnizate în sistem electronic.

S-a intervenit direct pentru soluţionarea problemelor curente ce au vizat asigurarea plăţii la zi pentru asigurarea resurselor bugetare preliminate a fi necesare pentru remunerarea activităţii de asistenţă judiciară în 2015.

Preşedintele U.N.B.R. a exercitat atribuţiile de reprezentare rezervate prin Lege, a participat la acţiuni organizate de barouri, la care a fost invitat. Preşedintele U.N.B.R. a fost invitat şi a participat la şedinţele consiliilor barourilor Prahova şi Bihor.

Preşedintele a participat la întâlniri de lucru cu Consiliul Baroului Prahova şi Consiliul Baroului Bihor.

La invitaţia organizatorilor, Preşedintele a participat la acţiunile iniţiate de barourile Argeş, Bucureşti, Timiş şi Vâlcea cu ocazia celebrării a 150 de ani avocatură modernă în România sau la acţiunile organizate în cadrul Proiectului „25 de ani de avocatură independentă” şi „20 de ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 51/1995”.

Au fost înmânate barourilor Argeş, Timiş şi Vâlcea diplome de excelenţă cu ocazia sărbătoririi a 150 de ani de la reglementarea prin lege a profesiei de avocat în România.

*

Preşedintele U.N.B.R. a coordonat personal aplicarea protocolului încheiat între U.N.B.R. şi Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) privind eliberarea, către avocaţi, în legătură cu exercitarea profesiei, a autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate.

Potrivit proiectului U.N.B.R., în calitate de autoritate naţională privind profesia de avocat, în baza protocolului încheiat cu Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – ORNISS a fost mandatată să emită autorizaţii de acces la informaţii clasificate, nivele de clasificare „secret”, „strict secret” şi „strict secret de importanţă deosebită”, după efectuarea verificărilor necesare şi legale impuse de prevederile legale, de către instituţiile abilitate şi materializate într-un aviz emis de către ORNISS precum şi fără avizul ORNISS pentru nivelul de clasificare „secret de serviciu”.

S-a urmărit şi s-a respectat Procedura emiterii autorizaţiilor de acces la informaţii naţionale clasificate, nivele de clasificare „secret”, „strict secret” şi „strict secret de importanţă deosebită” pentru avocaţii din cadrul barourilor membre ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România cu sediul în Municipiul Bucureşti, Palatul de Justiţie, Splaiul Independenţei nr. 5, Sector 5, Bucureşti, emise numai în legătură cu exercitarea profesiei de avocat, care implică următoarele reguli:

„1. Avocatul care solicită Uniunii Naţionale a Barourilor din România emiterea unei autorizaţii de acces la informaţii clasificate trebuie să completeze o cerere tip, pusă la dispoziţie de către U.N.B.R., la care se ataşează următoarele:

– copie certificată de pe legitimaţia de avocat;

– copie de pe actul de identitate;

– adresa din partea instanţei / organului de cercetare / organului de urmărire penală din care sa rezulte ca în dosarul / dosarele în care avocatul solicitant are calitatea de apărător ales / numit din oficiu, sunt informaţii clasificate, nivelul de secretizare al acestora şi menţiunea că, pentru a lua cunoştinţă de conţinutul acestora, în vederea formulării apărărilor necesare clientului acestuia, este necesar ca avocatul să deţină autorizaţie de acces la informaţii clasificate; în cazul în care cele de mai sus sunt consemnate într-o încheiere de şedinţă, aceasta ţine loc de adresă;

– copie de pe împuternicirea avocaţială, din care să rezulte calitatea de apărător în dosarul în care sunt informaţii clasificate;

– Chestionarul (Anexe la H.G. 585/2002) completat conform nivelului de secretizare din dosar, după cum urmează:

– Anexa nr. 15, formular de bază, pentru toate nivelele de secretizare;

– Anexa nr. 16, formular suplimentar, numai pentru nivelele de secretizare strict secret şi strict secret de importanţă deosebită;

– Anexa nr. 17, formular financiar, numai pentru nivelul de secretizare strict secret de importanţă deosebită;

Chestionarul de securitate se completează în prezenţa funcţionarului de securitate al U.N.B.R., special desemnat pentru relaţia cu ORNISS.

După completare, chestionarul de securitate împreună cu declaraţia prevăzută pentru fiecare model de chestionar, se înmânează către funcţionarul de securitate al U.N.B.R., care îl înregistrează în Registrul special, acesta devenind document clasificat „secret de serviciu”.

  1. Dosarul astfel formulat, se înaintează la ORNISS, care va face verificările legale şi necesare care se impun, direct sau prin intermediul altor instituţii ale statului, cu atribuţii în domeniu şi va comunica Uniunii Naţionale a Barourilor din România un aviz.

Termenul de emitere a avizului este de 35 zile lucrătoare pentru nivelul de secretizare Secret şi de 65 de zile lucrătoare pentru nivelele de secretizare Strict secret şi Strict secret de importanţă deosebită.

  1. La primirea avizului, U.N.B.R., în situaţia în care avizul ORNISS este pozitiv, va emite Autorizaţia de acces la informaţii naţionale clasificate în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestuia. În cazul în care avizul este negativ, avocatul solicitant va fi înştiinţat în scris despre aceasta, urmând să se adreseze în scris la ORNISS pentru o eventuală contestaţie, având în vedere că avizul ORNISS este nemotivat.
  2. Eliberarea Autorizaţiei de acces la informaţii naţionale clasificate se face numai personal (nu se poate împuternici o altă persoană să ridice Autorizaţia), către avocatul solicitant, care va semna totodată şi un angajament de confidenţialitate cu privire la informaţiile clasificate de care va lua la cunoştinţă, utilizând Autorizaţia de acces la informaţii naţionale clasificate emisă de U.N.B.R..
  3. Autorizaţia de acces la informaţii naţionale clasificate este valabilă timp de 4 (patru) ani, calculaţi de la data emiterii avizului pozitiv ORNISS şi nu de la data emiterii autorizaţiei.
  4. Preşedintele U.N.B.R., prin intermediul funcţionarului de securitate, va notifica la ORNISS eliberarea certificatului de securitate sau autorizaţiei de acces pentru fiecare avocat care lucrează cu informaţii clasificate.
  5. Autorizaţia de acces la informaţii naţionale clasificate se emite în trei exemplare originale din care un exemplar se înmânează avocatului solicitant, un exemplar se păstrează de către funcţionarul de securitate, iar un exemplar va fi trimis la ORNISS, care va informa instituţia competentă care a efectuat verificările.
  6. Avocatul titular are obligaţia de a păstra cu grijă autorizaţia, de a nu depune originalul la nicio instanţă sau autoritate a statului şi de a-l restitui către U.N.B.R., prin intermediul funcţionarului de securitate, la data expirării acesteia.
  7. Autorizaţiile emise şi neridicate în termen de 30 de data emiterii se anulează, urmând ca pentru emiterea unei noi autorizaţii să fie reluată procedura de autorizare, prin completarea unei noi cereri de către avocatul solicitant.
  8. Funcţionarul de securitate din cadrul U.N.B.R. asigură păstrarea şi organizează evidenţa, pe care o actualizează permanent, a certificatelor de securitate şi autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate (HG nr. 585/2002, Anexa nr. 18).
  9. Preşedintele U.N.B.R. aprobă listele cu avocaţii deţinători de autorizaţii de acces la informaţii naţionale clasificate, pe care le comunică la ORNISS, potrivit legii.
  10. Valabilitatea autorizaţiei de acces la informaţii naţionale clasificate este de până la patru ani, în această perioadă verificările putând fi reluate oricând, în situaţii care impun revalidarea avizului privind accesul la informaţii secrete de stat.
  11. Revalidarea avizului privind accesul la informaţii clasificate presupune reverificarea persoanei deţinătoare a unei autorizaţii de acces la informaţii naţionale clasificate, în vederea menţinerii sau retragerii acestuia.
  12. Revalidarea poate avea loc la solicitarea U.N.B.R. sau a ORNISS, în oricare din următoarele situaţii:
  13. a) la expirarea perioadei de valabilitate a autorizaţiei de acces la informaţii naţionale clasificate deţinute anterior;
  14. b) în cazul în care apar modificări în datele de identificare ale avocatului deţinător al autorizaţiei;
  15. c) la apariţia unor riscuri de securitate din punct de vedere al compatibilităţii accesului la informaţii clasificate.
  16. La solicitarea revalidării nu se mai eliberează o nouă autorizaţie de acces la informaţii naţionale clasificate în următoarele situaţii:
  17. a) în cazul în care se constată neconcordanţe între datele declarate în formularele tip şi cele reale;
  18. b) în cazul în care, pe parcursul perioadei de valabilitate a autorizaţiei de acces la informaţii naţionale clasificate s-au evidenţiat riscuri de securitate;
  19. c) în cazul în care ORNISS solicită acest lucru, în mod expres.
  20. Pentru revalidarea accesului la informaţii secrete de stat se derulează aceleaşi activităţi ca şi la acordarea avizului iniţial, verificările raportându-se la perioada scursă de la eliberarea certificatului de securitate sau a autorizaţiei de acces anterioare.
  21. Autorizaţia de acces la informaţii naţionale clasificate îşi încetează valabilitatea şi se va retrage în următoarele cazuri:
  22. a) la solicitarea ORNISS;
  23. b) prin decizia Preşedintelui U.N.B.R.;
  24. c) la încetarea calităţii de avocat sau la încetarea calităţii de avocat cu drept de exercitare a profesiei;
  25. d) la schimbarea nivelului de acces.
  26. La retragerea autorizaţie de acces la informaţii naţionale clasificate, în cazurile prevăzute mai sus la literele a-d, avocatului i se va interzice accesul la informaţii naţionale clasificate iar Preşedintele U.N.B.R., prin intermediul funcţionarului de securitate, va notifica despre aceasta la ORNISS.
  27. După luarea deciziei de retragere, U.N.B.R. va solicita ORNISS înapoierea exemplarului 2 al autorizaţie de acces la informaţii naţionale clasificate, după care va distruge ambele exemplare, pe bază de proces-verbal.”

Separat, s-a monitorizat procedura emiterii autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate, nivel de clasificare „secret de serviciu”, pentru avocaţii din cadrul barourilor membre ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România cu sediul în Municipiul Bucureşti, Palatul de Justiţie, Splaiul Independenţei nr. 5, Sector 5, Bucureşti, emise numai în legătură cu exercitarea profesiei de avocat, desfăşurată după următoarele reguli:

„1. Avocatul care solicită Uniunii Naţionale a Barourilor din România emiterea unei autorizaţii de acces la informaţii clasificate „secret de serviciu” trebuie să completeze o cerere tip, pusă la dispoziţie de către U.N.B.R., la care se ataşează următoarele:

– copie certificată de pe legitimaţia de avocat;

– copie de pe actul de identitate;

– adresa din partea instanţei / organului de cercetare / organului de urmărire penală din care sa rezulte ca în dosarul / dosarele în care avocatul solicitant are calitatea de apărător ales / numit din oficiu, sunt informaţii clasificate iar nivelul de secretizare al acestora este „secret de serviciu” şi menţiunea că, pentru a lua cunoştinţă de conţinutul acestora, în vederea formulării apărărilor necesare clientului acestuia, este necesar ca avocatul să deţină autorizaţie de acces la informaţii clasificate; în cazul în care cele de mai sus sunt consemnate într-o încheiere de şedinţă, aceasta ţine loc de adresă;

– copie de pe împuternicirea avocaţială, din care să rezulte calitatea de apărător în dosarul în care sunt informaţii clasificate;

– Chestionarul (Anexe la H.G. 585/2002) completat, respectiv Anexa nr. 15, formular de bază, pentru toate nivelele de secretizare. Chestionarul de securitate se completează în prezenţa funcţionarului de securitate al U.N.B.R. care îl înregistrează în Registrul special, acesta devenind document clasificat „secret de serviciu”;

– recomandări şi referinţe asupra onestităţii şi profesionalismului, din partea reprezentanţilor organelor profesiei de avocat;

– un angajament de confidenţialitate, completat şi semnat în faţa funcţionarului de securitate;

După ce verifică autenticitatea documentelor menţionate mai sus, funcţionarul de securitate prezintă Preşedintelui U.N.B.R. propuneri privind oportunitatea eliberării Autorizaţiei de acces la informaţii clasificate „secret de serviciu”.

  1. Termenul de eliberare a Autorizaţiei de acces la informaţii clasificate „secret de serviciu” este de 15 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.
  2. Eliberarea Autorizaţiei de acces la informaţii clasificate „secret de serviciu” către avocatul solicitant se face numai personal (nu se poate împuternici o altă persoană să ridice Autorizaţia).
  3. Autorizaţia de acces la informaţii clasificate „secret de serviciu” este valabilă timp de 4 (patru) ani.
  4. Avocatul titular are obligaţia de a păstra cu grijă autorizaţia, de a nu depune originalul la nicio instanţă sau autoritate a statului şi de a-l restitui către U.N.B.R., prin intermediul funcţionarului de securitate, la data expirării acesteia.
  5. Autorizaţiile emise şi neridicate în termen de 30 de data emiterii se anulează, urmând ca pentru emiterea unei noi autorizaţii să fie reluată procedura de autorizare, prin completarea unei noi cereri de către avocatul solicitant.
  6. Retragerea Autorizaţiei de acces la informaţii clasificate „secret de serviciu” se face de către Preşedintele U.N.B.R., în următoarele cazuri:
  7. a) la încetarea calităţii de avocat cu drept de exercitare a profesiei;
  8. b) când deţinătorul autorizaţiei a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu.

După retragerea autorizaţiei de acces la informaţii secrete de serviciu, funcţionarul de securitate procedează la distrugerea acesteia, pe bază de proces-verbal.

  1. Accesul avocaţilor cetăţeni străini, al avocaţilor cetăţeni români care au şi cetăţenia altui stat, precum şi al avocaţilor apatrizi la informaţii secrete de serviciu este permis în condiţiile stabilite prin Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România (HG nr. 585/2002), pe baza autorizaţiei speciale de acces.”

De la data încheierii protocolului între U.N.B.R. şi Oficiul Registrului National al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) şi până la zi s-au eliberat un număr de 41 de autorizaţii de acces la informaţii clasificate, iar în aceiaşi perioadă au fost anulate un număr de 4 autorizaţii, urmare expirării termenului de valabilitate.

*

Preşedintele U.N.B.R. a urmărit derularea Proiectului iniţiat prin Fundaţia Institutul Român pentru Informaţii Juridice – Romanian Legal Information Institute (ROLII), constituită împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, Institutul Notarial Român, şi o persoană fizică, înfiinţată la 21.08.2012.

Proiectul vizează susţinerea, dezvoltarea şi promovarea liberului acces la informaţia juridică a publicului şi publicarea tuturor hotărârilor judecătoreşti ale instanţelor din România anonimizate şi postate pe un portal special organizat. Ulterior, ROLII poate eventual crea produse derivate care pot fi accesate prin intermediul unei taxe, care să permită fundaţiei să realizeze veniturile necesare funcţionării.

Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 884/2013, s-a dispus autorizarea instanţelor judecătoreşti să transmită ROLII hotărârile pronunţate, în vederea publicării acestora, cu excepţia următoarelor categorii de hotărâri:

– cele pronunţate de ICCJ, care deţine propria pagină de internet unde se regăseşte o zonă destinată jurisprudenţei sale;

– cele pronunţate în cauzele care conţin bifa „confidenţial”, indiferent de obiect;

– cele prin care se ia act de acordul de mediere;

– cele pronunţate în cauze civile şi penale care pot aduce atingere imaginii sau protecţiei persoanelor vătămate sau altor părţi în proces, conform art. 6 din hotărârea CSM.

În perioada de după Congresul avocaţilor din martie 2014, au fost iniţiate proceduri de selecţie a operatorului care să realizeze anonimizarea. A fost desemnată câştigătoare societatea Wolters Kluver, care a fost dispusă să finanţeze gratuit realizarea şi punerea la dispoziţia ROLII a unui program software necesar pentru preluarea, anonimizarea şi publicarea hotărârilor judecătoreşti pe internet într-un format de tipul standard deschis, astfel încât să fie asigurat accesul neîngrădit la informaţiile publicate (acces atât manual cât şi automat) al tuturor celor interesaţi.

Contractul a fost aprobat şi semnat de CSM urmare Hotărârii Plenului CSM nr. 1431/11.12.2014. Se prevede o perioadă de 6 luni pentru implementare şi 3 luni pentru testare. Proiectul ar trebui să fie finalizat începând din luna septembrie a acestui an.

*

Imediat după Congresul avocaţilor 2014, toate hotărârile şi rezoluţiile care au vizat funcţionarea sistemului judiciar şi îmbunătăţirea reglementărilor legale au fost transmise la Consiliul Superior al Magistraturii (prin adresa nr. 72/08.04.2014), la Cancelaria Guvernului României, la cabinetul Primului Ministru (prin adresa nr. 71/08.04.2014).

În arhiva U.N.B.R. sunt conservate documentele care atestă înregistrările sub numerele 1/7799/08.04.2014 la CSM şi 4015/08.04.2014 la Guvern a documentelor hotărâte de Congres pentru perfecţionarea relaţiilor dintre avocaţi şi autorităţile implicate în realizarea justiţiei sau în dezvoltarea mediului de afaceri, în coordonarea măsurilor de asistenţă şi securitate socială, rezoluţiile, hotărârile şi apelurile aprobate de Congres.

S-a solicitat expres sprijinul pentru implicarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi a Ministerului Sănătăţii în problema contribuţiei avocaţilor la fondul de asigurări de sănătate, problemă care a figurat şi pe agenda Congresului avocaţilor 2013 şi a Ministerului Finanţelor Publice cu privire la măsurile ce vizează asigurarea şi respectarea legii în raporturile cu avocaţii.

Separat, s-au transmis şi s-au înregistrat la CSM (adresa nr. 1/7885/09.04.2014), la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (adresa nr. 74/09.04.2014) şi la Ministerul Justiţiei (adresa nr. 31593/09.04.2014) memoriile, cererile şi proiectul de modificare a art. 200 din Codul de procedură civilă, elaborate şi înaintate Congresului avocaţilor de Baroul Dolj.

S-a monitorizat şi s-a finalizat, cu concursul barourilor, consultarea iniţiată de Guvernul României pentru măsurarea costurilor administrative şi identificarea sarcinilor administrative aferente domeniilor din sfera de activitate care aparţine domeniilor serviciilor publice coordonate de Ministerul Justiţiei. Implicarea în proiect a permis U.N.B.R. şi barourilor să reflecte preocuparea reală pentru exercitarea instituţională a rolului ce revine avocatului în asigurarea apărării dreptului de acces la justiţie, în sens larg.

Cu concursul barourilor s-au examinat şi s-au exprimat puncte de vedere faţă de constatările studiilor efectuate de entităţi contractate de Guvern, privind creşterea costurilor administrative ale entităţilor şi justiţiabililor care solicită concursul Justiţiei.

Documentul final al cercetării întreprinse de Guvernul României cu privire la costurile administrative ce vizează funcţionarea organelor profesiei de avocat implicate în realizarea sarcinilor de interes public încredinţate prin lege reţine că cele mai costisitoare obligaţii ale terţilor din punct de vedere al costului administrativ unitar se referă la parcurgerea etapelor necesare primirii în profesie. S-a reţinut că nivelul de bună-practică asociată acestor obligaţii este deficitar pentru că obţinerea cazierului judiciar, a adeverinţei medicale, legalizarea unor documente necesare procedurii înscrierii la examenul de primire în profesie dar şi taxele achitate pentru prestarea serviciilor presupuse de organizarea procedurii de admitere în profesie, impun costuri administrative şi de resurse, care, în valoare absolută, depăşesc pragul de aşteptare al candidaţilor. S-a subliniat că principiul autonomiei profesiei de avocat exclude intervenţia Guvernului, şi că recomandările pentru instituirea de bune practici sunt suficiente.

S-a apreciat că luarea unor măsuri de reducere a costurilor administrative asociate profesiei de avocat nu este de natură să contribuie semnificativ la îndeplinirea obiectivelor naţionale de reducere a costurilor administrative, în general.

Fiecare din întâlnirile de lucru ale conducerii U.N.B.R. cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei sau ai CSM, cu caracter lunar sau iniţiate în apropierea datei şedinţelor Consiliului U.N.B.R., au avut pe agendă inventarierea stadiului implicării factorilor de decizie în soluţionarea problematicii desprinsă din hotărârile Congresului avocaţilor sau ale Consiliului U.N.B.R., ori rezultate, uneori, din datele, informaţiile, comunicările pe care decanii barourilor le-au încredinţat direct mass-media fără anunţarea conducerii U.N.B.R. (inclusiv hotărârea de iniţiere a unor proteste).

S-a evidenţiat impactul creşterii taxelor judiciare de timbru, uneori chiar până şi de 25 de ori într-un caz, prin reglementările prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, aplicabile procedurilor iniţiate după intrarea în vigoare a noii reglementări.

S-a solicitat expres să se intervină pentru aprobarea prin lege a Ordonanţei de urgenţă pornindu-se de la premisa că eliminarea timbrului judiciar ca cerinţă în documentaţia litigiilor nu are impact real cu privire la facilitarea accesului la justiţie. Timbrul judiciar era de maxim 5 lei.

Creşterea taxelor judiciare pentru cererile de recuzare, cererile de strămutare, cererile privind dobândirea personalităţii juridice, din domeniul procedurii de partaj etc. are impact major pentru descurajarea iniţierii demersurilor judiciare şi, implicit, cu privire la apărarea prin justiţie a drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor.

În contactele cu conducerile CSM şi ale Ministerului Justiţiei s-a evidenţiat existenţa unor disfuncţionalităţi ale birocraţiei judiciare, cu impact asupra costurilor administrative şi care generează constrângeri. S-a relevat că programul redus cu publicul la serviciile de registratură din cadrul instanţelor, prin recurgerea la programul minimal de 4 ore, uneori redus sau eliminat în unele zile ale săptămânii, prevăzut în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, determină adaptarea dificilă a activităţii avocaţilor în condiţiile complexităţii şi dinamicii vieţii reale a celor interesaţi de accesul în justiţie. Cozile lungi la registratură şi închiderea inevitabilă a serviciului public, indiferent dacă te afli „în aşteptare” sunt situaţii constatate de avocaţi şi comunicate de barouri, prin sesizări adresate U.N.B.R.. Avocaţii sunt determinaţi să se prezinte la registraturile instanţelor cu o oră sau două înainte de deschiderea programului de lucru cu publicul, ceea ce atrage un consum inutil de resurse, dar şi alterarea aplicării reglementărilor legale care vizează depunerea cererilor şi a actelor de procedură de către părţi prin termene exprimate prin zile întregi, drepturi care nu pot fi constrânse de programul de primire al cererilor la registratură instanţelor sau de durata efectivă a şedinţelor de judecată desfăşurate în sălile de judecată. Barourile au propus ca programul general de lucru al instanţelor să fie similar cu programul de lucru cu publicul pentru reducerea timpului de aşteptare la registratură şi arhive şi pentru ca drepturile legale să fie efectiv respectate în relaţia cu serviciul public.

U.N.B.R. a comunicat CSM şi Ministerului Justiţiei că Barourile insistă asupra necesităţii asigurării accesului avocaţilor la conţinutul dosarelor prin sistemul informatizat de interconectare, care să permită vizualizarea conţinutului integral al acestora pe baza unui cod unic de identificare atribuit avocatului pentru protejarea confidenţialităţii informaţiilor.

Din corespondenţa purtată de U.N.B.R. cu barourile, Ministerul Justiţiei şi CSM, a rezultat că utilizarea cardului european al avocaţilor, ca instrument de legitimare a fiecărui avocat, se va dovedi eficientă în realizarea unui astfel de proiect şi va reduce astfel costurile asociate cu deplasarea şi timpul petrecut de avocaţi în arhiva instanţei.

Consultarea barourilor prin U.N.B.R. a demonstrat că este necesară crearea pentru fiecare avocat a unui domiciliu electronic recunoscut în sistemul judiciar, prin care avocatul să comunice cu instanţa şi, când este posibil, cu părţile. S-a exemplificat în întâlnirile de lucru cu Ministerul Justiţiei experienţa dobândită la Curtea de Apel Cluj, unde, printr-un sistem online, cu parola de acces pusă la dispoziţia exclusivă a părţii, se pot vizualiza informaţii legate de întreg traseul dosarului (la toate instanţele).

S-a solicitat extinderea serviciului de call centre disponibil 24 ore/zi, 7 zile pe săptămână, prin care avocaţii să poată afla detalii despre dosare, deoarece a fost apreciat ca fiind extrem de util pe raza Curţii de Apel.

U.N.B.R. a solicitat extinderea şi generalizarea rapidă a proiectului derulat pe raza Curţii de Apel Cluj şi a comunicat autorităţilor disponibilitatea barourilor de a se implica în susţinerea unor astfel de soluţii. S-a exemplificat cu situaţia creată şi la Tribunalul Arad.

S-a solicitat introducerea posibilităţii formulării cererii de eliberare de fotocopii din dosare pe cale electronică pentru a fi evitate costurile deplasării la sediul instanţei. Povara administrativă a aprobării, stocării şi evidenţierii operaţiunilor implicate de eliberarea de copii de pe înscrisuri aflate în dosare ale instanţei, ale parchetelor, ale autorităţilor extrajudiciare ar fi eliminată, iar resursele alocate de avocat unor astfel de activităţi ar fi folosite pentru alte scopuri.

S-a comunicat şi lipsa facilităţilor adecvate pentru cei interesaţi să studieze dosare în arhivele instanţelor (spaţiu limitat, aer irespirabil). În general, situaţia din clădirile instanţelor afectează munca avocaţilor. Aglomerarea mare de oameni în cadrul unui program redus de lucru cu publicul, în care sunt încadraţi şi avocaţii, birourile mici, lipsa garderobei creează disconfort.

S-a solicitat actualizarea în timp real a portalului instanţelor de judecată, în condiţiile în care există întârzieri de 3 – 4 zile între adoptarea unei soluţii şi publicarea acesteia. Nepublicarea integrală a soluţiei impune oricum deplasarea la sediul instanţei pentru a se comunica de către arhivă textul integral, pe care, oricum, nu îl poţi verifica vizual direct şi nemijlocit. Transparenţa şi accesibilitatea sunt sacrificate de birocraţie şi fluiditatea sa.

S-a comunicat că este imperios necesar să se îmbunătăţească sistemul de programare a şedinţelor de judecată prin fixarea unui orar individual pentru fiecare cauză, care să contribuie la eficientizarea participării la şedinţele de judecată şi pentru evitarea supra-aglomerării cu persoane a clădirii instanţei.

În discuţiile cu reprezentanţii CSM, în perspectiva intrării în vigoare a tuturor reglementărilor din noul Cod de procedură civilă, s-a insistat asupra conceperii particularizate a unui Sistem de case-management, fără pretenţia de a exista reguli cu privire la numărul de pagini al unui act de procedură (cerere, motive de apel, motive de recurs, concluzii etc.) ori cu privire la timpul permis pentru susţinerea unei pledoarii, chiar dacă sistemul ar fi adaptat la speţă şi stadiul proceselor. În orice caz, un astfel de sistem ar face ca predictibilitatea duratei şedinţei de judecată să fie o realitate. S-ar programa individual, pe caz, cu acurateţe, şedinţa de judecată, astfel încât timpul de aşteptare al avocaţilor să fie redus.

S-a arătat autorităţilor că este necesară crearea unui sistem automat pentru alocarea şi transmiterea numărului de înregistrare pentru documentele primite de instanţe pe fax sau e-mail şi întocmirea unei liste clare a categoriilor de documente care pot fi transmise prin fax sau e-mail instanţelor, inclusiv a numărului maxim de pagini care pot fi comunicate la o transmitere.

În întâlnirile de lucru realizate cu reprezentanţii instituţiilor implicate în sistemul judiciar – organizate la nivel central – s-au comunicat de către U.N.B.R. dificultăţi majore ale avocaţilor determinate de efortul important de instruire şi integrare în activitatea de zi cu zi a celor patru coduri noi. Acestea au determinat, simultan, un fenomen de instabilitate legislativă pe termen scurt, care are ca efect şi interpretări neunitare ale legii, dar şi abuzuri, unele previzibile, dar apte a fi corectate, deoarece există încă prevederi lacunare, echivoce. Timpul alocat de avocat pentru verificarea şi studierea practicii judiciare – încă nepublicată integral şi consultată în sistem integrat şi cu caracter general, potrivit proiectului ROLII, iniţiat şi de U.N.B.R., aflat în blocaj – este substanţial.

Problema regularizării cererilor de chemare în judecată şi a impactului pe care îl are aplicarea discreţionară a prevederilor art. 200 din Codul de procedura civilă cu privire la dreptul de acces la justiţie, problemă asupra căreia Congresul a insistat şi asupra căreia s-a revenit, uneori obsesiv, în corespondenţa dintre unii decani şi Comisia Permanentă a U.N.B.R., a fost tratată special în întâlniri succesive cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi ai Consiliului Superior al Magistraturii. S-au reiterat în mai multe rânduri rezoluţiile adoptate la Congresul avocaţilor 2014 pe această temă. S-au publicat şi s-au comunicat răspunsurile C.S.M., inclusiv faptul că statistica de care dispune C.S.M. confirmă împrejurarea că numărul cererilor de chemare în judecată anulate în această procedură s-a redus şi că o astfel de statistică este diferită de la o Curte de Apel la alta. S-a intervenit, inclusiv administrativ, pe calea unor întâlniri de lucru ale conducerii Curţilor de Apel cu C.S.M., I.C.C.J., I.N.M. (concretizate în „Minute” date publicităţii).

Problema se abordează şi în prezent în întâlnirile periodice de analiză a caracterului neunitar al practicii judiciare, efectuate la nivelul Curţilor de Apel, la care participă şi decanii barourilor sau avocaţi desemnaţi, ca urmare a hotărârilor adoptate de CSM în ultima perioadă.

S-a abordat problema termenelor lungi la care sunt programate dosarele, care generează, indirect, costuri (uneori menţinerea unor provizioane care afectează planificarea financiară şi contabilă prin blocarea unor disponibilităţi băneşti) şi problema cauţiunilor (stabilire, constituire, eliberare). Impactul reducerii timpilor medii de finalizare a cauzelor s-a analizat separat.

De asemenea, s-a analizat impactul pe care încă îl produce transmiterea documentelor destinate/provenite justiţiei prin serviciile Poştei Române.

La începutul activităţii instanţelor, după vacanţa judiciară 2014, în cadrul conlucrării dintre U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, s-a stabilit agenda problematicii şi proiectelor în curs de derulare între cele două entităţi.

La întâlnirea de lucru de la Ministerul Justiţiei din 3 septembrie 2014, la care au participat Preşedintele U.N.B.R. şi Vicepreşedintele Dan Oancea, Ministrul Justiţiei, Secretarul de Stat al Ministerului Justiţiei Liviu Stancu, consilierul onorific al Ministrului Justiţiei, domnul av. Dan Lucian Vlădescu s-au trecut în revistă măsurile întreprinse cu privire la fiecare din rezoluţiile şi hotărârile Congresului avocaţilor înaintate Ministrului Justiţiei şi s-a solicitat sprijin pentru a se interveni pentru soluţionarea problemelor asigurărilor de sănătate ale avocaţilor, a problemelor ce vizează reducerea excesivă a onorariilor de avocaţi şi a remuneraţiilor acordate în asistenţa judiciară şi curatorilor procesuali, a deficitului de spaţii ale avocaţilor.

Rezultatele întâlnirii s-au concretizat în scrisoarea adresată de Ministrul Justiţiei, înregistrată la U.N.B.R. sub nr. 175/8.09.2014, prezentată de ministrul secretar de stat, Liviu Stancu, Consiliului U.N.B.R. din septembrie 2014, transmisă tuturor decanilor pentru informarea Corpului avocaţilor şi publicată pe site-ul U.N.B.R..

Faţă de problemele identificate în cadrul întâlnirilor de lucru dintre reprezentanţii U.N.B.R. şi conducerea Ministerului Justiţiei şi cu privire la solicitările sau hotărârile Congresului avocaţilor, comunicate după Congresul avocaţilor 2014, avocaţii au fost informaţi cu privire la măsurile luate de Ministerul Justiţiei cu privire la:

– investiţiile semnificative pentru reabilitarea şi construcţii de sedii ale instanţelor, la inaugurarea şi prezentarea cărora au fost invitaţi şi reprezentanţii barourilor;

– investiţiile în sisteme IT de ultimă oră pentru sporirea capacităţii de conectare şi verificare a datelor de către avocaţi;

– realizarea programului legislativ „N-lex” prin platforma informatică www.just.ro, care permite identificare gratuită a actelor normative în formă consolidată;

– realizarea de platforme informatice prin care, în special avocaţii, pot administra propriul dosar on-line, pe baza unei parole;

– generarea adresei de e-mail avocat@just.ro la care avocaţii pot transmite opinii, propuneri etc. de competenţa ministerului;

– instituirea practicii consultării U.N.B.R. şi a barourilor în procedurile de avizare şi consultare cu C.S.M., în situaţia identificării unor probleme ce implica avocaţii.

S-a comunicat consolidarea asigurării înregistrării separate a bugetării distincte, într-un capitol bugetar separat, a sumelor pentru plata asistenţei din oficiu, „bună practică” instituită în etapa pregătirii bugetului pentru anul 2014, prin conlucrarea dintre conducerile la vârf ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor şi U.N.B.R., în toamna anului 2013.

S-a comunicat tuturor barourilor disponibilitatea ministrului Justiţiei de a se identifica cele mai echilibrate formule de soluţionare a problemelor cu care avocaţii se confruntă, relative la sistemul din domeniul de competenţă al Ministerului Justiţiei şi cele mai eficiente mijloace de implementare a proiectelor iniţiate de Corpul profesional al avocaţilor.

S-a comunicat barourilor documentarea realizată, spre a fi adusă la cunoştinţa membrilor baroului.

Preşedintele U.N.B.R. şi Vicepreşedintele U.N.B.R. din Bucureşti au luat măsuri pentru ca profesia să fie implicată în proiecte organizate la nivel naţional dacă acestea au vizat probleme ce ţin de funcţionarea corectă a profesiei, ori de rolul pe care aceasta trebuie să îl aibă într-o societate democratică.

Urmare a invitaţiei Camerei Deputaţilor şi a Ministerului de Externe, U.N.B.R. a participat la 18-19 iunie 2014 la Conferinţa aniversară „România şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – 20 de ani” la care au participat judecători români ai Curţii Europene a Drepturilor Omului, parlamentari, membri ai delegaţiei naţionale la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, agenţi guvernamentali pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reprezentanţi ai părţilor reclamate în faţa Curţii, avocaţi specializaţi.

La 27 iunie 2014, reprezentanţii U.N.B.R. au participat la manifestările consacrate Zilei Justiţiei şi la simpozionul cu tema: „Priorităţi actuale ale profesiilor juridice în înfăptuirea justiţiei”, organizat de Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Asociaţia Magistraţilor din România, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române.

Punctul de vedere al U.N.B.R. şi poziţia acesteia în relaţiile cu celelalte profesii juridice a fost publicat în revista „Palatul de Justiţie”.

La 7 iulie 2014 U.N.B.R. a participat la a şaptea reuniune a Platformei de Cooperare a Autorităţilor Independente şi a Instituţiilor Anticorupţie la care U.N.B.R. are calitatea de observator. Şi ulterior, la celelalte sesiuni de lucru, U.N.B.R. a participat la elaborarea şi analiza măsurilor iniţiate în cadrul Platformei de Cooperare a Autorităţilor Independente şi a Instituţiilor Anticorupţie, prin secretarul general al U.N.B.R..

Consiliul U.N.B.R. a fost informat că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a lansat în dezbatere publică Legea privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi profesionişti. Legea transpune Directiva nr. 2013 / II/ UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind soluţionarea alternativă a litigiilor (SAL) în materia drepturilor consumatorilor prin care se urmăreşte garantarea faptului că reclamaţiile împotriva profesioniştilor pot fi prezentate şi examinate de entităţi care aplică procedura SAL, independente, imparţiale, transparente, eficace, rapide şi echitabile. Procedura urmează să fie accesibilă online prin organizarea şi instituirea unei platforme de soluţionare a litigiilor cu punct de intrare unic pentru consumatori şi profesionişti, pentru soluţionarea extrajudiciară a litigiilor online (Platforma SOL) prin entităţile SAL conectate la platformă. Site-ul astfel organizat ar fi interactiv, gratuit.

S-a solicitat barourilor să iniţieze acţiuni de dezbatere şi analiză a impactului proiectului, inclusiv sub aspectul lărgirii ariei profesionale a avocaţilor într-un domeniu de nişă.

La 25 septembrie 2014 Preşedintele U.N.B.R., însoţit de decanul Baroului Bucureşti a participat la întâlnirea cu echipa Comisiei Europene responsabilă cu monitorizarea reformelor în domeniul justiţiei din România şi experţii acesteia. Au fost abordate probleme ce vizează impactul produs la intrarea concomitentă în vigoare a patru noi Coduri în condiţiile în care Statul nu s-a implicat coerent în pregătirea avocaţilor cu privire la însuşirea şi aplicarea coerentă a noii legislaţii. S-au discutat aspecte privind funcţionarea instanţelor în condiţiile în care în raport de modalitatea în care se întocmesc listele de şedinţă, mai ales la şedinţele penale, bugetul de timp petrecut de avocaţi la instanţe constituie o sursă de risipă de resurse. De asemenea, au fost abordate dificultăţile întâmpinate în realizarea asistenţei judiciare prin avocat, tratamentul aplicat avocaţilor desemnaţi în calitate de „avocaţi din oficiu”, menţinuţi în cauză şi obligaţi să asiste la evoluţia procesului şi după ce în cauză se prezintă avocaţi aleşi, situaţia economică generală dificilă a Corpului de avocaţi şi proiecte legislative iniţiate, ambele cu impact în ceea ce priveşte afectarea independenţei profesionale a avocaţilor.

La 6 – 7 octombrie 2014, la invitaţia Ministerului Justiţiei şi a Cancelariei Primului Ministru, reprezentanţi ai U.N.B.R. au participat la cea de-a doua ediţie a Conferinţei anuale anticorupţie pe tema „Bune practici în prevenirea corupţiei, promovarea integrităţii şi a transparenţei”, parte a proiectului „Măsuri suplimentare în vederea realizării obiectivelor de referinţă din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.”

Sesiunile plenare şi cele de bune practici, cunoaşterea materialelor expuse în standurile entităţilor implicate, concretizate în broşuri, roll-up-uri, prezentări power-point au dat posibilitatea informării directe asupra bunelor practici dezvoltate în implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA), precum şi asupra măsurilor de prevenire a corupţiei în domeniul achiziţiilor publice, inclusiv a serviciilor juridice pentru informarea, creşterea transparenţei instituţionale şi sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data), puse la dispoziţie de autorităţile publice.

Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere rezoluţiile Congresului avocaţilor 2014 prin care Corpul profesional a exprimat disponibilitatea de a facilita şi a sprijini accesul la justiţie. În consecinţă, prin adresa nr. 22 /18641/1154/17.10.2014 s-a solicitat implicarea barourilor Bucureşti, Dolj, Cluj, Buzău şi Călăraşi în activitatea iniţiată pe plan naţional pentru ocrotirea persoanelor juridice vulnerabile.

La 7 noiembrie 2014 reprezentanţi ai barourilor sus-menţionate au participat la seminarul naţional organizat în Bucureşti cu privire la activitatea centrelor – pilot care s-au înfiinţat pe raza acestor barouri, derularea unei campanii de conştientizare cu privire la serviciile furnizate inclusiv de avocaţi din cadrul centrelor-pilot.

În conlucrare cu Ministrul Afacerilor Externe şi Reprezentanţi ai Direcţiei consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, conducerea U.N.B.R. a iniţiat măsuri de comunicare corectă la ambasadele României din statele europene cu privire la situaţia legală a titlului profesional de avocat în România.

A avut loc o întâlnire de lucru a Preşedintelui U.N.B.R. şi a Vicepreşedintelui Dan Oancea cu Ministrul Afacerilor Externe.

Urmare adresei nr. 92289 / 25.11.2014 a Ministerului Justiţiei prin care U.N.B.R. a fost informată cu privire la introducerea în sistemul EU Pilot o solicitare de informaţii cu privire la organizarea şi funcţionarea profesiei de avocat în România, care precedă iniţierea unei proceduri în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de către un stat membru, în temeiul art. 258 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene, s-a întocmit şi s-a dat publicităţii materialul ce cuprinde elementele de răspuns către Comisia Europeană pe care trebuie să le furnizeze autorităţile implicate în procedură. S-au luat măsuri ca problematica să fie examinată de Comisia Permanentă a U.N.B.R. în plen, cu participarea în calitate de invitaţi a reprezentanţilor la vârf ai autorităţilor, inclusiv ai Ministerului de Externe, astfel cum au propus vicepreşedinţii U.N.B.R..

La 29 ianuarie 2015, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, prin scrisoarea nr. 40 – 11/1255, a solicitat examinarea de către U.N.B.R. a implicării avocaţilor în procedura administrativă pe care, ipotetic, Proiectul de Lege privind insolvenţa persoanelor fizice (PLx579/2014) ar institui-o ca procedură alternativă extrajudiciară.

S-au solicitat precizări referitoare la:

– capacitatea organizatorică a profesiei; reprezentarea teritorială; controlul profesional al activităţii avocaţilor, infrastructura de care dispune profesia şi personalul tehnico-administrativ care deserveşte activitatea profesională a avocaţilor;

– sistemul de pregătire profesională iniţială şi continuă; asigurarea pentru riscul profesional; practica folosirii raportărilor statistice ale barourilor către U.N.B.R..

Poziţia Comisiei Permanente a U.N.B.R. a fost comunicată Ministerului Justiţiei şi direct Preşedintelui Comisiei Juridice, de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor, domnul deputat Bogdan Liviu Ciucă, care a participat la şedinţa din 30.01.2015 a Comisiei Permanente, când i-au fost prezentate proiectele profesionale cu impact în domeniul procedurilor parlamentare în care profesia de avocat este interesată.

La 30 ianuarie 2015, prin domnul avocat Costea Corin Dănescu, membru al Consiliului de Conducere al INPPA, desemnat ca persoană de contact a U.N.B.R. în relaţiile cu Reţeaua Judiciară Română în materie civilă şi comercială, Ministerul Justiţiei a comunicat U.N.B.R. intrarea în vigoare începând din 10 ianuarie 2015 a Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială (RBIbis).

U.N.B.R. a transmis spre informare Barourilor, pentru a se realiza comunicarea în cadrul fiecărui barou, materialul elaborat de reţeaua judiciară română în materie civilă şi comercială privind aplicarea, începând de la 10.01.2015, a Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială [RB (bis)], care elimină procedura de exequator numai pentru hotărârile pronunţate în baza unei acţiuni introduse după 10.01.2015.

Între 19 – 21 martie 2015 s-a desfăşurat prima Conferinţa ştiinţifică internaţională de dreptul construcţiilor din România.

Conferinţa a fost inclusă, la propunerea Consiliului de conducere al I.N.P.P.A., în calendarul profesional al U.N.B.R.

S-a comunicat barourilor transmiterea către avocaţi a mesajului din 2 februarie 2015 al Asociaţiei Române de Dreptul Construcţiilor, care are ca scop promovarea şi dezvoltarea domeniilor ce au legătură cu dreptul construcţiilor şi facilitarea stabilirii de contacte între avocaţii interesaţi şi persoane fizice şi juridice române sau străine ce activează în acest domeniu.

La solicitarea nr. 9953/6.02.2015 a Ministerului Justiţiei, U.N.B.R. a contribuit la definitivarea plenului de acţiuni aferent strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020, aprobata prin H.G. nr. 1155/2014.

Prin adresa nr. 1078/05.02.2015, Consiliul Superior al Magistraturii a comunicat că Secţia pentru Judecători a decis în şedinţa din 26.01.2015 integrarea în portalul EMAP a secţiunii „Tabloul avocaţilor”, accesibilă în sistemul ECRIS – avocaţi, la care toate instanţele se pot conecta pentru a se verifica în timpul şedinţelor de judecată titlul profesional de avocat al persoanelor care se prezintă într-o astfel de calitate.

S-a solicitat luarea de măsuri în vederea actualizării permanente a Tabloului avocaţilor fiecărui barou.

UNBR a transmis barourilor solicitarea.

Prin adresa nr. 780 din 11.02.2015 Uniunea Naţională a Notarilor Publici a solicitat U.N.B.R. să îşi exprime un punct de vedere cu privire la dobândirea de către avocaţi a calităţii de experţi (tutori de practică), în baza unui contract de muncă sau de colaborare încheiat cu Institutul Notarial Român. Participarea avocaţilor ar urma să se realizeze în cadrul celor 6 proiecte derulate de Institutul Notarial Român în conlucrare cu Universitatea din Bucureşti, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea din Craiova, Universitatea din Piteşti şi Universitatea Ovidius din Constanţa, prin facultăţile de drept, având ca obiectiv desfăşurarea stagiilor de practică ale unui număr de 500 de studenţi şi masteranzi.

În şedinţa Comisiei Permanente din 6 martie 2015, s-a examinat o problemă generală: dacă un avocat poate să desfăşoare activităţi de expert în cadrul unor proiecte POSDRU derulate prin entităţi din afara profesiei, care organizează pregătirea practică a studenţilor de la universităţile partenere, pe baza unui contract de muncă pe perioadă determinată sau de colaborare.

Situaţia analizată în ceea ce priveşte practica studenţilor are următoarele particularităţi:

– activitatea de îndrumare a studenţilor în stagiile de practică este reglementată prin Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor şi studenţilor

– activitatea de practică se regăseşte în planurile de învăţământ ale universităţii (art. 5 din Legea nr. 258/2007)

– în activitatea de practică raporturile se nasc între unitatea de învăţământ şi partenerul de practică; acesta din urmă pune la dispoziţie specialiştii (experţii) care asigură îndrumarea studenţilor.

– în cadrul proiectului POSDRU, partenerul de practică este „o societate comercială, o instituţie centrală ori locală sau orice altă persoană juridică care desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializările cuprinse în nomenclatorul MECT sau de experţii acesteia”.

Activităţile realizate în cadrul unei astfel de entităţi nu reprezintă o activitate didactică; o astfel de entitate nu poate fi asimilată comunităţii universitare definite, ca atare, în art. 127 din Legea nr.1/2011 privind educaţia naţională, aspect exclus de logica Legii nr.258/2007, care, prin ipoteză, plasează partenerul de practică în afara mediului universitar.

S-a decis că avocatul nu poate avea rolul unui expert pus la dispoziţie de entitatea parteneră de practică prin care se derulează programul POSDRU în condiţiile art.10 alin.1 lit.b) din Legea nr. 258/2007.

Activitatea pe care un avocat o desfăşoară în calitate de îndrumător de practică pe baza unui contract de muncă încheiat cu entitatea parteneră nu se încadrează în prevederile art.16 alin.1 lit.b) din Legea nr.51/1995.

Chiar şi dacă s-ar realiza o relaţie contractuală între o universitate şi un avocat – expert al unei facultăţi de drept din cadrul acelei universităţi pentru realizarea activităţii de practică a studenţilor, analiza legalităţii acestui raport prin prisma Legii nr.258/2007 demonstrează că nu este vorba de o activitate didactică în învăţământul juridic superior.

Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot implica în activităţi de îndrumare în cadrul stagiilor de practică prevăzute pentru studenţi în planurile de învăţământ, dar numai având calitate de ,,parteneri de practică’’, dacă în cadrul unui program derulat prin organele profesiei de avocat, în raport de competenţa acestora, se încheie cu unitatea de învăţământ un contract-cadru de colaborare sau o convenţie, nu pe baza unui contract de muncă (art.4 din Legea nr.258/2007). Situaţia ar permite remunerarea în interiorul profesiei de avocat iar nu ca o ocupaţie diferită precum cea de ,,mentor 235902’’, conform Clasificării ocupaţiilor din România.

S-a avut în vedere că potrivit art. 15 lit.a) din Legea nr. 51/1995, exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat. De la această regulă art.16 lit.b) din Lege prevede excepţia, acceptând compatibilitatea în cazul activităţilor şi funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior. Pentru a ne afla în domeniul de aplicare al situaţiei excepţionale prevăzute la art.16 lit.b) din lege se impune existenţa cumulativă a următoarelor condiţii:

– să fie vorba de o activitate didactică (aceasta se poate desfăşura în virtutea unei funcţii didactice sau în regim de plata cu ora);

– activitatea didactică să fie desfăşurată în cadrul unei unităţi de învăţământ juridic superior.

Avocatul care desfăşoară activitatea de îndrumare a studenţilor pe baza unui contract de muncă încheiat pe perioadă determinată ar acţiona ca un subordonat al angajatorului în legătură cu obligaţiile pe care acesta şi le asumă faţă de instituţia de învăţământ în favoarea căreia se organizează practica studenţilor.

O astfel de situaţie nu se încadrează în litera şi spiritul excepţiei instituite de art. 16 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 51/1995 deoarece raportul de subordonare specific contractului de muncă nu se realizează în raporturile cu o unitate de învăţământ juridic, aşa cum a conceput legiuitorul când a admis compatibilitatea, ci cu o entitate distinctă, cu rolul de partener de practică al instituţiei de învăţământ.

S-a recomandat barourilor implicate în astfel de proiecte să respecte soluţia comunicată Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.

Preşedintele U.N.B.R. a luat măsuri pentru publicarea de urgenţă a Hotărârii nr. 1069 din 7 martie 2015 privind modificarea şi completarea Statutului profesiei de avocat în partea privitoare la operarea diviziunii patrimoniale şi evidenţa patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor până la modificarea legii şi adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Registrului electronic de evidenţă a patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor. Hotărârea s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 12 martie 2015.

Prin adresa nr. 14 din 18 martie 2015, Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României a solicitat transmiterea de către U.N.B.R. a eventualelor propuneri de modificare şi completare a iniţiativei legislative până la 31 martie 2015. Separat, s-a solicitat domnului Vicepreşedinte Ionel Haşotti, desemnat anterior drept persoană de contact a U.N.B.R. în raporturile cu Comisia, să elaboreze şi să finalizeze astfel de propuneri. La invitaţia Comisiei Juridice, de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor şi a Comisiei Juridice de Numiri, Disciplină, Imunităţi şi Validări a Senatului, la 14 – 15 aprilie 2014 U.N.B.R. a participat la conferinţa „Aspecte privind aplicarea noilor Coduri penale şi civile”. S-au exprimat punctele de vedere comunicate de avocaţi sau barouri, aflate în arhiva U.N.B.R. cu privire la problematica examinată.

La iniţiativa Vicepreşedintelui Ionel Haşotti, în baza votului majoritar al Comisiei Permanente (prin consultare electronică) din 31 martie 2015 s-a transmis către Comisia juridică a Senatului României, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, avocaţii parlamentari, senatori şi deputaţi Apelul Comisiei Permanente a U.N.B.R. pentru amendarea Proiectului Codului de procedură fiscală, aprobat de Guvern în şedinţa din 25 martie 2015, aflat în procedură parlamentară la Senat pentru eliminarea din cuprinsul actului normativ a obligaţiilor de raportare instituite potrivit art. 62 din Proiect a operaţiunilor în lei sau în valută despre care avocaţii au luat cunoştinţă cu ocazia desfăşurării activităţii, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 5000 euro.

Apelul a avut efect, dar actualitatea sa se menţine deoarece procedura adoptării Proiectului se finalizează la Camera Deputaţilor, cameră decizională.

S-a subliniat că Protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor cu privire la schimbul reciproc de date şi informaţii în vederea aplicării Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor precum şi pentru instituirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare (www.unbr.ro, rubrica Legislaţie > 2005) s-a conceput şi se aplică pentru ocrotirea secretului profesional al avocaţilor, valoarea supremă în legătură cu care avocaţii nu pot face compromisuri.

La 1 aprilie 2015, U.N.B.R. a participat, la sediul Ministerului Justiţiei, la întâlnirea de lucru pentru definitivarea Planului de acţiune aferent Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 – 2020, aprobată prin HG nr. 1155/2014.

S-au adoptat următoarele măsuri:

  1. S-a propus şi s-a acceptat ca Preşedintele U.N.B.R. să participe la toate şedinţele Consiliului de Management Strategic (format din conducerea la vârf a Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Public);
  2. S-a decis ca reprezentanţii U.N.B.R. să facă parte din comisiile/grupurile tehnice (CT): (1) CT managementul resurselor umane în sistemul judiciar, (2) CT de monitorizare implementării noilor coduri (3) CT practică judiciară unitară, (4) CT transparenţă şi acces, (5) CT resurse materiale, (6) CT statistică judiciară şi IT, inclusiv resurse, (7) CT Monitorizare, evaluare, revizuire a Planului de acţiuni.

UNBR va fi implicată în toate măsurile stabilite în Plan ce vizează aceste domenii;

  1. S-a acceptat ca U.N.B.R. să fie implicată în măsurile care vizează pregătirea sistemului de probaţiune pentru implementarea noilor reglementări, iar, dacă se va constitui o comisie tehnică în materie, să facă parte din aceasta;
  2. S-a decis ca U.N.B.R. să fi autoritate responsabilă alături de MJ în ce priveşte adaptarea şi optimizarea aplicaţiei ECRIS, pentru aplicaţiile privind tabloul avocaţilor şi asistenţa judiciară, care vor fi incluse obligatoriu în acest sistem;
  3. S-a agreat ca U.N.B.R. să fie implicată în activităţile ce ţin de aplicarea măsurii privind Consultarea sistemului judiciar în procesul de revizuire a Constituţiei atunci când modificările vizează funcţionarea sau eficienţa sistemului judiciar, statutul judecătorilor şi/ sau al procurorilor, principiile statului de drept;
  4. S-a acceptat elaborarea şi implementarea Codului de conduită pentru relaţia avocat-judecător; urmând să se poarte discuţii ca acesta să fie obligatoriu şi în cazul procurorilor;
  5. A fost agreată inserarea unei măsuri obligatorii având ca obiect Protocolul dintre MJ şi U.N.B.R. privind prestaţiile din oficiu, U.N.B.R. având calitatea de instituţie responsabilă.
  6. S-a hotărât includerea în Planul de măsuri a obiectivului privind asigurarea spaţiilor pentru avocaţi (inclusiv dotări) în condiţiile art. 38 din Legea nr. 51/1995, măsura urmând să aibă un buget clar (va fi avută în vedere şi la instanţele deja existente şi la cele ce vor fi construite).
  7. S-a decis realizarea sau modificarea/completarea Codurilor de conduită pentru toate profesiile juridice organizate în mod autonom şi a mediatorilor, inclusiv în ce priveşte avocaţii. Proiectul are stabilită finanţare externă nerambursabilă (POCA – Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020)
  8. S-a convenit includerea ROLII şi a U.N.B.R., alături de MJ, CSM etc., ca organisme responsabile pentru implementarea măsurii privind programul informatic îmbunătăţit pentru accesarea jurisprudenţei naţionale relevante, cu motoare eficiente de căutare; măsura are prevăzută finanţare şi de la bugetul de stat şi necesită acordul ROLII dacă doresc să devină autoritate responsabilă;
  9. S-a decis eliminarea măsurii „Dezvoltarea sistemului de acordare de asistenţă juridică gratuită, de către membrii profesiilor juridice, anterior apelării la instanţă”, iniţiativă care aparţine reprezentanţilor societăţii civile
  10. S-a agreat implicarea U.N.B.R. în măsura privind educaţia juridică în structurile învăţământului preuniversitar.

S-a solicitat barourilor să comunice până la 07.04.2015 necesarul de spaţii şi de dotări ale acestora, ţinând cont de instanţele existente pe raza lor de activitate şi, eventual, de numărul avocaţilor din cadrul baroului, pentru a fi transmis Ministerului Justiţiei.

S-a hotărât ca măsura să se realizeze după ce U.N.B.R. va comunica un set minim de reguli privind mărimea şi dotarea acestor spaţii în funcţie de instanţe.

Preşedintele U.N.B.R. a participat la 3 aprilie 2015 la consultarea Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti cu reprezentanţii profesiilor juridice pentru revizuirea ofertei educaţionale a facultăţii.

S-au luat măsuri pentru implementarea împreună cu Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi INPPA a activităţii de instruire periodică a avocaţilor prin seminarii derulate cu experţi ai autorităţii. Astfel de activităţi s-au organizat în temeiul solicitărilor înregistrate la U.N.B.R. sub nr. 4354 / 10.10.2014 şi 69/16.03.2015.

În perioada 17-18 aprilie 2015 o serie de barouri au solicitat convocarea unui Consiliu extraordinar al U.N.B.R. în contextul în care a intervenit începerea urmăririi penale împotriva unui avocat din Baroul Sibiu şi a unui avocat din Baroul Bucureşti, care au desfăşurat activităţi profesionale împreună cu persoane care nu deţin titlul profesional de avocat. Luările de poziţie ale Comisiei Permanente cu privire la situaţia survenită au fost apreciate de majoritatea membrilor Consiliului U.N.B.R. ca fiind suficiente pentru monitorizarea reacţiei barourilor din care fac parte avocaţii respectivi.

În cursul lunii septembrie 2014, prin newsletter-ul U.N.B.R., avocaţii au fost informaţi că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a propus spre consultare publică un proiect de lege privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi profesionişti.

Prin acest proiect se intenţionează instituirea unei platforme de soluţionare on line a litigiilor dintre consumatori şi profesionişti (denumita în continuare “platforma SOL”), care ar urma sa le ofere consumatorilor şi profesioniştilor un punct de intrare unic pentru soluţionarea extrajudiciară a litigiilor ce decurg din vânzarea de produse sau prestarea de servicii online. Atribuţiile de soluţionare ar reveni entităţilor care aplică proceduri de soluţionare alternativă a litigiilor (denumite în continuare entităţi SAL), care sunt conectate la platformă.

ANPC urmăreşte transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei nr. 2013/11/UE privind soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum (în continuare Directiva) şi a Regulamentului nr. 524/2013 privind soluţionarea online a litigiilor în materie de consum. Scopul proiectului este crearea cadrului juridic necesar pentru ca reclamaţiile împotriva profesioniştilor să poată fi prezentate voluntar de către consumatori entităţilor care aplică proceduri SAL într-un mod independent, imparţial, transparent, eficace, rapid şi echitabil.

Statele membre trebuie să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 9 iulie 2015.

Din proiect nu reiese clar dacă serviciile avocaţiale (destinate consumatorilor persoane fizice) ar putea intra sub incidenţa acestei reglementări. Directiva vizează şi profesiile liberale, incluse în categoria „comercianţilor”, fără să instituie vreo excepţie referitoare la serviciile pentru care legea prevede obligativitatea păstrării secretului profesional.

Punctul 16 din partea introductivă a Directivei nr. 2013/11/UE prevede că “ar trebui să se aplice litigiilor dintre consumatori şi comercianţi privind obligaţiile contractuale apărute în temeiul contractelor de vânzare sau de prestare de servicii, atât online, cât şi offline, în toate sectoarele economice, altele decât sectoarele exceptate”. Potrivit art. 2, din Directivă, sunt exceptate doar serviciile de sănătate prestate pacienţilor de către cadre medicale şi cele din educaţie. Totuşi, acelaşi articol prevede că directiva nu se aplică „negocierilor directe între consumator şi comerciant” [art. 2, alin (2), lit.e)] şi nici „procedurilor supuse sistemelor de instrumentare a reclamaţiilor consumatorilor gestionate de comerciant” [art. 2, alin. (2), lit. b)]. (Este deja cunoscut că în terminologia directivelor europene tradiţionalul „client” este denumit consumator, iar în sfera noţiunii de comerciant intră şi prestatorii de servicii liberale. La fel cum intră şi în sfera noţiunii de profesionist, definit de noul Cod civil român).

În Belgia, spre exemplu, directiva a fost transpusă deja prin legea din 4 aprilie 2014 privind inserarea Cărţii XVI „Reglementarea extrajudiciară a litigiilor de consum” în Codul de drept economic. Din rândul avocaţilor belgieni s-au ridicat voci care au spus ca nu poate fi încălcat secretul profesional prin supunerea unui litigiu avocat client unei entităţi extrajudiciare şi că singura soluţie ar fi constituirea unei entităţi proprii de soluţionare a unor astfel de conflicte, astfel încât să devină aplicabilă excepţia prevăzută la art. 2, alin 2, lit. b) din Directivă.

Din proiect nu reiese dacă se au în vedere şi avocaţii, ca persoane fizice care ar putea fi responsabile de SAL. În expunerea de motive, la secţiunea 6 privind efectele proiectului asupra legislaţiei în vigoare, se menţionează doar modificări ale Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

De remarcat însă că Directiva permite şi includerea avocaţilor în sistemul entităţilor SAL, cu condiţia să nu primească instrucţiuni de la niciuna din părţi, deci condiţia imparţialităţii şi, de la sine înţeles, cu evitarea conflictului de interese. Articolul 6 alin. 1, lit. a) din Directivă prevede că „(1) Statele membre se asigură că persoanele fizice responsabile de SAL au expertiza necesară şi sunt independente şi imparţiale”. Acest lucru este garantat prin asigurarea faptului că astfel de persoane: a) dispun de cunoştinţele şi aptitudinile necesare în domeniul procedurilor de soluţionare alternativă a litigiilor sau al soluţionării judiciare a litigiilor în materie de consum, precum şi de o bună înţelegere generală a legislaţiei; prin urmare, directiva nu exclude avocaţii, dimpotrivă. Aşa cum avocaţii pot fi arbitri independenţi şi imparţiali, pot fi şi responsabili SAL.

Potrivit recomandărilor CCBE înainte de intrarea în vigoare a Directivei: „Datorită statutului lor legal, avocaţii sunt independenţi şi se supun unei deontologii stricte incluzând secretul profesional. Datorită experienţei lor, avocaţii sunt deprinşi cu conflictele juridice şi ştiu cum să le soluţioneze cu respectarea legii. Participarea avocaţilor în sistemele SAL şi SOL va fi esenţială pentru a proteja principiile de bază”.

CCBE a fost de acord cu propunerea de directivă privind soluţionarea extrajudiciară a conflictelor dintre comercianţi şi consumatori însă recomandă ca şi avocaţii să fie incluşi în sistemul persoanelor responsabile de SAL şi SOL. Directiva, în forma publicată, a lăsat însă la aprecierea statelor constituirea sistemului entităţilor SAL. (punctul 24 din Directivă) şi instituie doar condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească aceste entităţi [art. 6, alin. (1) din Directivă]

La U.N.B.R. s-a înregistrat propunerea organizării de către U.N.B.R. şi I.N.P.P.A. a unei conferinţe sub titlul „Protecţia consumatorului. Actualitate. Directiva SAL şi Regulamentul SOL”.

În cursul lunii aprilie, în raport de informaţiile din mass-media privind creşterea numărului situaţiilor în care este implicată răspunderea avocatului pentru consultanţa juridică şi serviciile de reprezentare acordate clienţilor, s-a solicitat U.N.B.R. şi I.N.P.P.A. organizarea unei mese rotunde cu titlul „Riscul de răspundere penală şi civilă a avocatului asociat consultanţei juridice şi serviciilor de reprezentare” cu participarea reprezentanţilor CSM, Ministerului Justiţiei, Ministerului Public, a cadrelor didactice universitare şi a avocaţilor interesaţi deoarece tema prezintă interes pentru numeroşi avocaţi, cu precădere specializaţi în acordarea consultanţei fiscale.

Ambele propuneri sunt în curs de examinare de către Comisia Permanentă şi Consiliul de Conducere al INPPA.

La 8 mai 2015 Comisia Permanentă a U.N.B.R. a dat publicităţii un comunicat prin care s-a exprimat preocuparea profundă a Corpului profesional al avocaţilor cu privire la perspectiva interpretării şi aplicării incorecte a unor dispoziţii normative în materie fiscală, potrivit cărora, contrar legii în vigoare, s-ar putea reconsidera din punct de vedere fiscal „independenţa activităţii profesionale a avocatului” în raport de criterii specifice raporturilor dintre angajat şi angajator şi s-a exprimat convingerea că avocaţii vor fi solidari în apărarea independenţei profesionale a tuturor avocaţilor – valoare a profesiei, consacrată legal, indispensabilă statului de drept, iar derapajele în aplicarea şi interpretarea legii pot fi evitate de autorităţile competente.

Corpul de avocaţi şi-a exprimat sprijinul pentru toate categoriile socio-profesionale vizate de perspectiva intrării în vigoare a unor dispoziţii normative în materie fiscale privind reconsiderarea „activităţilor independente” drept „activităţi dependente”.

Scrisoarea deschisă care a însoţit comunicatul a fost transmisă entităţilor implicate în procedura de finalizare a adoptării proiectului Codului fiscal.

D. Proiectele iniţiate de UNBR

1. Finalizarea bazei de date la nivel naţional privind avocaţii („Tabloul Avocaţilor”).

Proiectul a fost iniţiat în anul 2012, când s-a decis comunicarea bazei de date „Tabloul avocaţilor” la nivel naţional, către Ministerul Justiţiei, pentru introducerea în sistemul ECRIS, către Consiliul Superior al Magistraturii, pentru publicarea acestuia pe website-ul www.csm1909.ro, către Ministerul Public, pentru publicarea acestuia pe website-ul acestuia.

La 5 februarie 2012, s-a solicitat tuturor barourilor Tabloul avocaţilor actualizat, în format electronic.

A intervenit o problemă tehnică: fişierele conţinând tablourile avocaţilor primite de la barouri erau în diverse formate iar datele introduse în diferite moduri, fiind incompatibile între ele.

Tabloul avocaţilor urma să fie centralizat şi să fie comunicat entităţilor sus-menţionate sub forma unei baze de date.

S-a apelat la serviciile unei firmei specializate, după aprobarea dată de Comisia Permanentă privind realizarea tabloului avocaţilor sub forma unei baze de date în format PDF, pe baza tablourilor comunicate de barouri.

La 14 februarie 2012, U.N.B.R. a comunicat către Consiliul Superior al Magistraturii Tabloul avocaţilor care a fost imediat postat pe website-ul www.csm1909.ro la rubrica „instituţii partenere”.

S-au analizat cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei aspectele strict tehnice privind implementarea Tabloului avocaţilor în sistemul ECRIS.

În prezent, situaţia realizării proiectului este următoarea:

– S-a realizat, din punct de vedere tehnic, mecanismul care permite Ministerului Justiţiei colectarea informaţiilor din Tabloul avocaţilor, încă din luna martie a anului 2012.

Publicarea acestuia în sistemul ECRIS aparţine unei decizii politice, deoarece nu există un impediment de natură tehnică.

– La 16 ianuarie 2013 s-a finalizat etapa a II-a a proiectului. La aceeaşi dată au fost transmise la toate barourile, prin email, datele de conectare la portalul IFEP.ro, în vederea actualizării acestuia de către fiecare barou în parte;

– În aceiaşi zi, a fost implementat un link pe site-ul www.unbr.ro care face legătura către Tabloul avocaţilor aflat pe portalul IFEP.ro;

– Pentru Baroul Bucureşti, având în vedere numărul foarte mare de înregistrări, s-a implementat un mecanism pe bază de webservice-uri care colectează datele avocaţilor necesare pentru tablou, direct din baza de date a Tabloului avocaţilor constituită şi administrată de Baroul Bucureşti;

– A fost implementat în tabloul avocaţilor mecanismul de colectare a datelor avocaţilor, necesare pentru emiterea cardurilor de identitate.

În prezent, aplicaţia este în măsură să ofere o bază de date (inclusiv fotografii) pentru inscripţionarea cardurilor de identitate, precum şi alocarea automată a codurilor unice pentru fiecare avocat.

Singura condiţie care trebuie îndeplinită pentru funcţionarea proiectului este actualizarea acestuia de către fiecare barou în parte.

Tabloul avocaţilor a fost postat pe prima pagină a site-ului Ministerului Justitiei (www.just.ro);

Baza de date este actualizată permanent, în timp real, direct de către barouri.

Platforma, astfel constituită, este baza pentru implementarea Cardului de identitate CCBE pentru toţi avocaţii din România, care au dobândit titlul profesional în condiţiile legii.

Există în prezent un număr 31.615 de înregistrări în Tablou, fiind introduse filtre de căutare care permit identificarea unui avocat funcţie de situaţia sa juridică de avocat activ/suspendat, modalitatea de suspendare din exerciţiul profesiei, starea de incompatibilitate/alte motive, avocat definitiv/stagiar, forma de exercitare a profesiei etc.

Programul informatic care gestionează baza de date la nivel naţional privind Tabloul avocaţilor este finalizat.

Tabloul este afişat online, pe site-ul www.ifep.ro (până la migrarea acestuia pe un server dedicat ce urmează a fi instalat la U.N.B.R.).

Începând din ianuarie 2015, baza de date este utilizată pe baza hotărârii CSM, urmare proiectului pilot iniţiat de Colegiul de conducere a Curţii de Apel Alba pentru identificarea şi legitimarea tuturor avocaţilor în instanţele de judecată.

Prin adresa nr. 22 din 12.01.2015, Curtea de Apel Alba Iulia comunică la U.N.B.R. decizia nr. 5/C/12.01.2015 a Preşedintelui Cutii de Apel Alba Iulia, referitoare la verificarea, începând cu 19 ianuarie 2015, în sistemul electronic de date al Uniunii Naţionale a Barourilor din România a situaţiei juridice a persoanelor care se prezintă ca avocaţi, atât în cauzele civile cât şi în cele penale de Curtea de Apel Alba Iulia. Prin aceeaşi adresă conducerea Curţii de Apel solicită ca decizia să fie adusa la cunoştinţa tuturor membrilor Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

Cu privire la adresa Curţii de Apel Alba Iulia au fost efectuate schimburi de mesaje cu Consiliul Superior al Magistraturii şi cu Ministerul Justiţiei.

Solicitarea, însoţită de Decizia nr. 5/C/2015, Curţii de Apel Alba Iulia a fost comunicată tuturor barourilor, iar decanii au fost rugaţi să procedeze astfel încât datele cu privire la avocaţi, inserate pe site-ul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, astfel cum acesta poate fi accesat şi de pe site-urile Consiliului Superior al Magistraturii şi al Ministerului Justiţiei să fie corecte şi actualizate.

Proiectul s-a derulat concomitent cu realizarea în sistemul judiciar a posibilităţii de comunicare în sistem electronic, fără deplasare la sediul instanţelor, a actelor de procedura aflate în dosarele în care avocaţii sunt aleşi/desemnaţi.

Prin adresa nr. 218 din 21 aprilie 2015, Curtea de Apel Alba Iulia a comunicat la U.N.B.R. decizia nr. 21/C/21.04.2015 a Preşedintelui Cutii de Apel Alba Iulia, referitoare la asigurarea accesului publicului la documentele create de instanţă.

Decizia Curţii de Apel a fost luată cu considerarea prevederilor Hotărârii nr. 114 din 10 februarie 2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

U.N.B.R. a comunicat adresa primită de la Curtea de Apel Alba Iulia către toate barourile la 21 aprilie 2015.

Proiectele pilot realizate la Curtea de Apel Cluj şi la Tribunalul Arad, cu concursul barourilor locale, a permis extinderea acestui mod de comunicare, deocamdată fără caracter oficial, a actelor de procedură, facilitate pentru introducerea căreia avocaţii au militat.

În ianuarie 2015, tabloul naţional al avocaţilor a fost postat pe site-ul Ministerului public şi s-a făcut informarea corespunzătoare a posibilităţii de verificare şi identificare a avocaţilor.

Ministerul justiţiei este implicat în proiectul achiziţionării din resurse publice a cititoarelor de card profesional, a căror emitere este facilitată de baza de date sus-menţionată.

2. Proiectul sistemului de comunicare online a activităţilor U.N.B.R. şi de videoconferinţă pentru a se stabili legătura dintre barouri şi U.N.B.R., I.N.P.P.A. şi centrele sale teritoriale şi C.A.A. este instalat şi funcţional

Începând din anul 2008 s-a hotărât conceperea şi instalarea unui sistem informatizat care să permită comunicarea online şi desfăşurarea şedinţelor Comisiei Permanente şi ale Consiliului U.N.B.R. în sistem de videoconferinţă, în scopul reducerii cheltuielilor cu desfăşurarea şedinţelor şi îmbunătăţirea comunicării în cadrul organelor profesiei.

Proiectul prevede extinderea aceluiaşi sistem în cadrul I.N.P.P.A. şi în cadrul C.A.A. pentru a se realiza rapid şi cu costuri reduse orice fel de conlucrare între U.N.B.R., barouri, C.A.A. şi filialele acesteia, I.N.P.P.A. şi centrele teritoriale.

În toate rapoartele înaintate Congreselor de după 2008, s-a înfăţişat evoluţia proiectului.

A existat şi există rezistenţă la aplicarea întocmai şi la timp a beneficiilor proiectului.

Procurarea produselor şi serviciilor necesare perfecţionării comunicării on-line a activităţilor U.N.B.R. s-a finalizat la 20 octombrie 2011.

Au fost incluşi în sistem următorii utilizatori: membrii Comisiei Permanente, toate barourile, Casa de asigurări a avocaţilor, I.N.P.P.A. şi salariaţii U.N.B.R..

U.N.B.R. dispune de un sistem de videoconferinţă apt să simplifice desfăşurarea activităţii Consiliului U.N.B.R. şi a Comisiei Permanente.

Utilizarea sa a fost contestată de Baroul Cluj, iar, în final, prin Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 57/2011 s-a decis ca măsura să fie aplicată „doar în cazuri temeinic justificate”.

Sistemul a fost foarte rar folosit, exclusiv în cazuri urgente.

Platforma audio-video de care dispune U.N.B.R. poate fi pusă şi la dispoziţia I.N.P.P.A., astfel încât activitatea de formare profesională continuă să poată fi efectuată concomitent pentru toate centrele teritoriale I.N.P.P.A. în modalităţi specifice începutului acestui secol şi cu costuri extrem de reduse.

Amortizarea cheltuielilor făcute cu sistemul de videoconferinţă se poate face rapid, concomitent cu reducerea cheltuielilor ocazionate de şedinţele Comisiei Permanente şi ale Consiliului U.N.B.R., suportate de barouri şi a cheltuielilor impuse de activităţile de pregătire profesională continuă ale căror costuri grevează bugetele barourilor.

3. Implementarea în România a Cardului european de identitate a avocaţilor – singura modalitate de legitimare a avocatului care a dobândit titlul profesional de avocat cu respectarea legii.

Folosirea Cardului european de identitate al avocatului pentru legitimarea avocaţilor români a fost iniţiată în contextul în care, U.N.B.R., în calitate de autoritate naţională privind profesia de avocat, definită astfel de către organismele europene, a fost abilitată de către organismul european privind profesia de avocat, CCBE, pentru emiterea cardului profesional CCBE pentru legitimarea avocaţilor români pe întreg teritoriul Uniunii Europene, iar la U.N.B.R. s-au înregistrat solicitări pentru furnizarea şi folosirea de către avocaţii români în spaţiul european a acestui card pe suport hârtie.

UNBR a fost abilitată să emită documentul de legitimare CCBE prin completarea unui formulat tipărit, pus la dispoziţie de către CCBE.

Consiliul U.N.B.R., în şedinţa din 20 martie 2010, a emis Hotărârea nr. 744 cu privire la cardul CCBE, denumit „cardul european de identitate profesională”, urmată de publicarea unor „Precizări referitoare la aplicarea Hotărârii nr. 774 din 20 martie 2010 a Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România, privind emiterea cardurilor europene de identitate profesională.”

Congresul avocaţilor din iunie 2010 a fost informat. Broşura dedicată informării Congresului cuprinde atât Hotărârea nr. 744/20 martie 2010 cât şi Precizările cu privire la emiterea cardului european de identitate profesională.

Decanii barourilor au comunicat că avocaţii au fost informaţi despre modul de emitere şi folosire a cardului.

Din cauza proliferării fenomenului avocaturii clandestine, faţă de lipsa de reacţie a autorităţilor competente cu eradicarea acestui fenomen, şi „imitarea” cardului eliberat de Baroul Bucureşti ca modalitate alternativă de legitimare a avocaţilor, la propunerea decanului Baroului Bucureşti şi a Consiliului Baroului Bucureşti, Consiliul U.N.B.R. a pus în dezbaterea barourilor emiterea pentru avocaţii români a cardului european de identitate profesională, ca unică modalitate de legitimare a avocaţilor români, inclusiv pe teritoriul României, care să înlocuiască vechile forme de legitimare prevăzute în Statutul profesiei de avocat.

Congresul avocaţilor din iunie 2011 a fost informat şi a aprobat iniţiativa organelor profesiei.

Au fost iniţiate contacte şi au fost făcute demersuri pentru obţinerea, din partea CCBE, a licenţelor necesare pentru ca U.N.B.R. să fie abilitată să emită cardul european de identitate profesională pentru avocaţii români.

Contractul de licenţiere cu CCBE a fost semnat la 13 octombrie 2011. U.N.B.R. a fost autorizată, prin acest contract, în calitate de titular al licenţei, ca unică autoritate în măsură să confecţioneze şi să emită cardul european de identitate profesională, cu însemnele CCBE, pe întreg teritoriul României, precum şi să distribuie cardul în străinătate către avocaţii români admişi în profesia de avocat în România şi care au domiciliul în străinătate, pentru legitimare profesională.

După analiza ofertelor, în şedinţa din 25 ianuarie 2013, Comisia Permanentă a U.N.B.R., a aprobat oferta de confecţionare a cardurilor potrivit licenţei CCBE.

CCBE a pus la dispoziţie elementele grafice necesare. A fost realizat un model grafic al cardului, aprobat la 05 martie 2013.

La aceeaşi dată, Comisia Permanentă a decis, cu unanimitate de voturi, demararea unui program pilot pentru Barourile Bucureşti şi Dolj privind implementarea cardurilor de identitate pentru avocaţi, model CCBE, barouri care deţineau deja şi fotografiile digitale ale avocaţilor.

La 01 noiembrie 2013 a fost comunicată la U.N.B.R. baza de date cuprinzând un număr de 10.881 de înregistrări (avocaţi din Barourile Bucureşti, Dolj şi Ilfov), necesare confecţionarii primelor carduri.

Deoarece sistemul informatic de citire a cardurilor nu este instalat, pentru a se acoperi situaţiile în care avocatul trebuie să se legitimeze în locuri unde nu este posibilă consultarea online a Tabloului naţional al avocaţilor, s-a decis aplicarea pe card, pe partea în limba română, a unei holograme pe care să fie inscripţionat: „Vizat Anul …..”.

În şedinţa din 14 decembrie 2014 a fost adoptată Hotărârea nr. 852 din 14 decembrie 2013 a Consiliului U.N.B.R. privind modificarea şi completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, fiind modificată şi completată şi Anexa nr. XXVI la Statut privind modelul legitimaţiei de avocat. S-a decis utilizarea legitimaţiei tip card prevăzută cu cip de proximitate, apt a fi utilizabil în condiţiile în care cardului i se asociază un cititor de carduri. Avocaţii definitivi se legitimează, de regulă, cu cardul realizat conform modelului prevăzut în contractul de licenţă încheiat între U.N.B.R. şi Consiliul Barourilor Europene, în calitatea acestuia de titular al drepturilor privitoare la deţinerea şi utilizarea cardului european de identitate pentru avocaţi.

Spaţiul de deasupra fotografiei de pe faţa 2 s-a hotărât a fi utilizat pentru aplicarea de către barou a vizei anuale, sub formă de timbru holografic, cu inscripţia „Vizat ….” (se indică anul). Se atestă că avocatul este înscris în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei din barou, în anul pentru care s-a aplicat viza.

Aplicarea vizei anuale se face totdeauna de barou după verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, de statutul profesiei şi de hotărârile consiliului baroului.

Modelele de legitimaţie aflate în circulaţie şi care erau în vigoare potrivit vizelor aplicate de către barou, sunt valabile până la data înlocuirii lor cu formele de legitimaţie prevăzute de prezenta hotărâre.

La 06 ianuarie 2014 s-au realizat primele 10.881 de carduri. Cardurile au fost distribuite însoţite de un set de „Reguli Tehnice de Gestionare şi Administrare a Cardurilor”, care au fost întocmite în scopul de a facilita distribuirea cardurilor către avocaţi şi de a oferi în mod preventiv soluţii pentru rezolvarea unor situaţii deosebite care ar putea apărea în procesul de distribuire a cardurilor.

S-a impus implementarea sistemului informatic de emitere a chitanţelor pentru încasarea contravalorii cardurilor de către U.N.B.R.. Sistemul a fost realizat cu forţe proprii.

De la 24 ianuarie 2014 când a fost emisă prima chitanţă generată de sistemul informatic iar până la data prezentului referat au fost emise / înregistrate în sistem aproape 15.000 de chitanţe. Au fost efectuate şi plăţi prin sistemul bancar.

S-a solicitat barourilor să informeze avocaţii cu privire la costurile editării şi distribuirii cardurilor în care se include şi redevenţa anuală achitată de U.N.B.R. către licenţiatorul CCBE şi costurile asistenţei tehnice asigurată de consultantul tehnic al U.N.B.R. în realizarea Proiectului.

Sistemul permite înregistrarea şi centralizarea plăţilor pentru card indiferent de modul în care au fost făcute (chitanţă, OP, etc.). Plăţile sunt evidenţiate în fişa personală a fiecărui avocat, în Tabloul naţional al avocaţilor.

Pe măsura derulării programului – pilot, barourile din program au înaintat la U.N.B.R. propuneri proprii sau ale avocaţilor privind îmbunătăţirea / modificarea acestuia.

Propunerile au fost centralizate şi înaintate spre analiză şi dezbatere în şedinţa Comisiei Permanente a U.N.B.R. din 31 ianuarie 2014. S-a emis Decizia nr. 96/31.01.2014.

S-a continuat procesul de distribuire a cardurilor în plus. S-au gestionat toate situaţiile generate de re-emiteri de carduri, motivate de schimbări de nume, schimbări de fizionomie, transfer, etc.

S-a constatat necesitatea îmbunătăţirii modului de funcţionare a sistemului, de la momentul în care avocatul solicită emiterea unui nou card şi până la momentul la care i se înmânează noul card tipărit.

Toate problemele ridicate şi-au găsit răspuns, unele fiind deja soluţionate iar altele în curs de soluţionare, respectiv implementare a soluţiei adoptate.

Între timp, s-a solicitat barourilor actualizarea Tabloului naţional al avocaţilor cu datele necesare pentru emiterea cardurilor. S-a implementat în mecanismul informatic de înregistrare a comenzilor de către barouri pentru confecţionarea de carduri pentru avocaţi, cu menţiunea că acesta permite înregistrarea de comenzi doar pentru avocaţii care sunt înscrişi în Tabloul naţional al avocaţilor, definitivi, cu drept de exercitare a profesiei şi care au informaţii suficiente pentru emiterea cardului.

La finele anului 2014 au existat disfuncţionalităţi în distribuirea timbrelor holografice cu menţiunea „Vizat 2015”. „Sistemul informatic al Vămii a căzut iar prelucrarea declaraţiilor s-a făcut pe suport de hârtie” (comunicat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – Direcţia Generală a Vămilor preluat de Mediafax pe data de 06 ianuarie 2015).

În prezent, din evidenţe rezultă că dintr-un număr de 21.913 avocaţi eligibili, care îndeplinesc condiţiile necesare pentru a primi card, au fost tipărite carduri pentru un număr de 19.046 avocaţi, fiind în curs de definitivare situaţia celor 2.867 avocaţi care încă nu au cardul tipărit ca urmare a neintroducerii de unele barouri a tuturor datelor necesare tipăririi cardurilor în Tabloul naţional al avocaţilor. Procentual, 85,24% dintre avocaţii eligibili, au cardul tipărit.

În prezent, informam Congresul că CCBE a licenţiat exclusiv Germania, România, Olanda, Scoţia şi Slovenia pentru a folosi cardul tip CCBE, ca mijloc de legitimare la nivel naţional.

În România cardul tip CCBE nu este unicul mod de legitimare a avocaţilor (definitivi) la nivel naţional, deoarece din considerente ce ţin de situaţii particulare, justificate în special de opţiuni privind convingerile, mai ales avocaţi din Baroul Bucureşti au solicitat şi li s-a admis legitimarea pe baza documentelor naţionale de legitimare care se folosesc încă de avocaţii cărora nu li s-a eliberat cardul tip CCBE pentru că barourile din care fac parte nu au finalizat documentaţiile necesare pentru eliberarea cardurilor (baza de date compatibilă, fotografii format digital, etc.)

Contestarea deciziei Consiliului U.N.B.R. privind legitimarea avocaţilor prin card a fost făcută de avocaţi din Baroul Bucureşti fie din considerente pur tehnice, fie din considerente străine de raţiunea opţiunii organului de conducere al profesiei între Congrese, care ţin de domeniul apărării profesiei în România în faţa agresiunilor violente privind avocatura clandestină care a imitat fraudulos mijloacele de legitimare a avocaţilor în raporturile cu terţii şi a creat astfel confuzii care au întreţinut erori cu privire la identificarea avocaţilor, inclusiv în raporturile judiciare în care aceştia sunt implicaţi.

Reamintim că prin Decizia nr. 96 din 31 ianuarie 2014 Comisia Permanentă a U.N.B.R. – în aplicarea hotărârii Consiliului U.N.B.R. din 29 iunie 2013 prin care Comisia Permanentă a fost mandatată să pună în aplicare Proiectul-Pilot de implementare a card-ului CCBE ca document de legitimare a avocatului, a deciziei Comisiei Permanente a U.N.B.R. din 6 septembrie 2013 şi a hotărârii Consiliului U.N.B.R. din 26 octombrie 2013, – a decis că la cerere „Consiliul baroului inclus în Proiectul-Pilot de implementare a cardului CCBE ca document de legitimare a avocaţilor, poate, în mod excepţional, să aprobe, prin decizie individuală, eliberarea unui alt mijloc de legitimare a avocatului definitiv cu drept de exercitare a profesiei, într-una din formele prevăzute în Anexa nr. XXVI la Statutul profesiei de avocat pentru avocaţii stagiari sau pentru avocaţii din barourile care nu fac parte din Proiectul-Pilot”.

S-a ajuns la situaţia în care în special în Baroul Bucureşti, în prezent sunt numeroşi avocaţi definitivi care folosesc ca mijloc de legitimare, la cerere, fostul card emis de Baroul Bucureşti sau legitimaţia – suport hârtie.

Decizia s-a luat şi în contextul în care pentru eliminarea erorilor, a dificultăţilor tehnice de modificare în timp real a datelor cuprinse pe cele două feţe ale cardului, în situaţii în care modificări vizând datele titularului de card se impun a fi reflectate corespunzător, dar mai ales pentru că o serie de avocaţi, în temeiul unor convingeri proprii sau din raţiuni ce ţin de situaţii personale ale acestora, solicită folosirea pentru legitimare a celorlalte modalităţi prevăzute în Anexa nr. XXVI la Statutul profesiei de avocat pentru avocaţii stagiari sau pentru avocaţii din barourile care nu fac parte din proiectul-pilot.

Proiectul este confruntat cu o contestare sistematică a încorporării în card a „cipului de proximitate”, fie din raţiuni ce ţin de discriminarea faţă de avocaţii stagiari, care nu primesc acest card până la dobândirea titlului profesional de avocat definitiv fie din preferinţa avocaţilor pentru versiunea de card tip CCBE pe format hârtie.

Cu argumentul că titularul unui astfel de card „nu mai deţine niciun control asupra comunicării cipului de proximitate cu echipamentele cu care se sincronizează” şi că s-ar institui un control de natură administrativă, specific raporturilor de subordonare dintre salariaţi şi organele de conducere din instituţiile publice sau private, ori că datele privitoare la avocat sunt transmise automat fără ca avocatul să aibă cunoştinţă despre traficul de date dinspre card şi dispozitivul de captare, s-a iniţiat o veritabilă campanie îndreptată împotriva proiectului.

S-a insistat chiar şi pentru dezactivarea cipului de proximitate.

Contestarea a vizat fie încălcarea conceptului de intimitate (privacy) pretinzându-se că cipul RFID permite urmărirea deţinătorului cardului „de către cei ce deţin controlul asupra acestei tehnologii”, fie împrejurarea că „tehnologia care a permis inscripţionarea, criptarea şi conservarea datelor” nu a fost dezvăluită tuturor avocaţilor.

S-a reproşat că nu s-au făcut comunicări privind caracteristicile cardului a cărui folosire a fost licenţiată de CCBE către U.N.B.R. privitoare la: tipul de memorie, tipul de criptare, modelul de RFID utilizat, rolul microcipului în gestionarea informaţiilor, nivelele de securitate proiectate pentru protecţia informaţiilor, protejarea informaţiei la distrugere sau suprascriere, proiectarea arhitecturii interne a cardului, modalitatea de achiziţie a echipamentelor şi serviciilor aferente implementării sistemului de emitere a cardurilor, istoricul modalităţii de achiziţie a echipamentelor şi serviciilor aferente implementării sistemului (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, punctajele tehnice acordate, etc.), criteriile care au stat la baza declarării câştigătorului, costurile implementării şi provenienţa fondurilor necesare, etc.

S-au propus chiar alternative la cipul de proximitate şi folosirea unei alte tehnologii (codurile QR).

S-a explicat membrilor Consiliului U.N.B.R. că în consens atât cu progresul tehnic cât şi cu noutăţile ştiinţifice în domeniul tehnologiei informaţiei, scopul introducerii legitimaţiei de avocat tip CCBE cu cip de proximitate a fost exclusiv acela de a se facilita identificarea titularului şi verificarea calităţii sale de deţinător legal al titlului profesional de avocat, cu drept de exercitare a profesiei de către instanţe, parchete, Oficiul registrului Comerţului, Camera Notarilor Publici, unităţi de poliţie.

„Microcipul” cu care este echipat cardul conţine criptat doar numărul de ordine alocat titularului în baza de date constituită la nivel naţional, prin reunirea în acelaşi format a tuturor tablourilor avocaţilor din barouri. „Citirea” informaţiei din baza de date (şi nu de pe microcip) de poate face doar apropiind cardul la o distanţă de maximum 20mm, de „cititorul de card”, exclusiv la momentul la care autorităţile autorizate să primească informaţiile stocate în baza de date a U.N.B.R. vor fi dotate cu astfel de cititoare.

Informaţiile stocate sunt furnizate de către fiecare avocat la înscrierea în barou şi sunt preluate la înscrierea pe Tabloul avocaţilor.

„Cititorul” de card este „autorizat” să citească informaţia ce-i parvine din baza de date exclusiv de unitatea deţinătoare a bazei de date.

Nu există un pericol obişnuit şi previzibil ca o persoană neautorizată să aibă acces la datele personale ale unui avocat, titular de card, altele decât cele pe care Legea şi Statutul profesiei le organizează ca fiind necesare a fi furnizate baroului.

S-a subliniat permanent că Ghidul CCBE privind emiterea şi folosirea cardurilor a fost respectat de U.N.B.R..

Datele inserate pe feţele cardului nu constituie menţiuni de natură a aduce atingere libertăţii religioase sau libertăţii individuale a titularului.

Numai raţiuni ce ţin de statutul juridic diferit al avocaţilor stagiari faţă de avocaţii definitivi şi împrejurarea că dobândirea titlului profesional de avocat definitiv este condiţionată legal de îndeplinirea unor cerinţe, de regulă, a unui examen, au stat la baza deciziei privind diferenţierea mijlocului de legitimare a celor două categorii de avocaţi.

S-a hotărât de Consiliul U.N.B.R. ca toate aceste aspecte să fie aduse la cunoştinţa avocaţilor de decanii fiecărui barou în parte, inclusiv aspectele privind procedura urmată pentru selecţia consultantului tehnic, desfăşurată sub supravegherea Consiliului U.N.B.R. de Comisia Permanentă.

Menţionăm că au fost respectate de U.N.B.R. prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Există un litigiu în curs între avocaţi „interesaţi” şi U.N.B.R. pentru anularea în parte a actelor profesiei impuse de introducerea acestui model de legitimare.

Menţionăm că s-au făcut comunicări publice bazate pe eficienţa folosirii unor astfel de carduri pentru realizarea unor obiective de politică profesională de ordin general:

  • Decizia nr. 5/C/12/12.01.2015 a Preşedintelui Curţii de Apel Alba Iulia referitoare la verificarea în sistemul electronic de date al Uniunii Naţionale a Barourilor din România a situaţiei juridice a persoanelor care se prezintă ca avocaţi, atât în cauzele civile cât şi în cele penale;
  • Hotărârea nr. 79 din 26 ianuarie 2015 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători prin care s-a hotărât Emiterea unei circulare către instanţele judecătoreşti pentru a fi informate cu privire la posibilitatea de verificare în timpul şedinţei de judecată, prin intermediul portalului EMAP, a avocaţilor înscrişi în tabloul barourilor componente ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România.
  • UNBR a publicat la 28 ianuarie 2015 comunicatul Serviciului IT al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), potrivit căruia tabloul avocaţilor este disponibil tuturor procurorilor în eMap (mapa electronică a CSM) atât din reţeaua INTERNET cât şi din reţeaua INTRANET.

Aspectele organizatorice de aplicare a măsurii sunt rezolvate prin Ordin al Procurorului General al PICCJ.

Cardurile tip CCBE dau posibilitatea verificării calităţii de avocat înscris în barourile legal organizate pentru orice persoană care se pretinde reprezentant convenţional în toate dosarele penale.

Cardurile tip CCBE vor fi folosite în viitor şi în ceea ce priveşte funcţia lor de identificare prin cititoare de carduri în situaţia în care avocaţii desfăşoară activităţi extra-judiciare la instituţii publice (Direcţia Generală a Penitenciarelor, ANAF, Consilii judeţene, servicii publice descentralizate, etc.)

Menţionăm că despre evoluţia implementării cardului CCBE în România au fost făcute informări la toate şedinţele Comisiei Permanente. Au fost informaţi membrii Consiliul U.N.B.R. şi membrii Congreselor avocaţilor, desfăşurate după iniţierea Proiectului, care a fost validat de toate organele profesiei organizate la nivel central şi nu a fost contestat de membrii U.N.B.R. – barourile.

Barourile poartă responsabilitatea integrală pentru monitorizarea aplicării legislaţiei privind legitimarea avocaţilor.

4. Proiectul privind achiziţionarea şi gestionarea sistemului informatic privind exercitarea votului în sistem de vot electronic pentru alegerea organelor de conducere a profesiei.

U.N.B.R. a comandat şi a achiziţionat un produs informatic de votare electronică, personalizat, pentru alegeri ale organelor profesiei.

Funcţionarea sistemului a fost prezentată atât prin raport la Congres cât şi prin publicarea de articole în mediul online.

Votarea electronică se realizează prin posturi electronice de vot, amplasate într-un spaţiu dedicat, în baza unor buletine de vot electronice securizate, care asigură unicitatea şi confidenţialitatea votării. Funcţionarea sistemului informatic de votare este supravegheată de un consultant tehnic. Verificarea sistemului precum şi a întregii proceduri de votare poate fi realizată de comisia de votare aleasă de către organismul în cadrul căruia se realizează alegerile.

Realizarea alegerilor în modalitatea de mai sus permite ca procedura de votare să se desfăşoare în termen foarte scurt.

Raportul de votare cuprinzând rezultatul votării este tipărit imediat după ce ultimul votant şi-a exercitat dreptul de vot.

S-a încheiat un contract de consultanţă cu realizatorul produsului informatic, iar U.N.B.R. a dobândit drepturi exclusive cu privire la sistemul informatic de votare, în perspectiva posibilului interes pe care barourile l-ar putea manifesta.

Extinderea acestei modalităţi moderne de realizare a dezideratelor democraţiei profesionale în condiţiile tot mai dificile create prin creşterea numerică a membrilor baroului reclamă cu necesitate implicarea Congresului avocaţilor în adoptarea unei hotărâri corespunzătoare privind regulile de alegere a organelor profesiei stabilite printr-un Regulament-cadru al desfăşurării adunărilor generale elective ale barourilor, care să prevadă şi procedura votului electronic aplicabilă potrivit principiilor autonomiei barourilor.

Propunerea a fost înaintată tuturor barourilor în Congresele avocaţilor din anii 2012, 2013 şi 2014.

Nu s-a abordat problematica perfecţionării legislaţiei prin adoptarea votului electronic drept regulă de bază pentru alegerile în organele profesiei.

Faţă de evoluţia numerică a profesiei şi realităţile acesteia privind dificultatea desfăşurării Adunărilor Generale ale barourilor, a Adunărilor Generale ale Filialelor C.A.A. actualitatea problematicii aplicării votului electronic în Adunările elective ale organelor profesiei la diferite niveluri este evidentă.

Pe site-ul U.N.B.R. s-a amplasat la începutul anului oferta U.N.B.R. de a facilita barourilor interesate comunicarea principiilor şi sistemului de soft aplicabil votului electronic folosit de U.N.B.R. în procedura primei adunări generale a Baroului Ilfov.

5. Proiectul sărbătoririi de avocaţii români a Zilei Europene a Avocaţilor.

La 10 decembrie 2014, când uniunile profesionale şi barourile din Europa au celebrat pentru prima oară Ziua Europeană a Avocaţilor, U.N.B.R. a luat măsuri pentru ca manifestările organizate în România să asigure promovarea valorilor comune ale avocaţilor şi a rolului lor în edificarea statului de drept, deoarece tema centrală, propusă de CCBE pentru a fi dezbătută în cadrul evenimentelor legate de Ziua Europeană a Avocaţilor, a fost apărarea secretului profesional şi a confidenţialităţii relaţiilor avocat client.

Cu prilejul Zilei Europene a Avocaţilor, U.N.B.R. a organizat conferinţa cu tema ”Rolul legal al avocatului într-un stat de drept cu privire la apărarea vieţii private şi a secretului profesional. Situaţia din România”

În cadrul conferinţei s-au prezentat referate şi au avut loc dezbateri pe marginea provocărilor legislative legate de tema conferinţei.

Au participat reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Institutului Naţional al Magistraturii, ai Ministerul Justiţiei şi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parlamentari avocaţi, reprezentanţi ai Ministerului pentru Societatea Informaţională, cadre universitare şi jurnalişti.

Moderator al conferinţei a fost domnul ambasador Emil Hurezeanu.

Tema propusă de CCBE „Supravegherea electronică în masă, ca ameninţare la adresa secretului profesional şi a confidenţialităţii relaţiilor dintre avocat şi clienţi” a suscitat un viu interes.

Proiectul a inclus şi acţiuni organizate de barouri, separat de acţiunea organizată în Bucureşti, de UNBR.

Pentru anul 2015, Ziua Europeană a Avocaţilor va avea ca temă libertatea de exprimare a avocaţilor.

Printr-o coincidenţă fericită, în aceeaşi perioadă U.N.B.R. în colaborare cu Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române şi Baroul Bucureşti au organizat la 6 decembrie 2014, masa rotundă cu tema „150 de ani de la crearea Baroului român modern. Semnificaţiile Legii nr. 1709 din 4 decembrie 1864 pentru constituirea corpului de advocaţi. Tradiţii, prezent şi perspective”

6. Proiectul privind gestiunea lucrărilor Comisiei Permanente, Consiliului U.N.B.R., Congresului Avocaţilor şi managementul documentelor interne ale U.N.B.R.

În anul 2012, sub coordonarea Vicepreşedintelui U.N.B.R., av. dr. Dan Oancea, s-a iniţiat crearea unui sistem informatizat pentru gestiunea tabelului de lucrări al Comisiei Permanente a U.N.B.R. şi managementul documentelor interne ale U.N.B.R.. Ulterior, proiectul s-a extins pentru încă două secţiuni privind lucrările Consiliului U.N.B.R. şi ale Congresului avocaţilor şi s-a proiectat extinderea acestuia pentru comunicările dintre U.N.B.R. şi barouri.

Proiectul cuprinde:

A. Managementul documentelor interne ale U.N.B.R., care permite, pe scurt:

– înregistrarea oricărei adrese / lucrări prin intermediul sistemului informatic, (adresele / lucrările sosite în format hârtie urmând a fi scanate şi introduce în sistem) şi circulaţia acesteia, în cadrul unui flux al documentelor, începând cu alocare automată a numerelor de înregistrare, circulaţia spre decidenţi pentru rezoluţii, circulaţia spre executanţii lucrării desemnaţi, comunicarea modului de soluţionare către solicitaţi / destinatari şi arhivarea lucrărilor în cadrul unei arhive electronice / bază de date;

– un control riguros al întregului lanţ de soluţionare a unei lucrări, de respectare a termenelor de execuţie, de control al modului de soluţionare şi de comunicare a soluţiilor către destinatari;

– transmiterea, direct din fluxul de documente, pe bază de rezoluţie a decidenţilor, a unei lucrări, către tabelele de şedinţă ale Comisiei Permanente a U.N.B.R., Consiliului U.N.B.R. şi Congresului avocaţilor, care vor putea fi consultate, în timp real, online, de către membrii respectivelor organe ale profesiei;

– identificarea în arhiva electronică ce va fi realizată, rapidă şi precisă a oricărei lucrări soluţionate, care a traversat circuitul electronic al documentelor;

– reducerea consumului de hârtie şi consumabile pentru imprimante / copiatoare;

– reducerea timpului de soluţionare a unei lucrări;

– alte beneficii care vor fi constatate după punerea în funcţiune a sistemului;

B. Gestiunea lucrărilor Comisiei Permanente a U.N.B.R., Consiliului U.N.B.R. şi Congresului avocaţilor, care va permite:

– consultarea, de către membrii respectivului organ al profesiei, a tabelului de lucrări, în timp real, online, pe bază de parolă individuală, împreună cu toate documentele ataşate;

– descărcarea şi tipărirea tabelului de lucrări şi documentelor ataşate, sau studiul acestuia în format electronic, la alegere;

– eficientizarea soluţionării lucrărilor (de ex. ale Consiliului U.N.B.R.) ţinând cont de faptul că vor fi puse la dispoziţia membrilor, pentru consultare, pe măsură ce sosesc, în mod automat;

– consultarea lucrărilor indiferent de locaţia în care se afla membrul organului profesiei respectiv;

– posibilitatea soluţionării lucrărilor prin intermediul sistemului de videoconferinţă, pentru reducerea timpului alocat în cadrul şedinţelor ordinare, care poate fi redistribuit pentru alte puncte aflate pe ordinea de zi.

Sistemul permite verificarea gradului său de utilizare. Se cunoaşte exact situaţia accesărilor sistemului de fiecare membru al Consiliului U.N.B.R..

Se reflectă o mai bună comunicare în activităţile colectivelor de lucru, transparenţa în activitatea Consiliului şi pregătirea şedinţelor în plen, ceea ce facilitează decizia.

7. Conlucrarea inter-instituţională pentru apărarea şi dezvoltarea profesiei.

Prin Hotărârea nr. 9 a Congresului avocaţilor 2012, privind imperativele actuale pentru apărarea, pe baza legii, a profesiei de avocat s-a hotărât ca organul de conducere al profesiei între Congrese – Consiliul U.N.B.R. – să întocmească o Carte Albă privind situaţia şi evoluţia profesiei de avocat din România, care să fie suportul acţiunilor privind „apărarea apărării” şi să evidenţieze distinct demersurile întreprinse.

S-au dat publicităţii şi s-au comunicat autorităţilor publice precum şi celor implicate în fundamentarea deciziilor privind politicile publice din domeniul respectării dreptului la apărare prin avocat studii, documente, apeluri, cereri. S-au solicitat audienţe şi întâlniri de lucru cu autorităţile implicate în sistemul judiciar în care îşi desfăşoară activitatea avocaţii, s-au realizat întâlniri cu miniştri din domeniul social şi economic, cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor şi ANAF pentru clarificarea problemelor care au agresat în orice mod profesia.

Pentru realizarea acestui proiect s-a iniţiat investigarea situaţiei reale privind exercitarea profesiei în toate barourile, din punct de vedere statistic. Rezultatul acestei investigaţii pentru perioada analizata este reflectat în Anexa nr. 1 la prezentul raport (chestionar întocmit la cererea U.N.B.R., prin adresa nr. 40/2013.

La 24 iunie 2014 s-a remis Comisiei Permanente a U.N.B.R. materialul intitulat „Punct de vedere cu privire la constituţionalitatea obligativităţii asistenţei juridice în recurs, prin avocat sau consilier juridic, potrivit noului Cod de procedură civilă”, care a fost publicat pe site-ul U.N.B.R. (www.unbr.ro) şi în legătura cu care U.N.B.R. s-a adresat facultăţilor de drept cu care conlucrează şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru însuşirea / neînsuşirea concluziilor lucrării ce urmează a fi înaintată din proprie iniţiativă de U.N.B.R. către Curtea Constituţională în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate invocată în legătură cu art. 13 alin. (2) din Noul Cod de Procedură Civilă, în dosare aflate pe rolul Curţii Constituţionale.

Materialul însuşit de Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, de Facultatea de Drept a Universităţii din Craiova a fost înaintat Curţii Constituţionale şi a fost avut în vedere la soluţionarea excepţiei. Între timp a aderat la demersul U.N.B.R. şi Facultatea de Drept a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu.

*

În decembrie 2014 a fost necesară redactarea unui document instituţional privind situaţia apărării titlului profesional de avocat în România şi impactul apărării „fundamentului profesiei de avocat” în plan european.

S-a consacrat constant de către Curtea Constituţională a României că Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, este singurul cadru juridic în vigoare în raport de care este organizată şi se exercită profesia de avocat, se dobândeşte şi se valorifică titlul profesional de avocat, prin norme de ordine publică, deoarece organizarea şi exercitarea profesiei de avocat nu aparţine domeniului privat, iar titlul profesional de avocat nu poate fi dobândit ori atribuit în afara acestui cadru legal, obligatoriu pentru toate autorităţile publice, inclusiv pentru instanţele judecătoreşti.

Documentarul realizat la solicitarea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Afacerilor Externe a evidenţiat tradiţia şi evoluţia în timp a reglementării profesiei de avocat, precum şi situaţia legală a profesiei de avocat din România în plan european.

U.N.B.R. cooperează administrativ la nivelul Uniunii Europene cu autorităţile din fiecare stat european, membru al UE potrivit art. 13 Din Directiva 98/5/CE şi legislaţiei României.

Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România atribuie autorităţii competente pentru profesia reglementată de avocat, competenţa ca pe baza unei metodologii proprii să procedeze la recunoaşterea calificării profesionale de avocat, în funcţie de criterii de recunoaştere a calificărilor profesionale, conforme sistemului general de recunoaştere.

Anexa nr. 4 la Legea nr. 200/2004 cuprinde „Lista profesiilor reglementate în România care necesită cunoaşterea dreptului român”. Profesia de avocat este expres menţionată în această listă alături de profesiile de auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil şi contabil autorizat, consilier juridic.

Art. 2 din Legea nr. 200/2004 defineşte legal conceptul tehnico-juridic de „activitate profesională reglementată” şi consacră principiul legal potrivit căruia accesul sau exercitarea în România a unei activităţi profesionale reglementate este condiţionat, direct sau indirect, în conformitate cu legislaţia română în vigoare, de deţinerea unui document care atestă nivelul de formare profesională. Activităţile profesionale reglementate sunt activităţi exercitate cu titlu profesional, dacă utilizarea unui astfel de titlu este rezervată doar titularilor unor documente care atestă nivelul de formare profesională.

Art. 3 alin. (4) din Legea nr. 200/2004 consacră expres că în România sunt recunoscute legal ca autorităţi competente orice autoritate autorizată în mod special de un Stat membru să elibereze ori să primească titluri de calificare sau alte documente ori informaţii, să primească cereri şi să ia decizii în legătură cu profesiile reglementate din aria lor de competenţă.

Anexa nr. 3 a Legii nr. 200/2004 „Lista autorităţilor competente corespunzătoare fiecărei profesii reglementate în România” prevede expres la litera A.b) „Uniunea Naţională a Barourilor din România – avocat”, autoritatea competentă, în accepţiunea legii speciale, pentru profesia de avocat în România.

Art. 36 alin. (1) din Legea nr. 200/2004 consacră dreptul cetăţenilor români sau al cetăţenilor unui Stat Membru, deţinători ai unui titlu oficial de calificare român, care vor să dovedească, pentru a se putea stabili într-un Stat Membru, că au exercitat efectiv şi legal o profesie reglementată în România în decursul unei anumite perioade de a adresa o cerere în acest sens autorităţilor române competente pentru profesia în discuţie. Autoritatea română competentă, prevăzută în Anexa nr. 3 a Legii nr. 200/2004 atestă faptul că un titlu de calificare român, obţinut de cetăţenii români sau de cetăţenii altui Stat Membru, îndeplineşte condiţiile pentru a permite accesul la exercitarea unei profesii reglementate în România, pe bază de documente de formare profesională, eliberate de conducerea universităţilor, a instituţiilor de învăţământ superior, a altor autorităţi competente. Adeverinţa (atestatul) eliberat de autoritatea competentă română este o dovadă suficientă cu privire la faptul că persoana căreia i s-a eliberat atestatul a exercitat efectiv şi legal o profesie reglementată în România în decursul unei anumite perioade.

Condiţia exercitării efective şi legale a profesiei reglementate este obligatoriu unită cu exercitarea profesiei în decursul unei anumite perioade de timp.

Legea română exclude posibilitatea obţinerii titlului profesional în România şi utilizarea lui în condiţiile prevăzute de legislaţia comunitară europeană fără exercitarea efectivă a profesiei o perioadă de timp în România.

Art. 3 alin. (5) din Legea nr. 200/2004 instituie obligaţia coordonatorului naţional să comunice Comisiei Europene şi Statelor membre lista profesiilor reglementate şi autorităţile competente corespunzătoare fiecăreia.

În aplicarea legii, potrivit art. 37 alin. (1) din Legea nr. 200/2004, coordonatorul naţional desemnat prin lege – Ministerul Educaţiei Naţionale – a luat măsuri de aplicare a legii.

Deoarece art. 37 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 instituie obligaţia autorităţilor române prevăzute în anexa nr. 3 de a aplica sistemul informatic pentru piaţa internă – IMI – mecanismul de cooperare administrativă creat la nivel european, aplicabil în cadrul procedurii de recunoaştere a calificărilor profesionale, iar autorităţile române prevăzute în Anexa 3 fac parte ope legis din Sistemul informatic pentru piaţa internă – IMI, ministerele de resort au încheiat cu U.N.B.R. 2 protocoale de colaborare, respectiv:

– Protocolul de colaborare, datat 09.12.2011 / 11.01.2012 încheiat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, întemeiat pe Hotărârea de Guvern nr. 931/2010 prin care se aprobă normele şi procedurile de cooperare administrativă prin intermediul platformei IMI

– Protocolul nr. 1702/16.05.2012 încheiat cu Ministerul Afacerilor Europene, pentru punerea în aplicare a Deciziei 2009/739/CE de stabilire a unor modalităţi practice pentru schimbul de informaţii prin mijloace electronice între Statele Membre în temeiul cap. VI din Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind serviciile în cadrul Pieţei Interne în sistemul IMI S NET.

Ambele protocoale menţionează expres datele de identificare (sediu, identificare fiscală, reprezentant legal) ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România, autoritatea competentă potrivit Legii nr. 200/2004 şi potrivit sistemului de aplicare a OUG nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, prin care s-a transpus în legislaţia română Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind serviciile în cadrul Pieţei Interne în sistemul IMI S NET.

Această situaţie instituţională exclude perpetuarea „echivocului” pentru sprijinirea ocultă şi menţinerea complicităţii suspecte a autorităţilor faţă de fenomenul infracţional al avocaturii clandestine.

Fenomenul anacronic al „barourilor” stupid denumite „constituţionale”, constituite iniţial ca societăţi comerciale, apoi ca asociaţii, fundaţii, ca „titulare de mărci”, de drepturi asupra modelului industrial „robă de avocat”, ori imitatoare a însemnelor de legitimare a avocaţilor este incompatibil cu reglementarea legală expusă mai sus.

Exportul de titluri profesionale atribuite ilegal din România spre Europa, asupra efectelor căruia s-a atras atenţia autorităţilor publice de către Congresele anterioare ale avocaţilor a creat o situaţie aparte cu privire la poziţia României în raporturile cu Comisia Europeană.

Fenomenul „avocaturii paralele” nu există din punct de vedere juridic, dar este o realitate.

Situaţia este absurdă şi exprimă o situaţie anormală într-un stat de drept care este reflexul complicităţii suspecte în menţinerea fenomenului avocaturii clandestine.

Autorităţile statului au permis ca licenţiaţilor în drept să li se pună la dispoziţie o structură nelegală, permit aderarea la ea, permit susţinerea şi „apologia infracţiunii” făcută în spaţiul public de persoane care neagă caracterul legal al barourilor şi al U.N.B.R. şi îndeamnă la dezvoltarea unei structuri infracţionale.

Pentru ca efectele exercitării fără drept a profesiei de avocat în România să nu afecteze valabilitatea hotărârilor judecătoreşti, bazate pe apărări făcute de persoane care nu au legal dreptul de a exercita profesia de avocat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii şi prin decizia nr. XXVII din 16 aprilie 2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Secţiile Unite, în dosarul nr. 52/2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 772 din 14/11/2007, s-a decis că asistenţa juridică acordată în procesul penal unui inculpat sau învinuit de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995, modificată şi completată prin Legea nr. 255/2004, echivalează cu lipsa de apărare a acestuia, nu s-a dovedit eficientă.

În justiţia civilă şi în activităţile extrajudiciare situaţia se menţine.

Pentru apărarea profesiei s-au formulat de către U.N.B.R. şi barouri numeroase demersuri prevăzute de lege pentru intervenţia autorităţilor competente.

În afara Protocoalelor încheiate de U.N.B.R. cu autorităţile competente pentru aplicarea Sistemului informatic pentru piaţa internă europeană – IMI, privind implementarea în România a Directivelor europene incidente în problema recunoaşterii şi valorificării titlului profesional de avocat, s-au întreprins demersuri pentru apărarea profesiei şi evitarea confuziilor abil întreţinute în spaţiul public de cei interesaţi, inclusiv în plan internaţional. S-a iniţiat şi s-a finalizat contractul de licenţiere între CCBE şi U.N.B.R. ceea ce permite legitimarea avocaţilor români prin cardul avocatului european, s-a conlucrat cu Consiglio Nazionale Forense (autoritatea naţională din Italia corespunzătoare U.N.B.R.) unde s-au semnalat un număr mai mare de probleme de verificare a autenticităţii titlurilor profesionale de avocat provenite din România. UNBR a solicitat şi a obţinut sprijinul CCBE prin scrisorile adresate la 29 aprilie 2013 către Preşedintele CCBE şi prin cele adresate la 17 iunie 2013 şi la 10 iulie 2013 către şefii delegaţiilor membre ale CCBE, în condiţiile în care, instituţional, la nivelul CCBE, problema clarificării titlului profesional de avocat în România s-a apreciat că este soluţionată încă de la intervenţia Curţii Europene pentru Drepturile Omului în această problemă.

S-a solicitat şi s-a obţinut sprijinul Ministerului Afacerilor Externe şi al Ministrului Justiţiei în facilitarea contactelor cu autorităţile din ţările care s-au confruntat cu exportul din România a titlului profesional de avocat obţinut prin fraudă la dreptul european.

Comisia Europeană a fost informată direct şi nemijlocit de situaţia legată de apărarea profesiei de avocat în România în faţa agresiunilor derivate din fenomenul extins al încălcării legii privind profesia de avocat.

În prezent s-a promovat recurs în interesul legii de către Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru unificarea practicii judiciare şi eliminarea derapajelor în aplicarea legislaţiei privind protecţia prin lege a titlului profesional de avocat.

8. Proiectul privind respectarea libertăţii comunicărilor profesionale şi a libertăţii de expresie a avocatului.

Prevederile art. 48 din Legea nr. 51/1995 care interzic avocatului să folosească mijloace de reclamă sau de publicitate în scopul dobândirii clientelei sunt în vigoare de la data de 9 iunie 1995, dată la care Legea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 116/1995 (a se vedea fostul art. 41 din Legea nr. 51/1995).

Statutul profesiei stabileşte cazurile şi măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.

Reglementarea legală consacră regula potrivit căreia în raporturile concurenţiale cu alţi avocaţi este interzis avocatului ca, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, să folosească procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei.

Consiliul U.N.B.R. a fost pus în situaţia de a exercita atribuţiile ce-i revin în calitate de autoritate de reglementare abilitată de lege în condiţiile Legii nr. 51/1995 care precede Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne (cunoscută sub denumirea Directiva Bolkenstein).

S-a impus respectarea prevederilor legale interne, prin care Directiva a fost integrată în dreptul român, respectiv Ordonanţa de Urgenţă nr. 49 din 20 mai 2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 68/2010.

Potrivit art. 231 din OUG nr. 49/2009: „(1)Autorităţile competente elimină interdicţiile totale cu privire la comunicările comerciale ale profesiilor reglementate.

(2) Comunicările comerciale ale profesiilor reglementate „respectă normele profesionale ale acestora, în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene referitoare la independenţa, demnitatea şi integritatea profesiei, precum şi la păstrarea secretului profesional, conform specificului fiecărei profesii. Normele profesionale cu privire la comunicările comerciale trebuie să fie nediscriminatorii, justificate printr-un motiv imperativ de interes general şi proporţionale.”

În legislaţia comunitară nu există o reglementare specifică a profesiei de avocat. Există prevederi care facilitează exercitarea profesiei în statele membre de către avocaţi străini din alte state membre.

În consecinţă, modul de reglementare a „comunicărilor comerciale” în profesia de avocat ţine de competenţa organelor profesiei de avocat şi este subordonat principiului ca propria reglementare să nu aducă atingere reglementărilor generale din Tratatul Uniunii Europene sau altor dispoziţii comunitare privind nediscriminarea, tratamentul egal etc..

În prezent legislaţia internă privind profesia de avocat respectă aceste reguli.

După Congresul avocaţilor 2014 s-a finalizat procedura iniţiată prin conlucrarea dintre Comisia Permanentă a U.N.B.R. şi I.N.P.P.A. privind ocrotirea valorilor legal consacrate privind exercitarea profesiei de avocat în domeniul publicităţii profesionale.

S-a constatat că majoritatea ţărilor europene, în special cele de drept romano-germanic sau civil law cunosc reglementări în domeniul publicităţii profesiei. Reglementările privind publicitatea din ţările care aparţin domeniului dreptului continental european sunt similare celor existente în Legea nr. 51/1995 şi în Statutul profesiei de avocat. Argumentele impunerii unor atare reglementări constau în constantele profesiei de avocat în tradiţia europeană, caracterizată prin demnitate, moderaţie, confraternitate, echilibru, discreţie, delicateţe, secret profesional, valori care sunt deopotrivă recunoscute ca fiind proprii şi avocatului român.

Legislaţiile profesiei de avocat adoptate de state europene interzic:

  • publicitatea laudativă şi agresivă;
  • publicitatea comparativă cu alţi membri ai profesiei,
  • nominalizarea portofoliului de clientelă (în unele cazuri, fără acordul expres al acesteia, iar în alte cazuri, indiferent de existenţa sau inexistenţa acordului acesteia);
  • oferirea sau acordarea unor avantaje materiale pentru atragerea de clientelă;
  • enunţarea cifrelor de afaceri ori a succeselor profesionale,
  • dezvăluirea directă sau indirectă de fapte, date sau situaţii protejate de secretul profesional,
  • promiterea obţinerii de rezultate care nu depind exclusiv de activitatea avocatului care-şi face publicitate;
  • referirea directă sau indirectă la clienţi ai avocatului care foloseşte publicitatea sau la problemele ridicate de acesta sau la performanţele şi rezultatele acestuia;
  • adresarea directă sau indirectă unor potenţiali clienţi;
  • folosirea emblemelor sau simbolurilor barourilor, care ar putea crea confuzie, deoarece aceste însemne sunt rezervate publicităţii profesiei (funcţionale), în beneficiul acesteia, în ansamblu;
  • incitarea generală sau concretă la litigiu sau conflict;
  • folosirea unor exprimări care presupun discreditarea, denigrarea şi dispreţuirea avocaturii, justiţiei şi simbolurilor lor;
  • participarea comercială la activităţi media;
  • referirile la activitatea profesională anterioară, funcţii ori demnităţi deţinute;
  • referiri la legături ori cunoştinţe cu putere de influenţă.

În mai multe ţări (inclusiv Marea Britanie) proiectul de publicitate, eventual pagina de prezentare a formei de exercitare a profesiei, este supus unei verificări a priori, în forma avizării sau autorizării din partea baroului.

Prevederile Legii nr. 51/1995 şi ale Statutului profesiei de avocat în materia publicităţii se înscriu în reglementările adoptate de alte state europene, reglementări caracterizate prin permisiunea comunicărilor sau publicităţii cu caracter de informare, care respectă principiile esenţiale ale profesiei de avocat.

Aceste reglementări adoptate în alte state europene interzic comunicările cu caracter publicitar apreciate ca incompatibile cu dimensiunea de utilitate publică pe care o are profesia şi cu rolul pe care aceasta îl are în societăţi unde, în mod tradiţional, profesia de avocat nu s-a identificat cu profesia de comerciant exercitată în scopul maximizării profitului economic.

Chiar dacă activitatea avocaţială dobândeşte din ce în ce mai mult specificul unei întreprinderi, în sensul de organizare a activităţii profesionale, poziţia oficială a C.C.B.E. şi a avocaturii din majoritatea statelor europene a rămas aceea de a păstra constantele profesiei, de a se delimita de comercialitate şi practicile specifice acesteia, păstrând ca reprezentativă dimensiunea de utilitate publică şi de integrare în sistemul judiciar.

Directiva 2006/ 123, adoptată la 12 decembrie 2006, denumită şi Directiva Servicii, a eliminat obstacolele reprezentate de libertatea de stabilire pentru libera circulaţie a serviciilor şi a desfiinţat restricţiile privind comunicările comerciale, inclusiv cele realizate de către profesii reglementate.

Directiva a fost transpusă în legislaţia română prin OUG nr. 49/2009.

OUG nr. 49/2009 a consacrat principiul respectării stricte a regulilor prevăzute în legislaţia specială privind interdicţia folosirii publicităţii comerciale pentru dobândirea clientelei.

Ulterior modificărilor Statutului profesiei de avocat (decembrie 2013), în Franţa s-au realizat modificări ale legislaţiei profesionale privind publicitatea profesională impunându-se stricta respectare a regulilor deontologice prin oferirea de informaţii sincere cu excluderea elementelor comparative sau denigratoare.

Rigorile impuse de lege publicităţii formelor de exercitare a profesiei sunt menite să păstreze principiile esenţiale şi natura aparte a profesiei, care o plasează în sfera sistemului judiciar, care, prin dimensiunea publică nu este compatibil cu publicitatea, marketingul şi jurnalismul făcute în scopul dobândirii de clienţi care nu au solicitat în prealabil servicii avocaţiale.

În consecinţă, Consiliul U.N.B.R. căruia i s-a prezentat raportul întocmit de Comisia constituită în cadrul I.N.P.P.A. privind obiecţiunile formulate de societăţi profesionale de avocaţi, de societăţi comerciale care administrează site-uri cu conţinut juridic, de specialişti în publicitate a constatat că sunt incorecte poziţiile care reclamă dreptul la publicitate în regim specific activităţilor comerciale, eventual o dereglementare a domeniului. Cererile prin care se invocă evoluţia formelor de exercitare a profesiei de avocat în România, interconectate la clientela din străinătate ignoră împrejurarea că reglementarea profesiei de avocat în România este unitară, toţi avocaţii fiind liberi să exercite activităţile prevăzute la art. 3 din Legea nr. 51/1995. Clasificarea avocaţilor pe criterii de specializare sau competenţă a fost repudiată de Corpul profesional.

Nu sunt incidente prevederile legii speciale având ca obiect publicitatea înşelătoare şi cea comparativă, Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înşelătoare şi cea comparativă, republicată în M. Of. nr. 454 din 24.07.2013.

Consiliul U.N.B.R. a constatat că din perspectiva beneficiarilor comunicărilor profesionale ale avocaţilor, adoptarea prevederilor statutare privind modificarea reglementărilor în vigoare din 2005 cu privire la publicitatea profesională prin clarificări menite să apere „prestigiul profesiei” nu a produs şi nu produce niciun impact. Interesele clienţilor – beneficiari ai serviciilor profesionale ale avocaţilor sunt protejate şi promovate, deoarece Legea nr. 51/1995 nu interzice clienţilor care au nevoie de servicii avocaţiale să solicite avocatului, respectiv formei de exercitare a profesiei, toate informaţiile de care are nevoie şi nici nu interzice avocaţilor să informeze în mod corect şi transparent clientul care solicită servicii avocaţiale.

Raportul Comisiei care a fost constituită în cadrul I.N.P.P.A. a constatat că nici Legea nr. 51/1995, nici statutul profesiei de avocat nu interzic formelor de exercitare a profesiei să adreseze oferte personalizate nesolicitate unor persoane determinate.

Legea nr. 51/1995 nu interzice formelor de exercitare a profesiei ca, la solicitarea unui client, actual sau potenţial, să pună la dispoziţia acestuia informaţii cu privire la onorariile practicate şi orice alte informaţii care prezintă interes pentru client şi care nu au ca rezultat încălcarea obligaţiei avocatului de a păstra secretul profesional.

Nu intră în categoria ofertelor personalizate adresate unor persoane determinate care nu au solicitat în prealabil servicii avocaţiale comunicările de informaţii care ţin de factori care stau la baza raportului de concurenţă economică dintre formele de exercitare a profesiei precum: cifra de afaceri, primele trei practici ca pondere în cifra de afaceri, estimări cu privire la ariile de practică în care se urmăreşte creşterea economică, numărul total al avocaţilor din firmă, estimări cu privire la evoluţia numărului de avocaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei pe parcursul unui an, numărul şi numele avocaţilor care au promovat în cadrul formei de exercitare a profesiei, numărul şi numele avocaţilor care au părăsit forma de exercitare a profesiei în ultimul an, cele mai oneroase contracte sau litigii în care forma de exercitare a profesiei a fost implicată în ultimul an, CV-ul partenerilor, numele şi CV-urile avocaţilor cu vârsta de cel mult 30 de ani care sunt cel mai bine plasaţi din punct de vedere ierarhic în cadrul formei de exercitare a profesiei, precum şi principalele contracte sau litigii în care aceştia au fost implicaţi, alte forme de exercitare a profesiei din grup, birouri teritoriale şi alianţe locale sau cu alte firme de avocatură internaţionale etc.

Este contrară legii şi Statutului profesiei de avocat, Codului deontologic al avocatului român (în realitate, Codul deontologic al avocatului european) practica dezvăluirii unor informaţii de natura celor descrise mai sus de către avocaţi sau de către forme de exercitare a profesiei cu sediul în România, prin mass-media română, către clienţi români, nedeterminaţi, sub forma publicităţii, marketingului, interviurilor, e-mailurilor de tip spam etc.

Dezvăluirea unor astfel de informaţii, în orice formă, către terţi, inclusiv din străinătate, pentru conservarea, prelucrarea şi gestionarea unor baze de date cu un astfel de conţinut, ori pentru realizarea de produse de promovare care au la bază astfel de informaţii este contrara Legii şi Statutului profesiei de avocat.

Din această perspectivă apărarea, pe baza legii, a valorilor legale ale profesiei de către organele profesiei este o componentă esenţială a „apărării apărării”.

Este necesar ca profesia să se dezvolte într-un mediu profesional sănătos spre care profesia legală de avocat tinde.

Avocaţii în calitate de prestatori de servicii profesionale, în accepţiunea OUG nr. 49/2009 au obligaţia de a pune la dispoziţia beneficiarilor informaţiile prevăzute la art. 26 – 27 din OUG nr. 49/2009.

Profesia de avocat nu poate rămâne indiferentă evoluţiei legislaţiilor europene privind aplicarea principiilor Directivei serviciilor, în prezent divizată.

Evoluţia reglementărilor acestei probleme în Franţa, ulterior modificărilor operate în statutul profesiei de avocat din România privind publicitatea personală a avocatului, aprecierea acestei evoluţii drept o „modernizare a profesiei” a fost receptată corespunzător în practica barourilor, care impun ca activităţile de publicitate să fie realizate cu respectarea strictă a deontologiei profesionale, cu eliminarea publicităţii comparative sau denigratoare şi totdeauna cu respectarea demnităţii, independenţei, probităţii, confraternităţii, moderaţiei, cu prudenţă şi diligenţă sporită pentru apărarea prestigiului profesiei.

Proiectul U.N.B.R. privind dezvoltarea libertăţii publicităţii profesionale a avocaţilor, cu respectarea deontologiei profesionale şi a libertăţii de exprimare a avocaţilor este în curs de realizare şi constituie obiect de preocupare permanentă a organelor profesiei de la nivel central.

La 20 noiembrie 2014 s-a organizat o şedinţă comună, la sediul Baroului Bucureşti, la iniţiativa conducerii profesiei de avocat pentru analiza problemei publicităţii profesionale.

Agenda întâlnirii a vizat discuţii şi dezbateri privind Problematica elaborării Ghidului de aplicare a prevederilor privind publicitatea profesională, în raport de solicitările înregistrate la U.N.B.R..

La întâlnire au participat domnul av. dr. Gheorghe Florea, Preşedintele U.N.B.R., domnul av. dr. Dan Oancea, Vicepreşedintele U.N.B.R., domnul av. Ion Ilie-Iordăchescu, decanul Baroului Bucureşti, av. Ion Dragne, prodecanul Baroului Bucureşti, av. Mădălin Niculeasa, membru în Colegiul de redacţie al Revistei Avocatul, av. dr. Traian Briciu, Director INPPA, membru al Comisiei Permanente a U.N.B.R., membru în Colegiul de redacţie al Revistei Avocatul precum şi reprezentanţi ai societăţilor de avocatură: Wolf Theiss şi Asociaţii, SCA Dragne şi Asociaţii, Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii, Cunescu Balaciu şi Asociaţii, Daniel, Cosma şi Asociaţii, Clifford Chance Badea, Bulboaca & Asociaţii SCA, Zamfirescu Racoţi & Partners, SCP Radu Pădurari Tărăcilă Retevoescu, Muşat şi Asociatii, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, Voicu şi Filipescu, Bondoc şi Asociatii, SPARL Gilescu Valeanu Nathanzon & Partenerii.

Cu privire la problematica publicităţii profesionale, s-a reamintit participanţilor că la nivelul Consiliului U.N.B.R. s-a hotărât ca problema publicităţii profesionale să fie examinată profesional. În cadrul I.N.P.P.A. s-a creat o comisie specială, formată din formatorii I.N.P.P.A.. S-a întocmit un studiu, care a ajuns la concluzia că ar fi oportună elaborarea unui ghid de bune practici. S-a propus Consiliului U.N.B.R. luarea măsurilor corespunzătoare. S-a alcătuit o Comisie a Consiliului U.N.B.R. care a ajuns la o concluzie care nu a fost încă înaintată Consiliului U.N.B.R..

Domnul avocat Cătălin Băiculescu, doamna avocat Roxana Ionescu, domnul avocat Romeo Cosma, domnul avocat Gabriel Sidere s-au oferit voluntari să participe în cadrul Comisiei, coordonată de domnul av. dr. Dan Oancea, Vicepreşedinte U.N.B.R..

S-a realizat astfel un colectiv de lucru astfel încât prin conlucrarea dintre U.N.B.R., I.N.P.P.A. şi Baroul Bucureşti cu avocaţii interesaţi ca problematica să fie abordata fără distorsiuni, cu respectarea principiilor conlucrării şi transparenţei, în limitele legii.

Până în prezent nu sunt înregistrare la U.N.B.R. propuneri de modificare a legislaţiei profesiei de avocat privind publicitatea profesională sau propuneri finalizate de comisia special constituită pentru monitorizarea bunelor-practici în asigurarea comunicărilor profesionale impuse de legislaţia prin care s-a transpus dreptul european din materia serviciilor profesionale şi libertatea de exprimare a avocatului.

Consiliul U.N.B.R. a solicitat tuturor barourilor să facă implementarea principiilor dezvoltării comunicărilor profesionale potrivit OUG nr. 49/2009 şi a dezvoltării libertăţii de exprimare a avocaţilor în pretoriul instanţelor şi în afara acestuia şi să reacţioneze la eventualele dezinformări întreţinute în spaţiul public de persoane interesate în prezentarea distorsionată a rolului barourilor cu privire la aceste probleme.

S-a solicitat barourilor să aibă în vedere principiile fundamentale care cultivă libertatea de exprimare a avocatului, astfel cum acestea sunt înfăţişate în cele ce urmează.

În tratarea libertăţii de exprimare a avocatului, Consiliul U.N.B.R, în calitate de autoritate de reglementare, a apreciat că libertatea de exprimare constituie una dintre temeliile esenţiale ale unei societăţi democratice şi una dintre condiţiile de bază necesare pentru progresul societăţii şi că impunerea unei sancţiuni împotriva unui avocat poate avea repercusiuni directe (proceduri disciplinare) sau indirecte (în materie de imagine sau încredere acordată de public şi de clienţii acestora, spre exemplu). Cuvântul unui avocat se bazează de fapt pe obligaţia de informare; ca şi jurnaliştii, avocaţii sunt la rândul lor „paznici ai democraţiei”.

Orice avocat este custodele cuvântului clientului său.

Marja libertăţii de exprimare în cazul avocaţilor trebuie să rămână la fel de amplă ca şi cea a jurnaliştilor. Trebuie să se ia în considerare constrângerile la care sunt supuşi avocaţii pentru realizarea apărării efective şi complete a clienţilor lor şi atenţia crescută din partea presei, care este din ce în ce mai curioasă şi mai profundă în cadrul investigaţiilor jurnalistice.

Avocaţii trebuie să beneficieze de imunitate atunci când comentariile lor, indiferent cât de dure, sunt făcute în apărarea intereselor clienţilor lor. Orice tentative de restricţionare a dreptului avocatului de a-şi exprima opiniile trebuie cenzurată exclusiv din perspectiva criteriului subordonării declaraţiilor avocatului interesului apărărilor formulate pentru clientul sau.

Când un dosar ajunge în atenţia publică, este responsabilitatea avocatului să continue să apere clientul respectiv, realizând toate procedurile ad hoc necesare sau adăugând propria sa voce „furtunii mediatice”. Acesta numai este doar un drept, ci şi o obligaţie a avocatului care este strâns legată de poziţia sa, indiferent dacă speţa respectivă a devenit cunoscută înainte de orice audiere publică.

Încă este răspândită preconcepţia potrivit căreia comentariile avocatului sunt interpretate şi primite de public ca fiind parţiale şi subiective. Realitatea demonstrează însă că nu de puţine ori spusele unui avocat constituie de fapt exprimarea unui protest.

Avocaţii au dreptul de a critica decizia instanţei şi de a comunica orice critică pe care clienţii lor ar putea să o aducă dacă aceasta vizează corecta funcţionare a sistemului judiciar deoarece funcţionarea puterii judecătoreşti constituie o chestiune de interes public.

Coexistă obligaţia judecătorului de a fi discret şi libertatea cuvântului în cazul avocatului.

Principiul exprimării libere a avocatului nu împiedică în niciun fel independenţa şi autoritatea sistemului de justiţie.

Constante ale profesiei exclud aplicarea unei sancţiuni împotriva unui avocat pentru exercitarea libertăţii de expresie deoarece sancţionarea poate avea repercusiuni directe (proceduri disciplinare) sau indirecte (în materie de imagine sau încredere acordată de public şi de clienţii acestora, spre exemplu) asupra activităţii profesionale a avocatului.

Realitatea demonstrează că avocaţii trebuie să se lupte cu situaţii ce impun informarea corectă a publicului prin avocat când dosarele atrag atenţia presei.

În dosare sensibile şi de profil ridicat, în special în cele care sunt în joc raţiuni de Stat, avocaţii nu au adesea altă opţiune decât să-şi exprime public îngrijorările legate de împiedicarea bunei desfăşurări a procedurilor.

În astfel de dosare, avocaţii trebuie să aibă aceeaşi libertate a cuvântului şi de exprimare ca şi jurnaliştii. Restricţionarea libertăţii de expresie a acestora îi împiedică să contribuie la administrarea corespunzătoare a actului de justiţie şi la asigurarea încrederii publice în acesta.

Acest rol special al avocaţilor, în calitate de profesionişti independenţi, în administrarea actului de justiţie presupune o serie de îndatoriri, în special referitoare la conduita acestora.

Pentru ca publicul să aibă încredere în administrarea actului de justiţie, trebuie să aibă încredere şi în capacitatea avocaţilor de a asigura o reprezentare eficientă.

Statutul specific al avocaţilor le conferă o poziţie centrală în administrarea actului de justiţie ca intermediar între publicul larg şi instanţele de judecată. Prin urmare, ei joacă un rol-cheie în a se asigura că instanţele de judecată, a căror misiune este fundamentală într-un stat de drept, se bucură de încrederea publicului.

Întrebările legate de funcţionarea sistemului judiciar, o instituţie esenţială pentru orice societate democratică, sunt considerate a fi de interes public. În această privinţă, trebuie să se acorde atenţie rolului special jucat de sistemul judiciar în societate. În calitate de garant al justiţiei, o valoare fundamentală într-un Stat în care domneşte legea, puterea judecătorească trebuie să se bucure de încrederea publicului pentru a-şi putea îndeplini obligaţiile în mod corespunzător. Prin urmare se poate dovedi necesară protejarea acestei încrederi împotriva unor atacuri vătămătoare care sunt în esenţă neîntemeiate, în special prin prisma faptului că judecătorii au obligaţia de a fi discreţi, ceea ce îi împiedică să răspundă criticilor.

Interpretarea şi aplicarea standardelor de conduită ale avocaţilor europeni în ceea ce priveşte libertatea lor de expresie în contextul exercitării drepturilor la apărare este incidentă şi se aplică şi în cazul avocaţilor români. Avocaţii ocupă o poziţie-cheie în administrarea actului de justiţie deoarece profesia de avocat este piatra de temelie a unei societăţi democratice.

Libertatea de exprimare a avocatului este de esenţa profesiei de avocat, deoarece avocatul trebuie să fie în măsură să-şi îndeplinească profesia fără restricţii.

Trebuie avute în vedere documente internaţionale relative la profesia de avocat:

1. Carta principiilor esenţiale ale avocatului european, adoptată la data de 24 noiembrie 2006 enumera principiile comune normelor naţionale şi internaţionale care reglementează profesia:

„(a) independenţa avocatului şi libertatea avocatului de a cerceta dosarul clientului;

(b) dreptul şi datoria avocatului de a păstra confidenţialitatea aspectelor ce ţin de client şi de a respecta secretul profesional;

(c) evitarea conflictelor de interese, fie între clienţi diferiţi, fie între client şi avocat;

(d) demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi integritatea şi buna reputaţie a fiecărui avocat;

(e) loialitatea faţă de client;

(f) tratamentul echitabil al clienţilor cu privire la onorarii;

(g) competenţa profesională a avocatului;

(h) respectul pentru colegii de profesie;

(i) respectul pentru statul de drept şi pentru sistemul judiciar echitabil; şi

(j) autoreglementarea profesiei juridice.”

2. Recomandarea R (2000) 21 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei adresată statelor membre cu privire la libertatea de exercitare a profesiei de avocat (adoptată la 25 octombrie 2000) potrivit căreia promovarea libertăţii de exercitare a profesiei de avocat se face în vederea consolidării statului de drept, la care avocaţii iau parte, în special în ceea ce priveşte rolul de apărător al libertăţilor individuale, astfel că din raţiuni ce ţin de necesitatea unui sistem judiciar echitabil, care garantează independenţa avocaţilor în exercitarea profesiei lor, fără restricţii nejustificate şi fără influenţe, incitări, presiuni, ameninţări ori interferenţe, directe sau indirecte, din partea oricărei persoane, pentru orice motiv, avocaţii, în calitate de agenţi esenţiali ai actului de administrare a justiţiei, îşi păstrează în orice moment onoarea şi demnitatea profesiei lor.

În consecinţă, libertatea de exprimare a avocaţilor trebuie să contribuie la menţinerea autorităţii şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Respectul faţă de colegii de breaslă şi respectul pentru statul de drept precum şi contribuţia pentru o bună administrare a justiţiei impun abţinerea de la critici abuzive faţă de colegi, a judecătorilor individuali şi a procedurilor şi hotărârilor judecătoreşti.

Avocaţii nu pot fi puşi însă pe picior de egalitate cu jurnaliştii.

Poziţiile şi rolurile lor sunt în esenţă diferite. Jurnaliştii au sarcina de a transmite, în conformitate cu obligaţiile şi responsabilităţile lor, informaţii şi idei referitoare la toate chestiunile de interes public, inclusiv cele legate de administrarea actului de justiţie. Jurnalistul este un martor extern al cărui rol este acela de a informa publicul.

Avocaţii sunt „protagonişti“ în cadrul sistemului judiciar, implicaţi direct în funcţionarea acestuia şi în apărarea unei părţi.

Nu sunt permise avocatului afirmaţii atât de grave încât să depăşească limitele permise pentru exprimarea unor comentarii în lipsa unei baze faptice solide.

Sub pretextul libertăţii de exprimare avocaţii nu pot profera insulte!

În situaţia în care o speţă are parte de o amplă acoperire mediatică din cauza gravităţii faptelor şi a persoanelor care este probabil să fie implicate, un avocat nu poate fi sancţionat pentru încălcarea secretului anchetei judiciare în cazul în care acesta a făcut doar comentarii personale cu privire la informaţii care sunt deja cunoscute presei şi pe care jurnaliştii intenţionează să le transmită, cu sau fără comentariile avocatului respectiv. Observaţiile exprimate de avocat în afara sălii de judecată se pot concretiza în apariţii la buletinele de ştiri televizate sau la declaraţii în presă. Prin aceste canale avocatul poate informa publicul asupra neajunsurilor care pot submina procedurile în faza pre-procesuală.

Avocaţii au obligaţia de a „apăra cu sârguinţă interesele clienţilor lor”. Chestiunea „conduitei în sala de judecată” ţine şi de libertatea de exprimare a avocatului. Libertatea de exprimare a avocatului poate ridica un semn de întrebare cu privire la dreptul clientului său la un proces echitabil, care implică existenţa unui schimb liber şi chiar forţat de argumente între părţi. Restricţiile exprimării sunt restricţiile obişnuite aplicabile membrilor Baroului.

Nu sunt necesare precizări suplimentare în contextul Noilor coduri penale.

Politica profesională a Consiliului U.N.B.R., transmisă barourilor pentru a o face cunoscută avocaţilor şi pentru a elimina din spaţiul public afirmaţiile incorecte potrivit cărora U.N.B.R. ar interzice avocaţilor libertatea de exprimare a fost confirmată de ultimele evoluţii ale jurisprudenţei europene.

Hotărârea CEDO în cazul Morice c. Franţei a concluzionat că deşi „un avocat nu poate fi asimilat unui ziarist” şi din acest motiv nu poate beneficia de aceeaşi libertate de exprimare, dacă se exprimă judecăţi de valoare bazate pe fapte şi pe o „bază factuală suficientă” şi se pun în dezbatere chestiuni de interes public privind disfuncţionalităţile din sistemul de justiţie, exprimarea publică a avocatului nu depăşeşte limitele dreptului garantat de articolul 10 din Convenţia europeană a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare.

Problema este esenţială şi pentru situaţia avocaţilor români. U.N.B.R. a pus la dispoziţia avocaţilor români traducerea completă a hotărârii prin publicarea acesteia pe site-ul www.unbr.ro.

9. Proiectul îmbunătăţirii şi diversificării mijloacelor de comunicare a activităţilor organelor profesiei de la nivel central.

Rezultatele Studiului sociologic realizat de U.N.B.R. în 2012 privind percepţia populaţiei asupra rolului şi poziţiei profesiei de avocat în societate şi ale studiului sociologic privind comunitatea avocaţilor din România, opiniile avocaţilor despre organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, privind organele de conducere a profesiei, acţiunile acestora şi relaţiile lor cu acestea au constituit baza întreprinderii de măsuri adecvate pentru remedierea unui deficit de imagine derivat din insuficienta comunicare instituţională a profesiei.

Pe baza iniţiativelor şi a propunerilor făcute de avocaţi în Congresul avocaţilor 2014 în iunie 2014 s-a reorganizat Departamentul de comunicare al U.N.B.R.. S-a realizat traducerea în limba engleză a site-ului U.N.B.R..

În cele 10 luni de la înfiinţare (16 iunie 2014 – 31 aprilie 2015), Departamentul de comunicare a realizat Strategia de comunicare a U.N.B.R.. S-au iniţiat şi s-au realizat instrumente de comunicare noi cu scopul de a sprijini comunicarea internă şi externă cu organele profesiei de la nivel local, cu avocaţii şi publicul interesat.

S-a reeditat Buletinul Informativ al U.N.B.R., în serie nouă. Până în prezent s-au publicat 4 numere. Publicaţia include hotărârile Consiliului U.N.B.R., informări cu privire la activitatea Comisiei Permanente şi a Consiliului U.N.B.R., activităţi desfăşurate între şedinţe.

Practic, Buletinul Informativ a facilitat şi constituie mijlocul de comunicare a Hotărârilor organelor profesiei în raport de împrejurarea că acesta se publică pe site-ul U.N.B.R., într-o rubrică separată accesibilă tuturor decanilor barourilor, membrilor Consiliului U.N.B.R., avocaţilor.

Transparenţa activităţilor desfăşurate de U.N.B.R. s-a asigurat prin publicarea pe site-ul acesteia a informaţiilor, materialelor de lucru, proiectelor privind hotărârile organelor profesiei la nivel central.

Începând cu luna august 2014 se transmite newsletter-ul lunar al U.N.B.R.. De la 1 august 2014 până la 31 aprilie 2015 au fost publicate în newsletter 130 de articole care reprezintă evoluţia legislativă, a jurisprudenţei şi a profesiei în luna respectivă.

Revista presei este transmisă zilnic membrilor Consiliului U.N.B.R.. În revista presei apar ştiri atât din presa internă, cât şi din cea internaţională, materiale informative de la instanţe, instituţii şi autorităţi, noutăţi de la organizaţiile profesionale internaţionale. Ori de câte ori a fost cazul au fost transmise şi traduceri / descrieri pe scurt ale unor hotărâri, proiecte de lege sau acte normative noi sau alte materiale care privesc profesia şi exercitarea profesiei.

S-a solicitat barourilor să identifice instrumentul prin care materialul oferit de Revista presei să fie transmis avocaţilor din fiecare barou.

S-a creat un rol de ştiri mai dinamic pe site-ul U.N.B.R. iar ştirile şi alte materiale informative sunt actualizate cu o frecvenţă crescută.

Departamentul de comunicare al U.N.B.R. este responsabil cu redactarea comunicărilor de la evenimentele U.N.B.R., de la şedinţele consiliului ori în legătură cu aspecte care privesc profesia.

Au fost întocmite documentări şi traduceri cu privire la tendinţele evoluţiei profesiei de avocat în Europa şi în lume.

S-au furnizat permanent informaţii cu privire la tendinţele evoluţiei profesiei în Europa: modificări legislative în diferite ţări, în special Franţa, unde proiectul legii Macron va da profesiei o evoluţie foarte diferită de cea tradiţională.

A fost informat, la zi, preşedintele U.N.B.R. şi membrii Consiliului (prin Revista presei) cu privire la evoluţia legislativă europeană sau hotărâri ale Curţii de justiţie a Uniunii Europene ori ale Curţii Europene a Drepturilor Omului cu efecte asupra profesiei de avocat şi s-au realizat articole în legătură cu acestea (publicate în special în newsletter). A fost monitorizată şi evoluţia grevei avocaţilor din Serbia desfăşurată între septembrie 2014 – ianuarie 2015.

S-a comunicat membrilor Consiliului U.N.B.R. Studiul „Perspectivele evoluţiei profesiei de avocat în Franţa”, Decizia din 13 noiembrie 2014 privind modificarea Regulamentului interior naţional (RIN) al profesiei de avocat (art. 21-1 din Legea din 31 decembrie 1971 modificat) adoptată de Consiliului Naţional al Barourilor din Franţa în materia publicităţii profesionale a avocaţilor. Ori de câte ori au apărut astfel de studii sau modificări legislative cu impact asupra evoluţiei profesiei în plan european, departamentul de comunicare a informat conducerea U.N.B.R..

A fost sesizat, în timp util, preşedintele U.N.B.R., cu privire la anumite aspecte ale evoluţiei legislative care ar putea afecta sau au tangenţă cu profesia de avocat, cu privire la unele situaţii relatate de presă, care ar putea genera crize de comunicare şi s-a consultat cu acesta în legătură cu gestionarea acestora.

Departamentul a realizat documentări exhaustive şi propuneri tematice pentru abordarea unor evenimente, precum „Ziua Europeană a Avocaţilor” (pe tematica supravegherii electronice în masă – evoluţie legislativă europeană şi perspective).

S-a ţinut în permanenţă legătura cu mass-media şi s-a discutat cu reprezentanţii presei chestiuni de interes pentru profesie, ori de câte ori au existat solicitări.

S-au obţinut gratuit spaţii de emisie la TVR şi Radio România Actualităţi pentru interviuri cu ocazia evenimentului „Ziua Europeană a Avocaţilor”;

Departamentul a contribuit la relansarea revistei „Avocatul.” La sugestia departamentului de comunicare, ulterior a fost constituit un colegiu redacţional format din avocaţi de prestigiu, care a preluat editarea revistei. Având în vedere poziţionarea ca revistă cu conţinut premium de autor, şi nu de ştiri, era vitală stabilirea unui colegiu redacţional format din personalităţi ale avocaturii, care să gireze conţinutul. Din colegiul de redacţie al revistei fac parte: prof. univ. dr. av. Corneliu Liviu Popescu, conf. univ. dr. Briciu Traian Cornel şi av. dr. Mădălin Niculeasa.

S-au realizat aplicaţiile informaticeInfoavocat” şi „Calculator de taxe”, care au fost puse la dispoziţia avocaţilor pe site-ul U.N.B.R..

În perspectivă se preconizează încheierea de parteneriate cu publicaţii juridice, în care să se prevadă dreptul acestora de a prelua doar o parte din articolele publicate pe site-ul U.N.B.R., cu link de trimitere pe site-ul revistei pentru a se citi restul articolului. Un astfel de demers ar avea rolul de a creşte traficul pe site-ul U.N.B.R., dar mai ales de a creşte interacţiunea directă între U.N.B.R. cu avocaţii şi cu publicul larg.

Ziua Europeană a Avocaţilor care va fi sărbătorită pe 10 decembrie 2015, va avea ca temă centrală libertatea de exprimare.

Uniunile profesionale membre CCBE şi barourile vor organiza evenimente care au rolul de a educa publicul în legătură cu această tematică. Este o oportunitate pentru a stânge relaţiile cu presa şi pentru a fi percepută deschiderea instituţiei faţă de public şi presă.

Se va urmări realizarea unor evenimente comune sau interviuri încrucişate cu reprezentaţii mai multor profesii juridice care ar fi de un real folos pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre acestea şi găsirea unor soluţii win to win, mai ales în contextul dezvoltării fără precedent a relaţiilor inter-profesionale şi al problemelor legate de protejarea secretului profesional şi evitarea conflictelor de interese în cadrul acestor relaţii.

Se vor diversifica tipurile de evenimente sau acţiuni organizate de U.N.B.R. pentru îmbunătăţirea interacţiunii între avocaţi şi mediile non juridice, cum ar fi camere de comerţ, organizaţii patronale sau ale oamenilor de afaceri.

Se vor iniţia campanii de responsabilitate socială sau pro bono, aşa cum fac foarte multe uniuni profesionale şi barouri din Europa. Acestea ar avea menirea să atenueze stigmatul pe care îl poartă avocaţii dar şi de a apropia mai mult avocaţii de public, de a stimula încrederea în aceştia.

Ne-am propus interconectarea aplicaţiei Info-avocat la programul CCBE Find-A-Lawyer, care este găzduit şi pe site-ul e-justice.europa.eu. Acesta ar putea fi principalul element diferenţiator faţă de alte aplicaţii, care împreună cu gratuitatea, ar putea avea o pondere mai mare.

Sub patronajul Revistei Avocatul este necesar să fie organizate evenimente, care să reunească îndeosebi contributorii revistei. Expunerea părerilor acestora, atât în cadrul evenimentului, cât şi în scris, pentru revistă, stimulată prin instituirea şi acordarea unor premii anuale pentru contribuţia la revistă sunt obiective programatice pe termen scurt.

După modelul barourilor şi uniunilor profesionale europene organele profesiei ar trebui să instituie acordarea unor premii pentru contribuţii la dezvoltarea profesiei (de exemplu premii pentru inovaţie în managementul juridic).

Lipsesc realizarea de interviuri şi publicarea concluziilor referitoare la evenimentele organizate de U.N.B.R. şi I.N.P.P.A. (de ex. cele organizate în cadrul acţiunilor în cadrul Proiectului privind Aplicarea Avizului 16/2013), organizarea, în colaborare cu INPPA, a unor concursuri pe anumite tematici pentru avocaţii tineri, care, în afară de publicarea pe site a celor mai bune materiale, ar putea fi valorificate în acţiunile de formare profesională continuă.

Se impune îmbunătăţirea graficii publicaţiilor U.N.B.R., dar şi un proces de branding al U.N.B.R., care ajută comunicarea internă şi externă prin configurarea stabilă a identităţii organizaţiei (nu numai cea vizuală) şi pentru sprijinirea dezvoltării culturii organizaţionale.

Cu prioritate trebuie creat un spaţiu al departamentelor de comunicare atât pe site-ul U.N.B.R., cât şi pe cel al barourilor.

Acest lucru este important atât pentru comunicarea între barouri, a U.N.B.R. cu barourile, cât şi pentru comunicarea cu mass-media. Presa trebuie să ştie de unde îşi poate lua informaţiile oficiale şi unde poate verifica informaţii venite pe surse. În plus, pentru a prelua anumite ştiri, presa are nevoie de fotografii şi informaţii oficiale de la evenimente (majoritatea publicaţiilor nu publică ştirea fără fotografie iar redacţiile s-au redus atât de mult încât de foarte multe ori le este imposibil să trimită reprezentanţi pe teren). De aceea, crearea unei baze de date publice cu responsabilii în domeniul comunicării instituţionale din U.N.B.R. şi din toate barourile este esenţială.

Au continuat parteneriatele privind conlucrarea cu entităţi din mass-media şi cu edituri de carte juridică, cu care s-au încheiat contracte de parteneriat ori s-au consolidat şi dezvoltat relaţii de conlucrare ocazională ori pe proiecte.

Acţiunile Comisiei Permanente şi ale Consiliului U.N.B.R. au fost promovate direct, prin folosirea site-urilor www.unbr.ro, www.inppa.ro şi www.caav.ro ori prin comunicarea pe cale electronică cu barourile.

În măsura în care activităţile profesionale au permis, membri ai Comisiei Permanente au participat la manifestări şi acţiuni publice la care U.N.B.R. a fost invitată.

Preşedintele U.N.B.R. a transmis mesaje barourilor care păstrează şi dezvoltă tradiţii ale vieţii profesionale.

10. Proiectul privind relaţiile dintre judecători şi avocaţi din perspectiva Avizului nr. 16 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni

10.1. Iniţierea, comunicarea publică. Asumare instituţională

10.1.1. În şedinţa Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România din 24 mai 2014, s-a aprobat propunerea Comisiei Permanente a U.N.B.R. adoptată în şedinţa din 23.05.2014 privind iniţierea, împreună cu reprezentantul României în Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni a Proiectului privind relaţiile dintre judecători şi avocaţi din perspectiva Avizului nr. 16 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (în continuare Proiectul), al cărui impact privind relaţiile dintre avocaţi şi magistraţi a fost analizat în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 14 decembrie 2013.

La 05 iunie 2014 s-a desfăşurat, la Tribunalul Bucureşti, prima conferinţă iniţiată în cadrul acestui Proiect organizată împreună de Reprezentantul României în Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, U.N.B.R. şi INPPA, cu participarea reprezentanţilor tuturor barourilor de pe raza Curţii de Apel Bucureşti şi a judecătorilor desemnaţi de colegiile de conducere ale Curţii de Apel Bucureşti şi ale Tribunalelor. Conferinţa a avut teme de dezbatere propuse de Reprezentantul României în Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, susţinute de lectori desemnaţi de acesta şi de INPPA.

Cu privire la modul în care s-a desfăşurat conferinţa, avocaţii au fost informaţi prin Buletinul Informativ nr. 1 / 24.06.2014, publicat pe www.unbr.ro (http://unbr.ro/ro/wp-content/uploads/2014/06/Buletin-informativ-al-Consiliului-si-CP-SERIE-NOUA-NR-1-2014-Mai-2014-230614_WEB_Optim.pdf).

10.1.2. S-a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii Proiectul iniţiat de U.N.B.R., I.N.P.P.A. şi Reprezentantul României în Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni. Proiectul a fost publicat la 23.06.2014 pe www.unbr.ro (http://unbr.ro/ro/wp-content/uploads/2014/06/Buletin-informativ-al-Consiliului-si-CP-SERIE-NOUA-NR-1-2014-Mai-2014-230614_WEB_Optim.pdf).

10.1.3. În şedinţa Comisiei Permanente din 04-05.09.2014 s-a ratificat Proiectul propus şi s-a decis ca U.N.B.R., prin barouri şi I.N.P.P.A. cu concursul centrelor teritoriale ale INPPA, să conlucreze cu Reprezentantul României în Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni pentru realizarea efectivă a Proiectului. S-a luat act că la 02.09.2014 avocaţii au fost informaţi prin comunicarea făcută pe site-ul www.unbr.ro (http://unbr.ro/ro/in-perioada-11-13-septembrie-2014-consiliul-superior-al-magistraturii-organizeaza-la-bucuresti-conferinta-extraordinara-internationala-cu-tema-rolul-consiliului-consultativ-al-judecatori/). Proiectul a fost aprobat de Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în data de 16.09.2014.

10.2. Conferinţe desfăşurate (locaţii, participanţi instituţionali, barouri participante, număr avocaţi, implicarea centrelor teritoriale INPPA)

10.2.1. La 05 iunie 2014 s-a desfăşurat, la Tribunalul Bucureşti, prima conferinţă iniţiată în cadrul acestui Proiect. Conferinţa a fost organizată de Reprezentantul României în Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, U.N.B.R. şi INPPA, cu participarea reprezentanţilor tuturor barourilor de pe raza Curţii de Apel Bucureşti şi a judecătorilor desemnaţi de colegiile de conducere ale Curţii de Apel Bucureşti şi ale Tribunalelor. Temele de dezbatere au fost propuse de Reprezentantul României în Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, şi au fost susţinute de lectori desemnaţi de acesta şi de INPPA.

La conferinţă au fost înscrişi pe listele de participare 82 avocaţi şi 30 judecători.

10.2.2. La 03 octombrie 2014 a avut loc la Râmnicu Vâlcea cea de a doua conferinţă iniţiată în cadrul Proiectului, cu participarea reprezentanţilor barourilor de pe raza Curţii de Apel Craiova şi a Curţii de Apel Piteşti.

La conferinţă au fost înscrişi pe listele de participare 88 avocaţi şi 38 judecători.

10.2.3. La 31 octombrie 2014 a fost organizată la Braşov cea de a treia conferinţă iniţiată în cadrul Proiectului, cu participarea barourilor arondate Curţilor de Apel Ploieşti, Braşov şi Târgu Mureş, precum şi a judecătorilor desemnaţi de colegiile de conducere ale Curţilor de Apel Ploieşti, Braşov şi Târgu Mureş şi ale Tribunalelor.

La conferinţă au fost înscrişi pe listele de participare 64 avocaţi şi 43 judecători.

10.2.4. La 14 noiembrie 2014 a fost organizată la Alba Iulia cea de a patra conferinţă iniţiată în cadrul Proiectului, la care au participat reprezentanţi ai barourilor Alba, Hunedoara, Sibiu, precum şi judecătorii desemnaţi de colegiile de conducere ale Curţii de Apel Alba Iulia şi ale Tribunalelor.

La conferinţă au fost înscrişi pe listele de participare 84 avocaţi şi 51 judecători.

10.2.5. La 16 ianuarie 2015 a fost organizată la Cluj-Napoca cea de a cincea conferinţă iniţiată în cadrul Proiectului, la care au participat reprezentanţi ai barourilor Cluj, Bihor, Satu-Mare, Sălaj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, precum şi judecătorii desemnaţi de colegiile de conducere ale Curţilor de Apel Cluj şi Oradea.

La conferinţă au fost înscrişi pe listele de participare 64 avocaţi şi 46 judecători.

10.2.6. La 27 februarie 2015 a fost organizată la Constanţa cea de a şasea conferinţă iniţiată în cadrul Proiectului, la care au participat reprezentanţi ai barourilor Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila, Vrancea, precum şi judecătorii desemnaţi de colegiile de conducere ale Curţilor de Apel Constanţa şi Galaţi.

La conferinţă au fost înscrişi pe listele de participare 48 avocaţi şi 38 judecători.

10.2.7. La 13 martie 2015 a fost organizată la Timişoara cea de a şaptea conferinţă iniţiată în cadrul Proiectului, la care au participat reprezentanţi ai barourilor Arad, Caraş-Severin şi Timişoara, precum şi judecătorii desemnaţi de colegiile de conducere ale Curţii de Apel Timişoara.

La conferinţă au fost înscrişi pe listele de participare 57 avocaţi şi 32 judecători.

10.2.8. La 27 martie 2015, a fost organizată la Gura Humorului (judeţul Suceava) cea de a opta conferinţă iniţiată în cadrul Proiectului, la care au participat reprezentanţi ai barourilor Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui precum şi judecătorii desemnaţi de colegiile de conducere ale Curţilor de Apel Bacău, Iaşi şi Suceava.

La conferinţă au fost înscrişi pe listele de participare 50 avocaţi şi 33 judecători.

10.3. Lucrări prezentate

În cadrul conferinţelor organizate au fost prezentate referate atât de avocaţi cât şi de judecători. Redăm mai jos, centralizat, titlurile referatelor susţinute:

  1. a) referate susţinute de avocaţi
Nume, Prenume Avocat, Calitatea, Baroul / Instituţia Titlul temei susţinute Conferinţa (dată, loc)
Avocat dr. Petruţ Ciobanu, INPPA „Obstrucţionarea justiţiei” 3 octombrie 2014, Râmnicu Vâlcea
Avocat Monica Livescu, Decanul Baroului Vâlcea „Aspecte deontologice şi standarde privind acordul de recunoaştere a vinovăţie” 3 octombrie 2014, Râmnicu Vâlcea
Avocat Gheorghiţa Stoian, Baroul Mehedinţi „Rolul avocatului în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi” 3 octombrie 2014, Râmnicu Vâlcea
Avocat dr. Petruţ Ciobanu, INPPA „Dreptul la apărare al inculpatului în procedura de Cameră Preliminară” 31 octombrie 2014, Poiana Braşov
Avocat Cristina Gheorghe, Decanul Baroul Braşov, Directorul centrului teritorial Braşov al INPPA „Divulgarea informaţiilor secretelor de serviciu sau nepublice prevăzută de art. 304 Cod penal – drepturi şi obligaţii deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor” 31 octombrie 2014, Poiana Braşov
Avocat dr. Iancu Mândru, formator Centrul teritorial Braşov al I.N.P.P.A. „Rolul avocatului în faţa judecătorului de Cameră Preliminară 31 octombrie 2014, Poiana Braşov
Avocat Nicolae Galdea, Decanul Baroului Mureş „Posibilitatea formulării unei cereri de strămutare în procedura de Cameră Preliminară prin prisma prevederilor art. 72 teza I şi ale art. 75 alin. 2 şi 3 C. proc. pen.” 31 octombrie 2014, Poiana Braşov
Avocat Anca Nicchi, Baroul Harghita, formator Centrul teritorial Braşov al I.N.P.P.A. „Aspecte controversate în procedura Camerei Preliminare” 31 octombrie 2014, Poiana Braşov
Avocat dr. Petruţ Ciobanu, INPPA „Principalele aspecte privind garanţiile dreptului la apărare în cursul judecăţii” 14 noiembrie 2014, Alba Iulia
Avocat dr. Sergiu Florescu, Baroul Sibiu „Acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Aspecte teoretice şi practice” 14 noiembrie 2014, Alba Iulia
Avocat Doru Florin Radu, consilier, Consiliul Baroului Hunedoara „Infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare” 14 noiembrie 2014, Alba Iulia
Avocat dr. Octavian Hârceagă, Baroul Alba „Garanţii ale dreptului la apărare în cadrul urmăririi penale” 14 noiembrie 2014, Alba Iulia
Avocat Gheorghiţă Mateuţ, Baroul Arad „Aspecte ale dreptului la apărare pe calea excepţiilor referitoare la probe privind supravegherea tehnică în procedura de cameră preliminară” 16 ianuarie 2015, Cluj-Napoca
Avocat dr. Sergiu Bogdan, Baroul Cluj „Criterii de apreciere a culpei medicale faţă de culpa de drept comun în cazul infracţiunii de ucidere din culpă – art. 192 alin. 2 din Codul penal. Aspecte deontologice” 16 ianuarie 2015, Cluj-Napoca
Avocat dr. Călin Budişan, prodecanul Baroului Cluj „Prezumţia de nevinovăţie şi aspecte referitoare la dreptul la apărare conform dispoziţiilor Noului Cod de procedură penală în procedura de cameră preliminară. Aspecte deontologice” 16 ianuarie 2015, Cluj-Napoca
Avocat Cristian Miheş, Baroul Bihor „Infracţiunea de compromiterea intereselor justiţiei – art. 277 din Codul penal. Aspecte deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor” 16 ianuarie 2015, Cluj-Napoca
Avocat Diana Andraşoni, Baroul Cluj „Paralelă între infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei în noul şi vechiul cod penal” 16 ianuarie 2015, Cluj-Napoca
avocat dr. Petruţ Ciobanu, INPPA „Aspecte teoretice şi practice relative la sesizarea instanţei de judecată” 27 februarie 2015, Constanţa
avocat dr. Petruţ Ciobanu, INPPA „Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală” 27 februarie 2015, Constanţa
avocat Apostol Armeanu, Baroul Constanţa Despre conceptul de „înfăptuire a justiţiei” 27 februarie 2015, Constanţa
avocat Cătălin Filişan, Baroul Constanţa „Garantarea dreptului la apărare în cursul urmăririi penala şi al judecăţii în cazul infracţiunilor contra ordinii şi liniştii publice, precum şi al infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei:a) Apărarea formală şi consecinţele asupra asigurării dreptului la un proces echitabil. Necesitatea asigurării de către instanţă a unei apărări calificate şi excluderii acelor avocaţi care încalcă deontologia profesională şi nu asigură o apărare efectivă.b) Lipsa unei apărări eficiente datorate slăbiciunii fizice şi psihice induse acuzatului şi apărătorului de timpul îndelungat al audierilor – Cauza Makhfi contra Franţei”. 27 februarie 2015, Constanţa
avocat Mihai Hotca, formator INPPA „Tăinuirea şi favorizarea făptuitorului în noul Cod penal” 27 februarie 2015, Constanţa
avocat dr. Petruţ Ciobanu, INPPA „Procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice” 13 martie 2015, Timişoara
avocat Viorel Paşca, Baroul Timiş „Aspecte deontologice generate de principiul unui proces penal echitabil” 13 martie 2015, Timişoara
Avocat Laura Stănilă, Baroul Timiş, formator INPPA „Problema identificării elementului subiectiv în cazul răspunderii penale a persoanei juridice. Aspecte teoretice şi practice.” 13 martie 2015, Timişoara
Avocat Ion Vîrciu, membru al Consiliului Baroului Arad „Infracţiunea de obstrucţionare a justiţiei şi respectarea normelor deontologice de către avocat” 13 martie 2015, Timişoara
avocat dr. Petruţ Ciobanu, INPPA „Garanţiile dreptului la apărare în cursul procesului penal” 27 martie 2015, Gura Humorului
Avocat Daniel Atasiei, Baroul Iaşi „Dreptul de a beneficia de timpul şi înlesnirile necesare pregătirii apărării în faza de urmărire penală şi în faza de cameră preliminară” 27 martie 2015, Gura Humorului
Avocat Ionel Nicolae Nechita, Baroul Iaşi „Aspecte teoretice şi practice constatate în exercitarea dreptului la apărare în cursul procesului penal privind încălcarea deontologiei profesionale de către organele judiciare” 27 martie 2015, Gura Humorului
Avocat Laurian Constantin Ostaficiuc, Baroul Suceava „Audierea martorilor potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. 3 lit. d) din Convenţia europeană a Drepturilor Omului, din perspectiva garanţiei dreptului la apărare” 27 martie 2015, Gura Humorului
Avocat Popovici Cristian, Baroul Botoşani „Aspecte teoretice şi practice privind infracţiunea de compromitere a intereselor justiţiei (art. 277 Cod penal)” 27 martie 2015, Gura Humorului

 

  1. b) referate susţinute de judecători

 

Nume, Prenume, Calitatea, Instanţa Titlul temei susţinute Conferinţa (dată, loc)
Jud. George Nicolae Ionescu,Tribunalul Argeş „Limitele libertăţii de exprimare ca urmare a incriminării infracţiunii de presiuni asupra justiţiei” 3 octombrie 2014, Râmnicu Vâlcea
Jud. Ionel Grigorie, Curtea deApel Craiova „Încălcarea solemnităţii şedinţei art. 278 Noul Cod penal – drepturi şi obligaţii deontologice ale judecătorului şi avocatului” 3 octombrie 2014, Râmnicu Vâlcea
Jud. dr. Rodica Aida Popa,Reprezentantul României la CCJE „Infracţiunea de influenţarea declaraţiilor – art. 272 Cod penal – aspecte deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor” 3 octombrie 2014, Râmnicu Vâlcea
Jud. Laura Udrea, TribunalulDolj „Aspecte teoretice şi practice ale judecătorului de drepturi şi libertăţi” 3 octombrie 2014, Râmnicu Vâlcea
Jud. Raluca Elena ŞimonescuDiaconu, Curtea de Apel Piteşti „Tehnici de investigare a infracţiunilor informatice” 3 octombrie 2014, Râmnicu Vâlcea
Jud. Felix Alexandru, Tribunalul Buzău, Secţia penală „Deturnarea de fonduri” 31 octombrie 2014, Poiana Braşov
Jud. dr. Rodica Aida Popa,reprezentantulRomâniei la CCJE „Infracţiunea de divulgare a secretelor de stat – art. 303 Cod penal – aspecte deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor” 31 octombrie 2014, Poiana Braşov
Jud. Cristina Ciolacu, preşedintele Secţiei penale a Tribunalului Braşov „Aspecte deontologice în legătura cu infracţiunea de violare a secretului corespondenţei” 31 octombrie 2014, Poiana Braşov
Jud. Mihai Viorel Tudoran, preşedintele Secţiei penale a Curţii de Apel Ploieşti „Scurtă abordare comparativă a infracţiunii de conflict de interese în vechiul şi actualul Cod penal” 31 octombrie 2014, Poiana Braşov
Jud. Constantin Epure, preşedintele Secţiei penale a Curţii de Apel Braşov „Infracţiunea de abuz în serviciu” 31 octombrie 2014, Poiana Braşov
Jud. Elena Poiană, Tribunalul Harghita, Secţia penală „Infracţiunea de folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual – aspecte deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor” 31 octombrie 2014, Poiana Braşov
Jud. dr. Voicu Puşcaşu, Judecătoria Deva „Circumstanţele agravante” 14 noiembrie 2014, Alba Iulia
Jud. Ancuţa Pura, Secţia penală a Curţii de Apel Alba Iulia „Obligaţiile judecătorului şi avocatului în faza judecăţii în primă instanţă” 14 noiembrie 2014, Alba Iulia
Jud. dr. Rodica Aida Popa,reprezentantulRomâniei la CCJE „Renunţarea la aplicarea pedepsei. Aspecte deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor” 14 noiembrie 2014, Alba Iulia
Jud. Anda Santai, Judecătoria Sibiu „Circumstanţe atenuante” 14 noiembrie 2014, Alba Iulia
Jud. Emil Lukacs, Tribunalul Militar Cluj „Agresiunea asupra fătului. Drepturi şi obligaţii deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor” 16 ianuarie 2015, Cluj-Napoca
Jud. Valentin Chitidean, Secţia penală a Curţii de Apel Cluj „Obstrucţionarea justiţiei. Drepturi şi obligaţii deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor” 16 ianuarie 2015, Cluj-Napoca
Jud. dr. Rodica Aida Popa,reprezentantulRomâniei la CCJE „Traficul de persoane – art. 210 Cod penal. Aspecte deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor 16 ianuarie 2015, Cluj-Napoca
Jud. Mihai Ghica, Judecătoria Cluj-Napoca „Aspecte teoretice şi practice ale judecătorului de cameră preliminară. Drepturi şi obligaţii deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor” 16 ianuarie 2015, Cluj-Napoca
Jud. Carmen Domocoş, preşedintele Tribunalului Bihor, lector univ. dr. Facultatea de Drept, Universitatea din Oradea „Infracţiunea de violenţă în familie – art. 199 Cod penal. Aspecte deontologice comune ale profesiei de judecător şi avocat” 16 ianuarie 2015, Cluj-Napoca
Jud. Vlad Marian, preşedintele Judecătoriei Marghita „Infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare. Aspecte deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor. Aspecte deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor” 16 ianuarie 2015, Cluj-Napoca
Jud. Antik Levente Farkas, Curtea de Apel Oradea „Reflecţii privind drepturile şi obligaţiile judecătorilor şi avocaţilor în procedura de cameră preliminară” 16 ianuarie 2015, Cluj-Napoca
Jud. Dan Iulian Năstase şi Jud. Coadă Ciprian, Curtea de Apel Constanţa „Inducerea în eroare a organelor judiciare – art. 268 Cod penal. Aspecte deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor” 27 februarie 2015, Constanţa
Jud. Gheorghe Teodor Viorel, Tribunalul Constanţa „Încălcarea solemnităţii şedinţei – art. 278 Cod penal. Aspecte deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor” 27 februarie 2015, Constanţa
Jud. dr. Rodica Aida Popa,reprezentantulRomâniei la CCJE „Regimul măsurilor educative neprivative de libertate (art. 117-123 din Codul penal). Aspecte deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor” 27 februarie 2015, Constanţa
Jud. Nicolae Nedelcu, Judecătoria Tulcea „Ultrajul judiciar – art. 279 Cod penal. Aspecte deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor 27 februarie 2015, Constanţa
Jud. Lucian Balaş, Judecătoria Arad „Răspunderea penală a persoanei juridice” 13 martie 2015, Timişoara
Jud. Florentin Vlad, Tribunalul Arad „Unele aspecte controversate ale infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei” 13 martie 2015, Timişoara
Jud. dr. Rodica Aida Popa,reprezentantulRomâniei la CCJE „Regimul măsurilor educative neprivative de libertate (art. 117-123 din Codul penal). Aspecte deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor” 13 martie 2015, Timişoara
Jud. Olimpiu Daniel Berindei, Tribunalul Arad „Procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice, analiza comparativă între vechea legislaţie şi noul Cod de procedură penală” 13 martie 2015, Timişoara
Jud. Laura Maria Tomici, Judecătoria Timişoara „Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei în noul Cod penal” 13 martie 2015, Timişoara
Jud. Laurenţiu Marius Hetriuc, Curtea de Apel Suceava, Secţia penală şi pentru cauze cu minori „Consideraţii teoretice privind infracţiunea de asistenţă şi reprezentare neloială prevăzută de art. 284 Cod penal” 27 martie 2015, Gura Humorului
Jud. Alina Gianina Prelipcean, Curtea de Apel Iaşi, Secţia penală şi pentru cauze cu minori „Infracţiunea de compromitere a intereselor justiţiei prevăzută de art. 277 alin. 2 şi alin. 3 Cod penal” 27 martie 2015, Gura Humorului
Jud. dr. Rodica Aida Popa,reprezentantulRomâniei la CCJE „Infracţiunea de influenţare a declaraţiilor – art. 272 din Codul penal. Aspecte deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor” 27 martie 2015, Gura Humorului
Jud. Gabriela Baltag, Tribunalul Neamţ şi preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România „Limitele cercetării abuzive în relaţia avocat – suspect-inculpat” 27 martie 2015, Gura Humorului
Jud. Iulia Gabriela Lulciuc, Preşedintele Judecătoriei Suceava „Obligaţii deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor. Consecinţele încălcării acestora” 27 martie 2015, Gura Humorului
Jud. Costică Diţă, Curtea de Apel Bacău, Secţia penală „Încălcare dreptului la apărare –sancţiuni procesuale” 27 martie 2015, Gura Humorului

 

La susţinerea Proiectului au conlucrat decanii barourilor, INPPA, centrele teritoriale ale INPPA.

Managerul I.N.P.P.A. a ţinut legătura permanentă cu doamna judecător dr. Rodica Aida Popa, care a contribuit decisiv la asigurarea condiţiilor optime de participare şi implicare a colegiilor curţilor de apel.

Au refuzat să participe în Proiect barourile Dolj şi Vrancea. Centrul teritorial I.N.P.P.A. Craiova s-a implicat în activităţile aferente celei de a doua etape a Proiectului prin lectori, indicaţi de decanii barourilor participante.

Reuşita Proiectului, din punctul de vedere al U.N.B.R., aparţine în exclusivitate decanilor barourilor care au sprijinit Proiectul, în mod special decanilor din localităţile aflate pe raza baroului la care s-a organizat activitatea în Proiect.

În anexa nr. 2 la Raport sunt prezentate rezultatele centralizate ale chestionarului sociologic iniţiat pentru realizarea obiectivelor Proiectului.

S-a decis ca într-o Conferinţa naţională, special organizată, în luna septembrie 2015 să se analizeze evoluţia Proiectului, impactul acestuia, realizările / lipsurile Proiectului şi să se prezinte propunerile iniţiatorilor privind concretizarea rezultatelor în Proiecte comune, dezvoltarea Proiectului prin atragerea altor profesii juridice

E. Activitatea de secretariat şi a serviciilor tehnico-administrative

Departamentului Secretariat, aflat sub coordonarea Secretarului General şi-a îndeplinit sarcinile specifice, în prezentul raport evidenţiindu-se principalele activităţi şi sarcini de serviciu desfăşurate de către personalul departamentului în perioada martie 2014 – mai 2015.

Activitatea Departamentului de Secretariat de asigurare a interfeţei U.N.B.R. cu barourile membre, instituţii, persoane, organisme şi organizaţii la nivel naţional şi internaţional privind gestionarea documentelor şi corespondenţei interne/externe, s-a desfăşurat, cu un efort sporit. Numărul mic de angajaţi ai U.N.B.R. şi modul complex de înregistrare/evidenţiere a documentelor/corespondenţei în sistemul electronic de înregistrare şi arhivare al U.N.B.R. care presupune scanarea/postarea tuturor documentelor primite/transmise au reclamat situaţii frecvente în care angajaţii U.N.B.R. lucrează peste program.

În perioada menţionată s-au înregistrat în sistem 3120 lucrări. Personalul compartimentului secretariat a întocmit şi a transmis lucrările multiplicate şi peste 1360 adrese/reveniri către barouri şi către petenţi privind contestaţii, sesizări şi alte petiţii/memorii înregistrate şi soluţionate de către organele de conducere.

Departamentul Secretariat a gestionat înregistrarea, întocmirea corespondenţei, multiplicarea, scanarea şi postarea pentru 285 lucrări, care au fost înaintate Secretarului General pentru programare spre soluţionare în şedinţele Comisiei Permanente. Corespunzător, s-au constituit 377 dosare/lucrări pentru programarea spre soluţionare de către Consiliul UNBR.

Personalul secretariatului a sprijinit şi activitatea Secretarului General al U.N.B.R. desfăşurând următoarele activităţi:

– redactare a peste 300 adrese, scanarea şi postarea tuturor deciziilor şi documentelor aferente dosarelor soluţionate de către Consiliul U.N.B.R. şi Comisia Permanentă, în fişierele corespondente fiecărei lucrări;

– înregistrare în condica de şedinţe a lucrărilor Consiliului U.N.B.R. şi ale Comisiei Permanente; – arhivarea tuturor deciziilor şi hotărârilor emise de către organele profesiei;

– organizarea şi desfăşurarea protocolului la toate acţiunile U.N.B.R..

S-au desfăşurat activităţi specifice de organizare şi suport pentru asigurarea audienţelor săptămânale ale Preşedintelui U.N.B.R. cât şi pentru desfăşurarea şedinţelor Comisiei Centrale de Disciplină.

În perioada raportată, personalul secretariatului a asigurat expedierea zilnică a corespondentei, elaborate de către departamentele precum şi a deciziilor emise de organele profesiei – Consiliul U.N.B.R., Comisa Permanenta, Comisia Centrală de Disciplină şi Secretariatul General. S-au întocmit borderouri, referate de decontări şi raportări lunare privind cheltuielile de expediere a corespondentei.

S-a sprijinit activitatea de centralizare a situaţiilor/raportările barourilor privind contribuţiile datorate U.N.B.R..

S-a sprijinit activitatea Departamentului de Cooperare Internaţională al U.N.B.R. prin executarea unor lucrări de traducere şi redactarea corespondenţei în peste 75 de cazuri.

S-au făcut demersurile necesare pentru organizarea deplasărilor reprezentanţilor U.N.B.R. la cele 16 reuniuni/evenimente care s-au desfăşurat în străinătate cu participarea acestora: înregistrări delegaţi, corespondenţă, rezervări şi referate plăţi.

A fost susţinută, prin activităţi specifice de secretariat: înregistrări corespondentă, dosare, documente şi expediere facturi, corespondenţă, activitatea AEGRM în ceea ce priveşte autorizarea agenţilor ca operator AEGRM-UNBR şi întâlnirile de lucru organizate de directorii acesteia cu terţii sau cu agenţii.

Secretariatul a sprijinit activităţile privind examenul de primire în profesie, sesiunea septembrie 2014 prin furnizarea de informaţii, înregistrarea, scanarea, postarea, transmiterea către I.N.P.P.A. a diferitelor cereri/contestaţii de completare a documentelor de înscriere, contestaţii la barem etc..

S-au colectat şi s-au centralizat datele/chestionarele privind formele de exercitare a profesiei care au colaborat pentru implementarea protocolului U.N.B.R. – INM – I.N.P.P.A. privind efectuarea stagiului de practică a auditorilor de justiţie – cursanţi INM, în anul 2014.

Compartimentul secretariat a pregătit şi a redactat 207 decizii ale Consiliului U.N.B.R. în următoarele domenii: jurisdicţia profesiei, ratificări ale deciziilor Comisiei Permanente privind acordarea ajutoarelor din Fondul de solidaritate al avocaţilor, ratificări ale deciziilor preşedintelui privind soluţionarea plângerilor împotriva avocaţilor şi privind onorariile, acordarea diplomelor de merit.

Compartimentul secretariat a pregătit şi a redactat 24 hotărâri ale Consiliului U.N.B.R. cu privire la: organizarea examenelor de primire în profesie, modificarea statutului profesiei de avocat, stabilirea calendarului activităţilor organelor profesiei, aprobarea propunerilor Consiliului Casei de Asigurări a Avocaţilor privind nivelul venitului de referinţă, al punctul de pensie, al indemnizaţiei pentru creşterea copilului în anul 2015.

S-au pregătit şi s-au definitivat 69 decizii ale Comisiei Permanente în materia acordării ajutoarelor din Fondul de solidaritate al avocaţilor, pentru finalizarea procedurilor de validarea a examenului de absolvire a INPPA, pentru perfecţionarea Regulamentului privind cardul pentru legitimarea avocaţilor.

S-au redactat 60 de decizii ale Preşedintelui U.N.B.R. referitoare la soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva deciziilor emise de barouri cu privire la sesizări ce au ca obiect declanşarea anchetei disciplinare împotriva avocaţilor sau cu privire la stabilirea onorariilor, în condiţiile în care astfel de contestaţii sunt inadmisibile. Deciziile Preşedintelui U.N.B.R. au fost validate de Consiliul U.N.B.R..

UNBR a fost solicitat prin sistemul IMI (Sistem de Informare a Pieţei Interne al Comisiei Europene) cu o singură notificare de către autoritatea competentă din Italia privind legalitatea operaţiunilor efectuate pe teritoriul României în ipoteza în care o persoană a solicitat autorităţilor italiene recunoaşterea titlului profesional obţinut în România.

De asemenea U.N.B.R. a formulat 3 notificări prin sistemul IMI către autoritatea competentă din Spania cu privire la legalitatea exercitării profesiei de către 3 avocaţi care au solicitat recunoaşterea titlului profesional obţinut în Spania şi care au solicitat înscrierea într-un barou român.

Compartimentul administrativ competent a pregătit documentaţia în raport de care Comisia Permanentă a emis 13 Avize Conforme privind recunoaşterea titlului profesional de avocat obţinut în străinătate, după cum urmează:

– 7 Avize pentru avocaţi care au solicitat inclusiv exercitarea profesiei în drept românesc (6 din UE şi 1 din Republica Moldova);

– 6 Avize pentru avocaţi care nu au solicitat şi exercitarea profesiei în dreptul românesc (4 din Uniunea Europeană şi 2 din Republica Moldova).

Secretariatul a sprijinit activitatea Comisiei Permanente care a organizat examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română pentru avocaţii străini care au solicitat să dobândească dreptul de a acorda consultanţă juridică în dreptul românesc.

S-au luat măsurile tehnice pentru organizarea examenului în zilele de 9 şi 10 octombrie 2014, la care a participat un singur candidat, care a fost declarat admis: av. LIFSCHITZ I. MARCEL din Baroul Mureş.

Compartimentul administrativ însărcinat cu activitatea tehnică a îndeplinit atribuţiile ce revin U.N.B.R., în calitate de autoritate română competentă privind profesia de avocat, în sistemul Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 03.05.2004

În conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (2), art. 3 alin. (2), art. 37 alin. (1) şi Anexa nr. 2 pct. 1, Anexa nr. 3 pct. 1 din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 03.05.2004 în baza dispoziţiilor art. 68 alin. (3), art. 97 lit. e) şi f), art. 101 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 07.02.2011, cu modificările şi completările ulterioare, s-au emis 11 Certificate de atestare a titlului profesional de avocat, act necesar pentru înscrierea avocaţilor români în barouri din Uniunea Europeană.

S-au constituit dosare corespunzătoare după verificările impuse de procedura stabilită de Comisia Permanentă pentru eliberarea certificatelor de atestare a titlului profesional de avocat.

S-a renunţat la cerere de către un avocat înscris în Baroul Dâmboviţa, renunţare comunicată de barou odată cu procesul-verbal al şedinţei de Consiliu în care s-a făcut renunţarea.

Menţionăm că din octombrie 2007 şi până în prezent au fost emise un număr de 132 de certificate.

Nu se percepe o taxă administrativă pentru soluţionarea unor astfel de cereri.

Termenul de emitere a unui certificat a fost redus la maximum 7 zile lucrătoare, dacă documentaţia necesară este verificată şi completată la timp cu concursul baroului în care este înscris solicitantul.

*

Serviciul tehnico-administrativ privind monitorizarea litigiilor în care U.N.B.R. figurează ca parte şi-a desfăşurat activitatea sub coordonarea Secretarului general al U.N.B.R..

În baza mandatului primit de la Preşedintele U.N.B.R., Secretarul General al U.N.B.R. repartizează litigiile către avocaţii colaboratori comunicaţi către U.N.B.R. de Baroul Bucureşti sau desemnaţi de decanii barourilor pentru litigiile din ţară.

Cu ocazia încheierii contractului de asistenţă juridică, se predă documentaţia necesară formulării întâmpinării pe bază de proces verbal. A fost introdusă înscrierea în contract a unei noi clauze la art. 5, având următoarea formulare:

„Avocatul desemnat se obligă să prezinte clientului proiectul întâmpinării pe care urmează să o depună în termen legal la instanţă, rapoarte informative după fiecare şedinţă la termenele stabilite în cauză, iar, după pronunţare, un referat succint privitor la desfăşurarea procesului şi a dezbaterii pe fondul cauzei.”

Evidenţa litigiilor este ţinută atât pe suport material, cât şi electronic şi este inclusă în sistemul „Management Document” întocmindu-se următoarele lucrări:

  • opis alfabetic după numele reclamantului;
  • tabelul litigiilor în ordinea înregistrării, pe toată ţara, sub indicativul /i/anul;
  • tabelele litigiilor din Bucureşti şi din ţară în ordinea înregistrării;
  • tabelele litigiilor pe fiecare curte de apel şi instanţe din circumscripţia acesteia;
  • tabelele litigiilor din Bucureşti şi din ţară în ordinea cronologică a termenelor de judecată
  • fişa individuală a avocatului colaborator: fişa cumulativă a onorariilor + procesele verbale.

În activitatea curentă se constată şi deficienţe. Nu sunt transmise, ori sunt transmise cu întârziere, actele procedurale solicitate sau care sunt întocmite pentru barouri, când acestea sunt părţi în litigii, fie actele aflate în dosarul cauzei (cererea de chemare în judecată, recursul, răspunsul la întâmpinare, încheierea de la dezbateri).

Sunt întocmite cu întârziere informările făcute de avocaţi cu privire la evoluţia litigiului, solicitarea unor documente relevante, comunicarea documentelor cu caracter probatoriu, etc..

Studiul şi analiza hotărârilor judecătoreşti pronunţate în litigiile cu U.N.B.R. demonstrează o practică judiciară neunitară în cadrul aceleiaşi categorii de litigii, uneori având acelaşi obiect.

De altfel, aceeaşi constatare se poate face şi în privinţa actelor jurisdicţionale emise de consiliile barourilor.

Se evidenţiază existenţa unei practici neunitare la nivelul fiecărui actor implicat în jurisdicţia profesională.

Pentru realizarea unei practici unitare ar fi binevenită cercetarea de către I.N.P.P.A. a hotărârilor judecătoreşti aflate în arhiva U.N.B.R., realizarea unor culegeri de practică judiciară care să orienteze activitatea consiliilor barourilor şi să orienteze managementul consiliilor barourilor în procedura soluţionării contestaţiilor şi emiterii actelor ce vizează jurisdicţia profesională.

Se înregistrează un cuantum ridicat al cheltuielilor de judecată, ocazionate de numărul mare al litigiilor generate de instabilitatea legislativă.

Este necesar să se acţioneze pentru:

  • o atitudine preventivă şi prudentă în procesul îndeplinirii atribuţiilor jurisdicţionale ale consiliilor barourilor;
  • desemnarea, cu prioritate a avocaţilor care reprezintă U.N.B.R., din rândul consilierilor U.N.B.R.. Propunerea făcută de Preşedintele U.N.B.R. consilierilor U.N.B.R. din Baroul Bucureşti în anii anteriori a fost refuzată. S-au implicat în activităţi de apărare a U.N.B.R. numai domnii avocaţi Costea Corin Dănescu şi Flavius Munteanu.
  • reprezentarea U.N.B.R., a I.N.P.P.A. şi a baroului să fie de unul şi acelaşi avocat, dacă interesele acestora converg;
  • avocatul desemnat să fie împuternicit şi cu punerea în executare a hotărârilor irevocabile;

În perioada de după Congresul avocaţilor 2014 s-au monitorizat 172 de litigii în care este implicată U.N.B.R., din care 118 în Bucureşti şi 54 în ţară.

Numai în cursul întregului an 2014 s-au înregistrat în total un număr de 137 litigii. De la începutul anului 2015 numărul litigiilor în care U.N.B.R. este parte, este de 67.

O atenţie specială se impune a fi acordată litigiilor relative la desfăşurarea examenelor de primire în profesia de avocat. Specializarea avocaţilor în materia relativă la procedura desfăşurării examenelor de admitere în profesie a avut şi are un impact deosebit cu privire la activitatea consiliilor barourilor şi a centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A. care propun comisiile de examen, uneori fără verificarea completă a condiţiilor impuse de lege privind vechimea în profesie sau statutul real al celui propus să facă parte din comisia de examen. Problema constituirii Comisiei Naţionale de Examen „cu precădere din avocaţi – cadre didactice universitare” a devenit o chestiune litigioasă relevantă atât în ceea ce priveşte sintagma „cu precădere” cât şi cu privire la calitatea de „avocat – cadru didactic universitar” în condiţiile în care Legea nr. 51/1995 nu distinge cu privire la gradul didactic, vechimea în învăţământ sau facultatea de drept la care este încadrat în muncă avocatul propus în comisie, în condiţiile în care Consiliul U.N.B.R. a agrementat şi conlucrează numai cu facultăţile de drept acreditate să organizeze studii doctorale.

Avocaţii specializaţi în litigii relative la examenul de primire în profesia de avocat au pus şi pun la îndoială, în numele justiţiabililor, încrederea în persoana unora dintre membrii Comisiei, pe baza unor informaţii deţinute fie în virtutea demnităţii profesionale pe care o deţin în organele profesiei, fie din media, neverificate cu privire la prestigiul profesional al membrilor Comisiei.

Fără a nega libertatea deplină a realizării activităţilor de apărare în litigiile îndreptate împotriva Comisiei de Examen sau a Consiliului U.N.B.R., analiza hotărârilor pronunţate impune adoptarea de măsuri corespunzătoare cu privire la regulile procedurale privind aplicarea dispoziţiilor art. 17 alin. 2 – 4 din Legea nr. 51/1995.

Primirea în profesie în baza hotărârilor judecătoreşti în condiţiile în care Comisiile de examen sunt desemnate şi au o activitate temporară (pentru fiecare examen în parte), este dificilă şi are impact cu privire la însuşi prestigiul profesiei.

F. Activitatea reprezentanţilor U.N.B.R. în organizaţii internaţionale din care U.N.B.R. face parte. Relaţii internaţionale ale UNBR[4]

În cadrul Consiliului Barourilor Europene (C.C.B.E.), U.N.B.R. a participat la cele două Sesiuni plenare din lunile mai şi decembrie 2014 şi la 7 reuniuni ale Comitetului Permanent şi ale Comitetelor de lucru ale CCBE.

Reprezentarea U.N.B.R. la reuniunile de mai sus, a fost asigurată de Preşedintele de onoare al U.N.B.R., domnul avocat Calin Andrei Zamfirescu, şef al Delegaţiei Permanente a U.N.B.R. la CCBE şi de vicepreşedintele U.N.B.R. domnul avocat Dan Oancea.

La şedinţele Comitetului de lucru permanent PECO şi ale Comitetelor de lucru ale CCBE a participat secretarul general al U.N.B.R., av. Constantin Parascho.

Sesiunile Plenare ale C.C.B.E. au fost precedate de Reuniuni ale Comitetului Permanent.

În cadrul acestora s-a exprimat poziţia Corpului profesional al avocaţilor români, constituiţi în U.N.B.R. cu privire la intenţia Comisiei Europene de a modifica şi completa cele două directive sectoriale care reglementează activitatea transfrontalieră a avocaţilor din spaţiul european, în special a Directivei 5/98/CE privind libertatea de circulaţie a avocaţilor în spaţiul european.

U.N.B.R. a exprimat serioase rezerve în privinţa unor aspecte care, prin natura lor, pot aduce atingere valorilor fundamentale ale profesiei de avocat, cu referire specială la libera circulaţie în exercitarea profesiei de către entităţi profesionale multidisciplinare şi de către entităţi în care deţinerea în tot sau în parte a patrimoniului formelor de exercitare a profesiei aparţine unor terţi, care nu au calitatea de avocaţi.

CCBE a urmărit şi urmăreşte cu mare atenţie procesul de evaluare a Directivelor. Ca urmare, a adoptat poziţii comune asupra mai multor puncte abordate în raportul Universităţii din Maastricht, întocmit la solicitarea CE, cu privire la revizuirea Directivelor:

  • înscrierea avocaţilor din UE – art. 3 din Directiva 98/5
  • dubla deontologie – art. 6 din directiva 98/5 şi art. 4 din Directiva 77/249
  • exercitarea de activităţi salariale – art. 8 din Directiva 98/5
  • primirea în profesie în alt stat decât cel de origine – art. 10 din Directiva 98/5
  • exigenţele în materia capitalului formelor de exercitare a profesiei
  • deţinerea/conducerea formelor de exercitare a profesiei de către non – avocaţi – art. 11 (5) din Directiva 98/5
  • aplicarea Directivelor în privinţa cabinetelor avocaţiale

CCBE a subliniat că practica actuală demonstrează că cele două Directive oferă un model de piaţă liberalizată pentru serviciile profesionale în UE. Sistemul creat este simplu, nebirocratic şi foarte liberal, facilitând mobilitatea transfrontalieră a avocaţilor, în pofida marii diversităţi a sistemelor de drept ale statelor membre. Prin aceste două directive, avocaţii au atins un nivel de liberă circulaţie a profesiei în sânul UE, de neconceput în alte regiuni ale lumii, chiar şi în cadrul unor structuri federative (de exemplu, SUA).

Astfel, cu privire la înscrierea avocaţilor din UE în alte barouri decât cele în care s-au înscris iniţial – art. 3 din Directiva 98/5 – studiul Universităţii Maastricht sugerează o simplificare şi o uniformizare a procedurii de înscriere. Raportul conţine mai multe propuneri, printre care posibilitatea de a modifica Directiva sau de a utiliza cartea de identitate profesională CCBE, în scopul înscrierii.

CCBE a precizat că utilizarea cardului CCBE în scopul înscrierii nu este posibilă, datorită unor dificultăţi ordin tehnic şi a faptului că nu toţi membrii CCBE au adoptat cardul CCBE ca instrument naţional de legitimare profesională.

În aceste condiţii CCBE a considerat că nu este cazul să se procedeze la modificarea directivei, dar toţi membrii CCBE trebuie să aplice cu stricteţe prevederile directivei, fără a cere solicitanţilor alte documente în afara celor expres menţionate în directivă.

Cu privire la dubla deontologie – a) art. 6 (1) din directiva 98/5 – s-a apreciat că prevederile potrivit cărora un avocat stabilit într-un Stat Membru primitor trebuie să se supună aceloraşi reguli profesionale şi deontologice aplicabile avocaţilor care exercită profesia sub titlul profesional al statului primitor sunt de actualitate. În consecinţă, CCBE a concluzionat că un avocat care profesează sub titlul profesional de origine rămâne supus regulilor profesionale şi deontologice ale statului său de origine numai în măsura în care acestea sunt compatibile cu regulile statului primitor. În caz de conflict de reguli, cele ale statului primitor prevalează asupra celor ale statului de origine. În aceste condiţii, nu se impune modificarea directivei.

Cu privire la prestarea de servicii profesional temporare – art. 4 din Directiva 77/249 – CCBE a estimat că singura interpretare a articolului 4 (2) al acestei directive este identică cu cea a art. 6 (1) din directiva 98/5, în sensul că nu se impune o modificare a directivei 77/249 şi nu presupune o modificare a directivei.

Cu privire la exercitarea unei activităţi salarizate – art. 8 din Directiva 98/5 – prevederile Directivei potrivit cărora avocatul înscris în Statul membru primitor sub titlul său profesional de origine poate profesa în calitate de avocat salarizat al altui avocat, al unei asociaţii ori societăţi de avocaţi, al unei persoane juridice de drept public ori privat, în măsura în care Statul membru primitor permite acest lucru pentru avocaţii înscrişi sub titlul profesional din acest din urmă stat sunt de actualitate.

Interpretarea oficială a CCBE este în sensul că articolul 8 conferă avocatului care profesează sub titlul său profesional de origine, dreptul de a avea acces la formele de exerciţiu profesional salarizat de care beneficiază avocaţii din Statul membru primitor, independent de orice restricţie la activitatea salarizată în statul său de origine.

Totodată, când profesează în statul de origine, avocatul salarizat rămâne supus tuturor restricţiilor asupra exercitării activităţilor salarizate, inclusiv interdicţia de a reprezenta sau de asista pe angajatorul său.

În aceste condiţii, modificarea directivei este inutilă

Referitor la înscrierea în profesia de avocat în baroul din Statul membru primitor – art. 10 din Directiva 98/5 – procedură la care au recurs puţini avocaţi. CCBE a menţionat că avocaţii stabiliţi sub titlul profesional din Statul membru de origine, se bucură de toate drepturile de exercitare a profesiei. În consecinţă, se consideră că primirea în profesie în Statul gazdă nu ar constitui o necesitate iar modificarea directivei este inutilă. Nu există dovezi care să confirme ipoteza conform căreia numărul redus de avocaţi care recurg la art. 10 se datorează obstacolelor care decurg din această dispoziţie.

Au fost examinate de CCBE şi exigenţele în materia formelor de exercitare a profesiei.

În temeiul art. 54 şi 62 din Tratatul de Constituire a UE, societăţile se bucură de aceleaşi drepturi de liberă circulaţie ca şi persoanele fizice. Conform jurisprudenţei CJUE, Statele membre primitoare nu pot limita libera circulaţie a societăţilor înfiinţate în statele de origine, din motive ţinând de forma lor juridică. Totodată, societăţile sunt obligate să se conformeze regulilor referitoare la exercitarea anumitor activităţi profesionale şi celor obligatorii pentru persoanele juridice şi fizice, indiferent de forma lor juridică.

Art. 11 (1) precizează: „În cazul în care, regulile fundamentale care guvernează un anumit grup în statul de origine al acestuia sunt incompatibile cu regulile fundamentale ce decurg din dispoziţii legale, regulamentare şi administrative ale Statului membru primitor, acestea din urmă se aplică în măsura în care respectarea lor este justificată de interesul general constând din protecţia clienţilor şi a terţilor”

În aceste condiţii, punerea în aplicare a art. 11 (1) din directiva 98/5, conform dreptului primar şi jurisprudenţei CJUE, impune atât respectarea dreptului societăţilor din Statul membru de origine, cât şi a regulilor fundamentale ale Statului membru primitor care guvernează exercitarea profesiei de avocat pe teritoriul său, ipoteză în care formele de exercitare a profesiei organizată în societăţi au tratament egal cu tratamentul naţional.

Cu privire la deţinerea capitalului în tot sau în parte şi conducerea formelor de exercitare a profesie de către non – avocaţi, art. 11 (5) din Directiva 98/5 – s-a examinat de CCBE art. 11(5) din Directiva 98/5 care prevede:

„Prin excepţie de la alineatele (1)-(4), Statul membru primitor poate refuza unui avocat înscris sub titlul său profesional de origine să exercite profesia de avocat pe teritoriul său în calitate de membru al unei asemenea grupări, în măsura în care interzice avocaţilor care profesează sub titlul lor propriu profesional, exercitarea profesiei în cadrul unei grupări care cuprinde persoane din afara profesiei de avocat.

Gruparea este considerată ca fiind una ce cuprinde peroane din afara profesiei, în situaţia în care:

  • capitalul acesteia este deţinut în totalitate sau în parte
  • denumirea sub care profesează este utilizată
  • puterea de decizie este exercitată, de facto sau de jure

de persoane care nu au calitate de avocaţi în sensul art. 1, paragraful 2.

Atunci când regulile fundamentale care guvernează o astfel de grupare de avocaţi în Statul membru de origine sunt incompatibile, fie cu regulile în vigoare în Statul membru primitor, fie cu dispoziţiile cuprinse în primul alineat, Statul membru primitor poate să se opună deschiderii unei sucursale sau unei agenţii, fără restricţiile prevăzute la punctul 1 pe teritoriul său.”

CCBE, în acord cu majoritatea legislaţiilor din Statele membre, estimează că investirea de capitaluri de către terţi în cabinetele de avocatură şi o participare majoritară reprezintă o ameninţare reală la adresa bunei exercitări a profesiei şi, prin aceasta, la buna administrare a justiţiei şi la accesul cetăţenilor la justiţie.

Participarea unor non-avocaţi în cadrul cabinetelor avocaţiale nu se limitează doar la capitalurile unor terţi sau la situaţia în care investitori non-avocaţi sunt proprietari sau coproprietari ai unui cabinet. Participarea unor non-avocaţi se produce, în unele Statele membre sub diverse forme, de exemplu, foşti avocaţi, avocaţi pensionari, văduve sau descendenţi ai unor foşti asociaţi, etc..

Având în vedere aceste diferenţe, CCBE estimează că, fără a contraveni formulării textului prevăzut la art. 11(5), refuzul exercitării profesiei de către astfel de forme asociative sau forme de exercitare a profesiei pe teritoriul unui stat a cărui legislaţie nu permite participarea unor non-avocat la constituirea / conducerea formelor de exercitare a profesiei trebuie supus unui test de proporţionalitate, după o evaluare distinctă a fiecărui caz.

S-a avut în vedere de CCBE cazul Gebhard din 30 noiembrie 1995 (dosar C-55/94) al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) care a aplicat, pentru prima dată, principiul proporţionalităţii. În acea perioadă Directiva în materia libertăţii de stabilire a avocaţilor nu fusese adoptată, iar Directiva asupra libertăţii prestării de servicii avocaţiale facilita numai prestarea de servicii temporare. S-a reţinut că s-a decis că „măsurile naţionale susceptibile de a obtura sau de a face mai puţin atrăgătoare exercitarea libertăţilor fundamentale garantate prin Tratat trebuie să îndeplinească patru condiţii :

  • să fie aplicate de manieră nediscriminatorie;
  • să fie justificate de raţiuni imperioase de interes general;
  • să poată garanta realizarea obiectivului pe care îl urmăresc;
  • să nu depăşească limita a ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului urmărit”

Aceste patru condiţii constituie „testul de proporţionalitate” în raport de care se recomandă de CCBE aplicarea prevederilor art. 11(5) al Directivei nr. 98/5.

Pornind de la jurisprudenţa CJUE, următoarele elemente pot fi considerate ca raţiuni de interes general: buna administrare a justiţiei, protecţia consumatorilor de servicii juridice, buna exercitare a profesiei de avocat, independenţa avocaţilor, respectarea obligaţiei de a evita riscul unor conflicte de interese, respectarea strictă a secretului profesional.

S-a concluzionat că modificarea art. 11(5) al directivei 98/5 este inutilă. Conform dreptului material şi jurisprudenţei CJUE, posibilitatea acordată statelor membre de a refuza stabilirea, aşa cum este prevăzută la art. 11(5) este supusă unui test de proporţionalitate, în umrma evaluării fiecărui caz în parte.

S-a examinat şi aplicarea directivelor în privinţa cabinetelor avocaţiale.

Studiul Universităţii din Maastricht propune ca aplicarea celor două directive să fie extinsă şi la cabinetele avocaţiale, în lipsa unei prevederi exprese în acest sens.

CCBE consideră că, în formularea sa actuală, art. 11 din directive 98/5 tratează şi exercitarea în grup a profesiei, chiar dacă vorbeşte doar de avocaţi care exercită profesia în mod individual. Cu toate acestea, cabinetele de avocaţi care se conformează regulilor profesionale ale Statului membru primitor beneficiază, şi ele, de dreptul la libera circulaţie, în lumina dreptului material şi al jurisprudenţei CJUE. Dacă articolul 11 este corect aplicat, conform dreptului material şi al jurisprudenţei CJUE, directiva nu are nevoie şi nici nu beneficiază de o modificare în sensul lărgirii câmpului său de aplicare la cabinetele avocaţiale.

În tratarea subiectelor de mai sus s-a produs o modificare în concepţia CCBE faţă de textul prezentat înaintea Reuniunii Plenare CCBE din iunie 2014, în sensul că investirea de capital de către terţi în cabinetele de avocatură şi chiar o participare majoritară a capitalului non-avocaţilor în societăţile de avocaţi poate reprezenta o adevărată ameninţare la adresa bunei exercitări a profesiei.

În cursul Reuniunii Comitetului Permanent de la Milano (septembrie 2014) a fost adoptat documentul de poziţie al CCBE referitor la această problematică. S-a exprimat punctul de vedere oficial al CCBE, în sensul că nu se impune o modificare sau completare a celor două Directive. U.N.B.R. a evidenţiat pericolul reprezentat de modificările preconizate – în special cele referitoare la posibilitatea de a fi investit în formele de exercitare a profesiei capital non-avocaţial – pentru respectarea valorilor fundamentale ale profesiei.

Lucrările comitetelor de lucru ale CCBE continuă cu privire la subiectele sus-menţionate.

Se analizează şi problematica asigurării de răspundere profesională care să acopere şi activităţile desfăşurate de avocaţi în alte state, în special în cazul prestării de servicii avocaţiale în mod ocazional.

Un punct de vedere cristalizat până în acest moment este cel potrivit căruia această problematică constituie obiect al Directivei Serviciilor şi că nu se impune o completare a celor două Directive în materia profesiei de avocat.

Cele două Reuniuni Plenare ale CCBE (mai şi noiembrie 2014) au fost precedate de întruniri ale delegaţilor împuterniciţi cu comunicarea şi cu asigurarea informărilor asupra activităţii CCBE.

Discuţiile au constituit un bun prilej pentru un util schimb de experienţă, axându-se pe activităţile ce urmau să fie organizate cu ocazia „Zilei Europene a Avocaţilor”, marcată pentru prima oară în data de 10 decembrie 2014.

Reprezentantul U.N.B.R. a prezentat manifestărilor ce urmau a fi organizate de către barouri şi U.N.B.R..

S-a decis ca ulterior toţi ofiţerii de informaţii să informeze CCBE asupra desfăşurării şi ecoului manifestărilor dedicate acestui eveniment. Toate aceste informări să au făcut obiectul întrunirii ofiţerilor de informaţii din cadrul CCBE de la reuniunea Comitetului Permanent din 19-20 februarie 2015, de la Londra.

La 28 noiembrie 2014 a avut loc o întrunire a Comitetului de lucru al CCBE pentru libertatea de stabilire a avocaţilor în spaţiul UE şi SEE.

S-au cerut lămuriri Delegaţiei Permanente a U.N.B.R. asupra unei cereri formulate de un cetăţean italian, care a solicitat excluderea U.N.B.R. din rândul membrilor CCBE, pe motivul lipsei de legitimitate a U.N.B.R., constând în inexistenţa unui act de înfiinţare şi de înregistrare a acestiea în Registrul Persoanelor Juridice din România.

S-a identificat că autorul cererii face parte din cei 122 de cetăţeni italieni care au obţinut fraudulos în România un titlu profesional de avocat, iar ulterior nu au reuşit să fie înscrişi în Registrul avocaţilor europeni al unui barou din Italia.

S-a apreciat, urmare clarificărilor, că cerere nu reprezintă altceva decât o reacţie la refuzul valorificării în Italia a unui titlu profesional obţinut fraudulos într-una din ţările Uniunii Europene.

Deoarece la nivelul CCBE nu există nici-un fel de dubiu asupra legitimităţii caracterului legal al înfiinţării şi funcţionării U.N.B.R., cererea nu a fost înscrisă pe ordinea de zi a Reunii Plenare din 28 – 29 noiembrie 2014.

A fost adoptat bugetul CCBE aferent anului 2015.

În ceea ce priveşte cuantumul contribuţiei U.N.B.R. acesta a fost stabilit la nivelul de 61.860 Euro. Iniţial cuantumul fusese stabilit la nivelul a 68.000 Euro pentru anul 2015 şi la 78.000 Euro pentru anul 2016.

S-au purtat tratative pe parcursul anului 2014 cu Comitetul Financiar al CCBE şi s-a reuşit ca după Reuniunea Plenară CCBE de la Verona (mai 2014), Comitetul Financiar al CCBE să comunice, la 9 septembrie 2014, propunerea viitoarelor contribuţii ale U.N.B.R. până în anul 2020.

Despre comunicare a fost informată Comisia Permanentă a U.N.B.R. la proxima şedinţă a acesteia.

Perioada de tranziţie privind cotizaţia datorata de România la CCBE, care urma să expire pentru România în anul 2015, a fost prelungită până în anul 2020.

Urmează ca la acel moment situaţia contribuţiei României la bugetul CCBE să fie reanalizată, prin prisma faptului că perioada de tranziţie expiră în momentul în care PIB-ul României ajunge la 80% din PIB-ul mediu european.

S-a analizat de către CCBE proiectul documentului de poziţie al CCBE privind folosirea conferinţelor video în procedurile penale transfrontaliere. Luând act de intenţia Comisiei Europene de a recomanda Statelor membre folosirea conferinţelor video în proceduri penale transfrontaliere, CCBE îşi exprimă serioase rezerve în această privinţă. Ele sunt determinate de eliminarea principiului contradictorialităţii proceselor penale şi de omisiunea asistării suspectului de către avocat, în tot parcursul procedurilor.

Chiar şi în situaţia în care asistarea suspectului va fi garantată, CCBE estimează că videoconferinţele nu trebuie să devină un mijloc curent de desfăşurare a anchetelor ori proceselor penale, ele putând fi folosite numai în cazuri excepţionale, temeinic motivate.

În viziunea CCBE, recurgerea la un astfel de mecanism este determinată de raţiuni cu caracter exclusiv financiar. Economiile realizate pe această cale nu pot duce la încălcarea dreptului fundamental la apărare, care se realizează mult mai eficient în cadrul unor dezbateri la care toate părţile sunt prezente.

Totodată CCBE aminteşte că principiul contradictorialităţii constituie o piatră unghiulară a procesului penal. De exemplu, Curtea de Apel din Viena a dat recent publicităţii o hotărâre prin care folosirea videoconferinţelor în procesele penale este interzisă. Urmează ca în scurt timp această hotărâre să fie transmisă, în extenso, delegaţiilor membre CCBE.

S-a examinat implicarea membrilor CCBE în proiectul Platformei Europene de pregătire profesională continuă. Este vorba de un proiect finanţat din fonduri europene, care va permite furnizorilor de pregătire profesională continuă să posteze pe această platformă online, cursuri şi alte materiale de pregătire profesională, care pot fi ulterior accesate de avocaţii din Statele membre ale UE.

Platforma se află actualmente în faza de testare, urmând ca după finalizare, cursurile şi materialele să fie postate şi accesate de cei interesaţi. Totodată, CCBE va solicita preşedintelui comitetului de lucru e-justice din cadrul Comisiei Europene includerea platformei în planul de acţiune şi pe portalul e-justice.

În cadrul Reuniunii Plenare au mai fost analizate o serie proiecte ale CCBE aflate în curs de prelucrare şi finalizare:

a). Consultarea membrilor CCBE cu privire la modul de lucru şi domeniile în care CCBE este implicat, sugerându-se ca pe viitor CCBE să se concentreze prioritar asupra acelor probleme care pot aduce atingere valorilor fundamentale ale profesiei de avocat, cu accent sporit pe secretul profesional al avocatului şi pe confidenţialitatea comunicărilor avocat-client;

b). Proiectul unei declaraţii a CCBE privind migraţia şi drepturile refugiaţilor din afara spaţiului european, cu accent sporit pe apărarea demnităţii şi pe accesul neîngrădit la justiţie al acestei categorii de persoane;

c). Informările Delegaţiei Permanente a CCBE la Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a purtat pe parcursul anului 2014 o serie de convorbiri cu conducerea Curţii legate, în principal, pentru îmbunătăţirea formularului pe care Curtea îl foloseşte în cazurile în care plângerile sunt respinse pe motiv de inadmisibilitate. În prezent acest formular, care este transmis celor ce se adresează Curţii nu conţine vreo motivare privind inadmisibilitatea plângerii. Delegaţia Permanentă a CCBE a solicitat conducerii Curţii să insereze în aceste formulare tipizate şi menţiuni privind motivele care conduc la concluzia că o cerere este inadmisibilă, fie că este vorba de vicii de formă sau de aspecte procedurale, întrucât avocaţii nu au cum să dea clientelei lor explicaţiile necesare. Conducerea Curţii a luat act de solicitarea CCBE şi a promis că această problemă va fi analizată şi dezbătută în viitorul apropiat.

Activitatea delegaţiei României în Comitetul de lucru permanent PECO (Ţările din Europa Centrală şi de Est) al C.C.B.E. s-a axat pe implicarea în analiza unor situaţii care pun în pericol valorile fundamentale ale profesiei (cum sunt situaţiile ce au fost înregistrate în Turcia, Georgia, Belarus, Ucraina).

Scopul Comitetului PECO (Pays d’Europe Centrale et Orientale) este promovarea statului de drept şi a reformelor legislative în ţările Europei Centrale şi de Est. Activitatea Comitetului este structurată în grupuri de lucru cu caracter permanent, pe diverse domenii ale dreptului, care studiază legislaţia şi evoluţia profesiei de avocat în aceste ţări şi adoptă documente şi luări de poziţie ori de câte ori este cazul.

UNBR a participat la activitatea PECO de sprijinire a organismelor profesionale din aceste ţări, inclusiv prin transmiterea de mesaje de susţinere către conducerile executive ale respectivelor state.

S-a participat la conceperea de către PECO a consultanţei acordate organismelor profesionale din ţări care au statutul de membri asociaţi ori observatori ai C.C.B.E., în redactarea unor proiecte legislative cu impact asupra profesiei de avocat din aceste ţări.

La reuniunea Comitetului PECO de la Londra, din 25 februarie 2015, prezidată de Prim-vicepreşedintele CCBE, dl Michel Benichou şi la care a participat dl. Av. Calin Andrei Zamfirescu, s-a inclus pe ordinea de zi situaţia avocaţilor din Serbia.

S-a evocat analiza făcută în noiembrie 2014 cu privire la evoluţiile protestului avocaţilor din Serbia. CCBE a organizat o întâlnire specială cu Baroul din Serbia. CCBE a oferit asistenţă şi a mediat conflictul dintre avocaţii sârbi şi Ministerul Justiţiei.

O delegaţie comună a CCBE, International Bar Association (IBA), şi a Union Internationale des Avocats (UIA) a vizitat Serbia, la 10 decembrie 2014. Delegaţia a reuşit restabilirea dialogului dintre Ministerul Justiţiei şi Baroul sârb.

S-a analizat conlucrarea cu avocaţii şi situaţia avocaţilor din Belarus, Azerbaidjan, Turcia şi Ucraina.

Ca semn al recunoaşterii implicării U.N.B.R. în activităţile de susţinere a profesiei de avocat în cadrul Consiliului Barourilor Europene, Preşedinţia CCBE a comunicat U.N.B.R., la 9 aprilie 2015, numirea d-lui avocat Constantin Parascho, Secretar General al U.N.B.R. în funcţia de vicepreşedinte al Comitetului PECO, din cadrul Consiliului Barourilor Europene (CCBE).

Relaţiile bilaterale ale U.N.B.R. cu organisme similare din alte state s-au concretizat în următoarele acţiuni:

1. În perioada 22 – 24 mai 2014, s-a desfăşurat la Bucureşti vizita unei delegaţii a Consiliului Suprem al Avocaţilor din Bulgaria, condusă de doamna Ralitsa Neghenţova, preşedinte, ocazie cu care a avut loc un util schimb de experienţă privind probleme şi provocările cu care profesia se confruntă în ambele ţări, urmat de încheierea şi semnarea unui Memorandum de Înţelegere, similar celor încheiate anterior de U.N.B.R. cu organismele profesionale din Ungaria, Republica Moldova şi Serbia.

Urmare a semnării memorandumului, la sfârşitul lunii septembrie a aceluiaşi an, un reprezentant al U.N.B.R. a participat, ca invitat, la o sesiune de lucru organizată de Baroul Plovdiv, având ca temă procedura contenciosului constituţional.

2. Uniunea Naţională a Barourilor din România a fost reprezentată, prin av. dr. Dan Oancea, vicepreşedinte, la cea de a 64-a ediţie a Conferinţei Asociaţiei Avocaţilor din Germania (Deutscher Anwaltsverein – DAV), care s-a desfăşurat în perioada 5 – 8 iunie 2014 la Düsseldorf. Conferinţa se desfăşoară anual, prin rotaţie, în oraşele importante din Germania, participarea fiind deschisă tuturor avocaţilor, contra cost, taxele de participare fiind diferenţiate în funcţie de vechimea în profesie cât şi de manifestările/atelierele de lucru pentru care participanţii optează. În cadrul Conferinţei au fost organizate 29 de ateliere, la nivelul grupurilor de lucru ale Asociaţiei Avocaţilor Germani.

Pe parcursul Conferinţei, vicepreşedintele U.N.B.R. a purtat discuţii cu Preşedintele Asociaţiei Avocaţilor din Germania, părţile constatând că există un interes reciproc în vederea strângerii relaţiilor dintre cele două organisme profesionale. În acest sens, a fost convenită efectuarea de către o delegaţie a Asociaţiei Avocaţilor din Germania, condusă de Preşedintele acesteia, a unei vizite în România în cursul lunii septembrie a.c.

3. În perioada 8-10 septembrie 2014, o delegaţie a Asociaţiei Avocaţilor Germani condusă de dl. Avocat Prof. Dr. Wolfgang Ewer, preşedinte, a efectuat o vizită la Bucureşti, ocazie cu care au avut loc convorbiri cu conducerea executivă a U.N.B.R., părţile convenind asupra iniţierii unei colaborări, în special pe domenii ce ţin de pregătirea profesională a avocaţilor şi de sistemul german al avocaţilor specializaţi. În data de 9 septembrie 2014, Asociaţia Avocaţilor din Germania (DAV), împreună cu Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR), Fundaţia Germana pentru Cooperare Juridică Internaţională (IRZ), Camera de Comerţ Româno – Germană (AHK) şi cu sprijinul Ambasadei Germaniei la Bucureşti organizat, la Hotelul Intercontinental din Bucureşti, conferinţa cu tema „Sistemul de drept ca factor economic în România şi în Germania”.

Au susţinut alocuţiuni Prof. Dr. Wolfgang Ewer, Preşedintele Asociaţiei Germane a Avocaţilor (DAV), Avocat dr. Gheorghe Florea, preşedintele U.N.B.R., Dr. Julie Trappe de la Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională, Bonn, Avocat Markus Hartung, Preşedintele Comisiei DAV de drept al profesiei, Avocat Prof. Dr. Claus Köhler, LL.M., Preşedintele Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, München, a susţinut tema “Arbitrajul în cadrul soluţionării litigiilor transfrontaliere”, Avocat Prof. Dr. Falk Würfele, membru al Comisiei Directoriale a Grupului de Lucru Dreptul construcţiilor, DAV, Düsseldorf, Avocat Prof. Dr. Liviu Cristian Alunaru, Decanul Baroului Arad, Prof. Dr. Wolfgang Ewer, Preşedintele Asociaţiei Germane a Avocaţilor (DAV). Participanţii la dezbatere şi-au exprimat intenţia de a de a întări schimbul de experienţă şi de a colabora în continuare în vederea susţinerii dreptului continental la alegerea legii aplicabile şi a jurisdicţiei contractelor internaţionale.

Urmare a acestei vizite, în cadrul şedinţei Consiliului U.N.B.R. din data de 7.03.2015 a avut loc o conferinţă – dezbatere privind sistemul german al avocaţilor specializaţi, prezentat de dl. Avocat Philipp Wendt, directorul Academiei Germane a Avocaţilor – Societate pentru formarea iniţială şi continuă şi de prestări servicii mbH – Berlin.

Conferinţa s-a axat pe prezentarea reglementărilor germane privind modalităţile de conferire a titlurilor de avocat specializat şi a fost urmată de dezbateri privind aspectele pozitive sau negative ale acestor reglementări, în ideea că sistemul german ar putea fi un posibil exemplu pentru avocaţii români.

Prezentarea extrem de obiectivă şi elocventă a Domnului Avocat Philipp Wendt a permis participanţilor să aprecieze în ce măsură sistemul german poate constitui o sursa de inspiraţie pentru eventuale reglementări viitoare adoptate în cadrul profesiei de avocat din România.

4. În perioada 2-3 octombrie 2014 s-a desfăşurat la Sibiu, sub patronajul Ambasadei Elveţiei în România, Congresul Swiss Webacademy, în parteneriat cu instituţii şi alte entităţi naţionale şi internaţionale, în cadrul proiectului susţinut de International Telecommunications Union (ITU, ONU, Geneva). La Congres au participat ministere direct implicate, iar în calitate de partener şi co-organizator au participat Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Academia de Ştiinţe Economice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

UNBR a acceptat să aibă calitatea de partener şi a sprijinit Congresul, după ce anul trecut, Baroul Sibiu a devenit co-organizator al Congresului.

5. La 22 octombrie 2014, la sediul U.N.B.R., a avut loc o întâlnire cu membrii delegaţiei olandeze Gooische Lawyers Association, în cadrul căreia s-au purtat discuţii şi schimburi de idei privind viaţa profesională a avocaţilor din Olanda şi România, cu accent asupra perspectivelor prezumate referitoare la evoluţia profesiei.

Membrii delegaţiei olandeze au manifestat un interes deosebit în legătură cu traiectoria profesională a avocaţilor care erau în Barou la căderea comunismului, faţă de sistemul de pensii al avocaţilor din România şi structura de vârsta şi sex a Corpului de avocaţi români, precum şi faţă de impactul socio-economic al crizei în ceea ce priveşte veniturile majorităţii avocaţilor. Altă temă de discuţii a fost evoluţia medierii şi raporturile acestei profesii cu avocaţii.

Gooische Lawyers Association este o organizaţie constituită în 1983, al cărei obiectiv statutar constă în promovarea intereselor comune ale profesiei de avocat, precum şi a schimbului de idei şi cunoştinţe în această direcţie.

6. La 27 noiembrie 2014 la sediul U.N.B.R. a avut loc o întâlnire de lucru a delegaţiei U.N.B.R. cu delegaţia alcătuită din oficiali ai Ministerului Justiţiei din China, din care au făcut parte şi avocaţi.

Vizita a fost inclusă în Programul întâlnirilor delegaţiei şi cu reprezentanţii profesiei de avocat din Germania şi Grecia pentru realizarea Proiectului de asistenţă tehnică a Comisiei Europene în China cu rol de facilitare a dialogului economic şi comercial între Uniunea Europeana şi China.

7. În perioada 12 – 14 februarie 2015, a avut loc Viena 43 a ediţie a Conferinţei Preşedinţilor Uniunilor Profesionale ale Avocaţilor din Europa,

Din partea Uniunii Naţionale a Barourilor din România, la Conferinţă au participat Preşedintele U.N.B.R., av. dr. Florea Gheorghe şi vicepreşedinte U.N.B.R., prof. univ. dr. Oancea Dan.

De-a lungul anilor, Conferinţa de la Viena s-a poziţionat ca o platformă de dialog şi informare privind evoluţia profesiei de avocat în statele europene, ca un cadru informal în care reprezentanţii aleşi ai avocaţilor europeni pot face schimb de experienţă şi de opinii în scopul identificării strategiilor de dezvoltare a profesiei şi de apărare a valorilor acesteia.

Anul acesta, reformele legislative care vizează profesia de avocat s-au intensificat în toată Europa, astfel încât dezbaterile s-au centrat asupra acestora. Principalele probleme cu care se confruntă majoritatea uniunilor profesionale se referă în special la aspectele legate de dereglementarea profesiei şi cele privind finanţarea asistenţei juridice din oficiu, în paralel cu taxele mari impuse justiţiabililor, care împiedică accesul la justiţie.

Alte subiecte care produc îngrijorări comune pentru avocaţii europeni sunt cele referitoare la apărarea secretului profesional având în vedere evoluţia legislaţiei privind protecţia datelor şi cea privind supravegherea electronică în masă.

Un accent deosebit s-a pus eforturile depuse pentru pregătirea profesională a avocaţilor în contextul intrării în vigoare a noilor coduri în ţările Europei centrale şi de Est şi al modificărilor substanţiale ale acestor coduri în Europa de Vest.

La Conferinţă a fost prezentă şi Vera Jourova, Comisar European responsabil cu Justiţia, protecţia consumatorilor şi egalitatea de gen, care, împreună cu Leonid Kravchuk, primul preşedinte al Ucrainei ales în mod democratic (1991-1994) au abordat un subiect sensibil şi anume dacă ”forţa poate crea drept ?”.

8. În perioada 26-27 martie 2015, a avut loc la Berlin cel de Al Doilea Forum Internaţional al Avocaţilor, cu tema “Accesul la justiţie – o problemă a avocaţilor”, organizat de Camera Federală Germană a Avocaţilor. Conferinţa a fost structurată pe următoarele trei componente : asigurarea accesului la Justiţie – obligaţie primară a statului; rolul profesiei de avocat în asigurarea accesului la justiţie; bariere în calea accesului la justiţie.

Au participat aproximativ 69 de avocaţi din toată lumea şi reprezentanţi ai unor organizaţii profesionale internaţionale (Asociaţia internaţională a Tinerilor Avocaţi, CCBE, Federaţia Barourilor Europene, Asociaţia Internaţională a Barourilor (IBA), Asociaţia Avocaţilor din Asia şi Zona Pacificului.

Uniunea Naţională a Barourilor din România a fost reprezentată de domnul av. Dan Oancea, care a făcut o prezentare a situaţiei din România, referitoare la asigurarea accesului la justiţie prin intermediul sistemului de ajutor public judiciar în materie civilă şi comercială şi prin asigurarea asistenţei avocaţiale obligatorii în procesele penale.

9. În perioada 16 – 18 aprilie 2015, s-a desfăşurat la Nisa cea de a 7 – a Reuniune a Conferinţei Preşedinţilor Barourilor Mediteraneene, având drept temă “Profesia de Avocat – o profesie ameninţată ?”, la care U.N.B.R. a fost reprezentată de dl. Av. Călin Andrei Zamfirescu.

Dezbaterile au avut în plen, urmat de 3 mese rotunde, axate pe problematica liberei circulaţii a avocaţilor, a dereglementării profesiei şi a atingerilor aduse secretului profesional.

În ceea ce priveşte libera circulaţie a avocaţilor, unii participanţi au atras atenţia asupra riscului unui abuz de drept privind dreptul de stabilire cât şi prestarea de servicii profesionale cu caracter ocazional. Cu toate acestea, Conferinţa a ajuns la concluzia că libera circulaţie reprezintă un real progres în ceea ce priveşte exercitarea profesiei în spaţiul european.

Referitor la tendinţele de dereglementare, participanţii au subliniat necesitatea de a apăra caracterul reglementat al profesiei, împotriva unei concepţii liberale, care vede profesia ca o simplă activitate comercială.

Atingerile aduse secretului profesional au constituit subiect al unui viu schimb de opinii, în special datorită unei actualităţi recente, marcate de numeroase cazuri de interceptare a comunicărilor dintre avocaţi şi clientela acestora şi de supraveghere electronică în masă.

În cadrul acestei mese rotunde, s-a făcut o prezentarea a Hotărârii CEDO în cazul Pruteanu vs. România şi a implicaţiilor acesteia din urmă, abordându-se şi aspecte ce ţin de practica judiciară în materia respectării secretului profesional al avocatului şi de unele situaţii în care această valoare fundamentală a profesiei de avocat a fost respectată ori încălcată.

Reuniunea s-a finalizat cu un apel adresat Guvernelor ţărilor europene pentru respectarea valorilor fundamentale ale profesiei de avocat.

 

  1. Activităţi economico – financiare şi administrative

Departamentul a realizat activităţile prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare al U.N.B.R..

Departamentul a iniţiat şi a pus în practică sistemul comunicării lunare a modalităţii de îndeplinire a obligaţii lor privind constituirea bugetului U.N.B.R.

Principiile consecvenţei şi coerenţei impun aplicarea hotărârii Consiliului U.N.B.R. privind realizarea contribuţiilor barourilor la bugetul U.N.B.R., fără compromisuri.

Acţiunile iniţiate la nivelul Consiliului U.N.B.R. ori de Comisia Permanentă a U.N.B.R. au fost totdeauna încadrate financiar în bugetul aprobat de Congres.

Proiectul privind perfecţionarea sistemului de comunicare al U.N.B.R. a fost iniţiat şi a fost implementat cu alocarea unui buget special aprobat de Comisia Permanentă din 23 mai 2014, cu titlu de alocaţie bugetară pentru un proiect – pilot.

Iniţierea şi desfăşurarea Proiectului privind conlucrarea dintre magistraţi şi avocaţi pentru punerea în aplicare a Avizului nr. 16 / 2013 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni a implicat cheltuieli bugetare din disponibilul aflat la dispoziţia INPPA, respectiv din sumele destinate proiectelor iniţiate de barouri pentru activităţi de formare profesională continuă, cu aprobarea centrelor teritoriale INPPA, cu care bugetul U.N.B.R. s-a decontat după ce a avansat sumele necesare pentru cheltuielile reclamate de proiect.

Rapoartele cu conţinut financiar şi bugetar prezentate Congresului reflectă activitatea Departamentului.

Domnul vicepreşedinte al U.N.B.R., av. Dorin Suciu, a coordonat direct şi personal activităţile de organizare a cazării, spaţiilor de lucru pentru toate şedinţele desfăşurate de Consiliul U.N.B.R. şi Comisia Permanentă pentru perioada analizată.

În perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2014 s-a cheltuit cu 1.550.047 lei mai puţin decât cheltuielile planificate. Suma reprezintă excedentul exerciţiului bugetar.

În general, execuţia bugetară a permis ca din veniturile realizate din activităţi fără scop patrimonial să se poată efectua cheltuielile preconizate. Plata cotizaţiilor datorate de U.N.B.R. la organizaţiile internaţionale reprezintă majoritatea cheltuielilor efectuate în afara susţinerii financiare a cheltuielilor privind organizarea şedinţelor organelor de conducere ale profesiei. Cheltuielile ocazionate de şedinţele desfăşurate la începutul lunii septembrie în afara Bucureştiului sunt de 2 ori mai mari decât cheltuielile şedinţelor organizate trimestrial în Bucureşti!

Există depăşiri de cheltuieli la subcapitolele „Cheltuieli cu obiectele de inventar”, „Cheltuieli cu colaboratorii şi Comisia Permanenta”, şi „Cheltuieli cu onorariile”

Prin rectificarea bugetară din ianuarie 2015 s-au efectuat corelări intre subcapitolele care au înregistrat deficit şi cele la care au înregistrat excedent şi s-a echilibrat situaţia, astfel că au rămas nemodificate capitolele bugetului aprobat de Congresul avocaţilor 2014.

Rectificarea bugetară a fost aprobată prin Decizia nr. 176 din 30 ianuarie 2015 a Comisiei Permanente a U.N.B.R. ratificată de Consiliul U.N.B.R. din 7 martie 2015.

La activităţile economice excedentul înregistrat este cu 70% mai mare fata de anul 2013, în expresie bănească – 1.489.406 lei.

Disponibilităţile U.N.B.R. de 18.747.279 lei la sfârşitul exerciţiului bugetar 2013 au fost investite în titluri de stat în valoare de 15.041.671 lei.

H. Organizarea şi coordonarea activităţii de acordare a asistenţei judiciare. Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare (în continuare, D.C.A.J.).[5]

În conformitate cu prevederile art. 71-72 şi art. 74 din Legea nr. 51/1995 barourile asigură asistenţa judiciară, asistenţa prin avocat – formă a ajutorului public judiciar şi asistenţa juridică extrajudiciară prin avocat. Serviciile de asistenţă judiciară constituite la nivelul fiecărui barou îşi desfăşoară activitatea pe baza conducerii metodologice a activităţii de acordare a asistenţei judiciare şi a Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară elaborat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare organizat în cadrul U.N.B.R. (Departamentul).

În perioada la care se referă prezentul Raport, activitatea Departamentului s-a desfăşurat în strânsă conlucrare cu problematica şi expertiza dobândită de Baroul Bucureşti, în condiţiile în care personalul tehnic al Departamentului este angajat cu ½ normă la U.N.B.R. şi ½ normă la Baroul Bucureşti.

Preocuparea primordială a Departamentului a constituit-o punerea în aplicare a Rezoluţiei privind modificarea şi completarea Protocolului privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite avocaţilor pentru prestarea serviciilor de asistenţă judiciară şi extrajudiciară prin avocat, încheiat între Uniunea Naţională a Barourilor din România (U.N.B.R.) şi Ministerul Justiţiei, cu regimul legal reglementat de art. 85 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

S-a hotărât iniţierea demersurilor legale de către organele competente de U.N.B.R. pentru modificarea şi completarea PROTOCOLULUI încheiat între Uniunea Naţională a Barourilor din România (U.N.B.R.) şi Ministerul Justiţiei, cu regimul legal reglementat de art. 85 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu respectarea următoarelor principii:

1. Includerea şi precizarea categoriilor de prestaţii avocaţiale, conform dispoziţiilor cuprinse în noile coduri de procedură civilă şi penală, prin raportare la Ghidurile elaborate de Consiliul Superior al Magistraturii, relative la:

– prestaţiile de asistenţă juridică şi/sau reprezentare în faţa instanţelor judecătoreşti sau a altor autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale, în materie penală, în procedurile de cooperare judiciară internaţională în materie penală şi în materie civilă;

– prestaţiile de asistenţă avocaţială extrajudiciară, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar;

– activitatea desfăşurată de avocat în calitate de curator, în situaţia în care continuarea procesului o impune;

– prestaţiile de asistenţă juridică şi reprezentare în cauzele privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă, inclusiv în ceea ce priveşte Convenţia privind obţinerea pensiei de întreţinere în străinătate, încheiată la New York la 20 iunie 1956, la care România a aderat prin Legea nr. 26/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54/19.03.1991;

– prestaţiile extrajudiciare şi/sau de asistenţă juridică şi reprezentare în cauzele în care acest drept este prevăzut prin legi speciale (referitoare la drepturile recunoscute prin lege pentru situaţiile impuse de statutul de azilanţi, persoane cu dizabilităţi, revoluţionari etc.) sau este impus de convenţiile la care România este parte;

2. Creşterea cuantumului remuneraţiilor cuvenite avocaţilor, ţinându-se cont de evoluţia inflaţiei şi de dificultatea prestaţiilor avocaţiale introduse prin Noile coduri;

3. Includerea în Protocol a garanţiilor şi măsurilor corespunzătoare pentru ca plata efectivă a acestor remuneraţii să fie efectuată în cel mai scurt timp posibil, fără ca ordonatorii secundari şi terţiari de plăţi să poată dispune folosirea în alte scopuri a sumelor transmise acestora de Ministerul Justiţiei cu destinaţia de cheltuieli aferente asistenţei judiciare prin avocat;

4. Prevederea respectării cu stricteţe, la nivelul instanţelor de judecată şi a organelor de urmărire penală, a dispoziţiilor Protocolului cu privire la cuantumul stabilit al remuneraţiilor cuvenite pentru prestaţiile de asistenţă juridică şi/sau reprezentare în faţa instanţelor judecătoreşti sau a altor autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale, în materie civilă şi penală, fără ca acestea să poată fi diminuate pentru a se crea ”dependenţa economică” a avocatului de cel în faţa căruia se efectuează prestaţia avocaţială, ceea ce afectează grav şi nepermis independenţa apărării – garanţie esenţială a dreptului la apărare prin avocat în statul de drept;

5. Stabilirea diferenţiată, ţinându-se cont de tipul şi natura cauzelor, a cuantumului remuneraţiei cuvenită pentru activitatea de curator desfăşurată de avocat, fără a se permite stabilirea acestuia prin încălcarea unui prag minimal, expres stabilit;

6. Suportarea de către Ministerul Justiţiei a unei părţi din cheltuielile barourilor cu organizarea şi funcţionarea serviciilor de asistenţă juridică, într-un procent cel puţin egal cu cel suportat de avocaţi pentru acelaşi scop.

S-a urmărit, de asemenea:

  1. Luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca la nivelul tuturor instanţelor şi parchetelor să fie cunoscut şi respectat Protocolul;
  2. Colaborarea dintre instanţele de judecată şi organele de urmărire penală, pe de o parte, şi barouri, pe de altă parte, pentru ca desemnarea avocaţilor pentru prestarea activităţilor de asistenţă juridică şi/sau reprezentare concrete să se realizeze numai cu respectarea măsurilor şi reglementărilor stabilite de barouri, pentru a se respecta principiul desemnării pe bază de reguli transparente a avocaţilor implicaţi în asistenţa judiciară;
  3. Luarea măsurilor corespunzătoare privind conlucrarea cu Administraţia Penitenciarelor pentru realizarea prestaţiilor avocaţiale impuse pentru deţinuţi, precum şi privind suportarea, în mod distinct, a cheltuielilor afectate de avocat acestor prestaţii, cu determinarea expresă a cuantumurilor acestora precum şi a unei limite minime ce nu poate fi încălcată.

Pentru aplicarea Rezoluţiei Congresului avocaţilor 2014 privind modificarea şi completarea Protocolului privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru prestarea serviciilor de asistenţă judiciară şi extrajudiciară, încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, intrat în vigoare la 1 decembrie 2008 s-au făcut următoarele demersuri (în raport de actele şi solicitările adresate U.N.B.R. şi aflate în arhiva acesteia):

  1. Imediat după intrarea în vigoare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală la 6 februarie 2014, prin adresa nr. 6 – DCAJ – 2014, U.N.B.R. a solicitat Ministrului Justiţiei organizarea unei întâlniri de lucru în scopul analizării necesităţii de completare a Protocolului încheiat în luna noiembrie 2008, prin includerea unor noi prestaţii avocaţiale rezultate ca urmare a intrării în vigoare a Noilor Coduri.
  2. S-a transmis Ministerului Justiţiei Rezoluţia pentru modificarea şi completarea PROTOCOLULUI privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite avocaţilor pentru prestarea serviciilor de asistenţă judiciară şi extrajudiciară prin avocat, încheiat între Uniunea Naţională a Barourilor din România (U.N.B.R.) şi Ministerul Justiţiei, cu regimul legal reglementat de art. 85 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Rezoluţia Congresului s-a mandatat Consiliul U.N.B.R. să acţioneze şi pentru creşterea cuantumului remuneraţiilor cuvenite avocaţilor, ţinându-se cont de evoluţia inflaţiei şi de diversificarea prestaţiilor avocaţiale introduse prin noile Coduri.

  1. A avut loc o întâlnire între decanul Baroului Bucureşti, av. Ion Ilie-Iordăchescu – coordonator al Departamentului de Asistenţă Judiciară al U.N.B.R., însoţit de consilieri ai Baroului Bucureşti, cu Ministrul Justiţiei, în care s-a abordat problema modificării şi completării Protocolului.

Ulterior, la sediul U.N.B.R., s-a organizat o întâlnire între consilierul onorific al Ministrului Justiţiei şi decanul Baroului Bucureşti, av. Ion Ilie-Iordăchescu – coordonator al Departamentului de Asistenţă Judiciară al U.N.B.R., însoţit de consilieri ai Baroului Bucureşti, în care s-a stabilit că decanul Baroului Bucureşti, împreună cu consilieri ai Baroului şi în special cu consilierii care coordonează serviciul de asistenţă judiciară al Baroului, vor finaliza Proiectul de modificare şi completare a Protocolului, care, prin grija Preşedintelui U.N.B.R., va fi transmis tuturor barourilor, pentru a fi aprobat în proxima şedinţă a Consiliului U.N.B.R..

  1. Departamentul de Coordonare a Asistenţei Judiciare (DCAJ) al U.N.B.R. a înaintat un Proiect de Protocol la 19.05.2014.

Proiectul a fost transmis tuturor membrilor Consiliului U.N.B.R..

  1. Proiectul a fost dezbătut şi aprobat, cu modificări şi completări, în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 24 mai 2014. Prin hotărârea Consiliului U.N.B.R., domnul decan Ion Ilie-Iordăchescu, în calitate de coordonator al DCAJ a fost mandatat să participe la negocierile cu Ministerul Justiţiei şi să înainteze la U.N.B.R. forma finală a Proiectului de Protocol pentru a fi transmis Ministerului Justiţiei.
  2. Prin adresa nr. 22 – DCAJ din 10 iunie 2014, Proiectul protocolului a fost transmis domnului Robert Cazanciuc – ministrul justiţiei şi domnului Liviu Stancu – secretar de stat.

Informaţia a fost adusă la cunoştinţă prin publicare pe site-ul U.N.B.R..

  1. Până la şedinţa Comisiei Permanente a U.N.B.R. din 5 – 6 septembrie 2014 nu a existat nicio reacţie a Ministerului Justiţiei.
  2. Prealabil şedinţei a avut loc o audienţă a Preşedintelui U.N.B.R., av. Gheorghe Florea şi a Vicepreşedintelui U.N.B.R. av. Dan Oancea la Ministrul Justiţiei. La convorbiri a fost abordată şi problema Protocolului. Domnul Ministru a propus ca în raport de discuţiile pe care le-a avut în perioada vacanţei de vară cu numeroşi decani şi avocaţi, date fiind constrângerile impuse de execuţia bugetară în curs, să se procedeze la modificarea Protocolului în vigoare, pe etape.
  3. La şedinţa Comisiei Permanente a U.N.B.R. din 5-6 septembrie 2014 au participat, în calitate de invitaţi, domnul avocat Liviu Stancu – secretar de stat la Ministerul Justiţiei şi consilierul onorific al Ministrului Justiţiei, av. Dan Vlădescu.

În cadrul şedinţei, domnul secretar de stat a precizat că Proiectul de Protocol este în analiza departamentelor de specialitate, urmând ca, începând de săptămâna următoare, să se demareze întâlniri comune pentru finalizarea acestuia pe etape, fără a se aştepta organizarea unei întâlniri singulare după definitivarea analizei interne la nivel de minister.

  1. În urma acestei şedinţe, la 17 septembrie 2014, prin adresa nr. 19 ORG 2014, U.N.B.R. a retransmis proiectul protocolului la Ministerul Justiţiei, în atenţia domnului Ministru Robert Cazanciuc şi a domnului Secretar de Stat, av. Liviu Stancu.

La 19 septembrie 2014 a fost transmis Ministerului Justiţiei „Preliminatul cheltuielilor necesare pentru asigurarea asistenţei juridice, a ajutorului public judiciar în materie civilă şi comercială, precum şi a curatelei speciale pentru anul 2015”.

  1. Prin adresa nr. 9/50549 din 29.10.2014, Ministerul Justiţiei a solicitat U.N.B.R. transmiterea unei situaţii centralizate a numărului de prestaţii avocaţiale, defalcate pe fiecare tip de serviciu efectuate de avocaţii înscrişi în registrele de asistenţă judiciară şi Registrele curatorilor speciali din cadrul barourilor membre U.N.B.R. în perioada 2012 – 2014.

Situaţia a fost comunicată prin adresa nr. 47-DCAJ-2014.

  1. A fost transmisă la U.N.B.R. adresa Ministrului Finanţelor Publice nr. 430.421/27.10.2014, prin care, urmare transmiterii Proiectului de Protocol de către Ministerul Justiţiei la Ministerul Finanţelor Publice pentru verificarea propunerilor de majorare a remuneraţiilor sau de includere a unor altor prestaţii, Ministerul Finanţelor Publice a constatat că în Proiectul de Protocol figurează onorarii majorate cu 33% – 900% si ca mărirea cuantumului remuneraţiilor propusa de U.N.B.R. este exagerată.

Ministerul Finanţelor Publice a transmis Ministerului Justiţiei că singurul criteriu în temeiul căruia se poate proceda la mărirea onorariilor achitate in cadrul asistentei judiciare îl reprezintă fie indicele de creştere a inflaţiei, fie indicele de creştere a preţului de consum la servicii de 30,85%.

  1. Cu solicitarea nr. 28-DCAJ-26 noiembrie 2014, U.N.B.R. a revenit la Ministerul Justiţiei, cu rugămintea de a examina Proiectul de Protocol şi de a avea în vedere, la stabilirea proiecţiei bugetare aferente anului 2015 si Preliminatul cheltuielilor necesare pentru asigurarea asistenţei juridice, a ajutorului public judiciar în materie civilă şi comercială, precum şi a curatelei speciale pentru anul 2015, transmis anterior acestuia.
  2. Anterior şedinţei Comisiei Permanente din 12 decembrie 2014, Preşedintele U.N.B.R., av. Gheorghe Florea şi Vicepreşedintele U.N.B.R., av. Dan Oancea, au participat la audienţa acordată de Ministrul Justiţiei pentru finalizarea demersurilor apte să asigure în 2015 o proiecţie bugetară relativă la asistenţa judiciară prin avocat, într-o cifră corespunzătoare Proiectului de modificare şi completare a Protocolului înaintat la Ministerul Justiţiei din iunie 2014 si sa urgenteze semnarea Protocolului.

Ministrul Justiţiei şi Ministrul secretar de stat Liviu Stancu, prezenţi la întâlnire, au informat că există intervenţii frecvente ale decanilor la minister, mai ales pe tema remuneraţiei curatorilor speciali, dar şi pe tema Proiectului de Protocol, atât în ceea ce priveşte mărirea onorariilor, cât şi în ceea ce priveşte accelerarea procedurilor de finalizare a unui nou Protocol, propunerile fiind examinate de direcţiile de specialitate ale Ministerului.

  1. La şedinţa Comisiei Permanente a U.N.B.R. din data de 12 decembrie 2014 a participat, în calitate de invitat, domnul avocat Liviu Stancu, secretar de stat la Ministerul Justiţiei, care a transmis membrilor Comisiei Permanente că în urma întâlnirii reprezentanţilor Ministerului Justiţiei cu reprezentaţii Ministrului Finanţelor, pe tema Proiectului de Protocol a reieşit că suplimentarea valorică a prestaţiilor nu se poate face decât prin aplicarea indicelui de creştere a preţului de consum al serviciilor.

Domnul Liviu Stancu şi-a exprimat convingerea că în săptămâna următoare şedinţei va fi definitivat textul Protocolului, în varianta propusă de direcţiile ministerului, care va fi remis U.N.B.R..

  1. În şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 13 decembrie 2014, Preşedintele U.N.B.R. a informat asupra amânării finalizării Protocolului, în pofida insistenţelor repetate din partea U.N.B.R.. Consiliul U.N.B.R. a fost informat că în şedinţa din 12 decembrie 2014 Comisia Permanentă a fost înştiinţată, direct de Ministrul secretar de stat, av. Liviu Stancu, că a fost acceptată o creştere cu 30% care reflectă creşterea indicelui preţului de consum la servicii (criteriu mai favorabil decât aplicarea ratei inflaţiei), urmând ca prestaţiile nou introduse să fie apreciate în funcţie de valoarea acelor prestaţii cu care se aseamănă cel mai mult, soluţie acceptată de Ministerul Finanţelor.
  2. La 17 decembrie 2014, a fost elaborat şi înaintat un nou Proiect întocmit de DCAJ al U.N.B.R., în care s-a aplicat coeficientul de creştere a onorariilor, indicat de Ministerul Justiţiei în şedinţa Comisiei Permanente din 12 decembrie 2014.
  3. La 26 ianuarie 2015, Ministerul Justiţiei a comunicat U.N.B.R. că în această din urmă variantă, valoarea remuneraţiilor a fost majorată cu 230% în condiţiile în care indicele preţului de consum la servicii a fost, în perioada luată în calcul, de 130%.
  4. Urmare acestei adrese, la 27 ianuarie 2015, personalul tehnic din cadrul U.N.B.R. a făcut calculul noilor onorarii, punându-l la dispoziţia exclusiv a reprezentaţilor U.N.B.R., în vederea negocierilor ce urmau să aibă loc cu Ministerul Justiţiei, la care urmau să participe domnul Vicepreşedinte Dan Oancea şi domnul decan Ion Ilie-Iordăchescu. Negocierile nu au avut loc, deoarece, la data planificată, Ministrul secretar de stat Liviu Stancu nu a putut participa, fiind prezent la şedinţa Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor pentru a analiza Proiectul Legii privind insolvenţa persoanelor fizice.
  5. Miercuri, 28 ianuarie 2015, la Ministerul Justiţiei a avut loc o întâlnire de lucru între domnul av. Gheorghe Florea, Preşedintele U.N.B.R., domnul av. Dan Oancea, Vicepreşedinte U.N.B.R. şi domnul av. Ion Ilie-Iordăchescu, decanul Baroului Bucureşti cu actualul şi fostul Preşedinte al CSM, cu Vicepreşedintele CSM şi cu Procurorul General, inclusiv pe tema remuneraţiei curatorilor speciali şi a Proiectului de Protocol. S-a solicitat urgentarea definitivării Proiectului de Protocol, ţinând cont de proiecţia bugetară definitivată prin Lege privind fondurile alocate pentru asistenţa judiciară prin avocat, care permit majorarea efectivă a remuneraţiilor cuvenite avocaţilor.
  6. La şedinţa Comisiei Permanente din data de 30 ianuarie 2015, au participat ca invitaţi domnii Marius Badea Tudose şi domnul Bogdan Gabor, preşedinte şi vicepreşedinte CSM, domnul av. Liviu Stancu, secretar de stat în ministerul Justiţiei şi doamna procuror Irina Kuglay, consilier al Procurorului General al României.

Referitor la Protocolul privind asistenţa judiciară din oficiu şi în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, Domnul Badea Marius Tudose a arătat că a solicitat de la Ministerul Justiţiei Proiectul de protocol, pe care l-a pus la dispoziţia instanţelor, urmând ca un punct de vedere final să fie înaintat Ministerului Justiţiei în cursul săptămânii viitoare.

De asemenea, doamna procuror Irina Kuglay a comunicat că Ministerul Justiţiei a solicitat punct de vedere şi de la Ministerul Public, existând mai multe observaţii de formă şi de fond, urmând ca în scurt timp să comunice un punct de vedere.

  1. Prin adresa nr. 64 din 18.02.2015, Baroul Vaslui a solicitat U.N.B.R. sprijin pentru soluţionarea situaţiei create în baza adresei nr. 76544 din 08 octombrie 2014 a Ministerului Justiţiei – Direcţia Contencios, prin care s-a comunicat Tribunalului Vaslui şi Tribunalului Iaşi că, potrivit art. 272 alin. (1) şi (2) din C.pr.pen., onorariile avocaţilor care asigură asistenţă judiciară din oficiu în faza de urmărire penală sunt cuprinse distinct în cheltuielile judiciare incluse în bugetul Ministerului Public şi că nu trebuie efectuată plata onorariilor pentru asistenţa din oficiu dacă un dosar s-ar afla exclusiv în faza de urmărire penală.

Situaţia creată prin refuzul achitării onorariilor din oficiu pe perioada noiembrie 2014 – ianuarie 2015 a determinat intervenţia de mai sus la Ministerul Justiţiei, pentru ca problema să se clarifice în raport de Legea de aprobare a bugetului de Stat pe anul 2015.

  1. La 23 februarie 2015, la Ministerul Justiţiei a avut loc o primă întâlnire între delegaţia U.N.B.R. şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei pentru discutarea Proiectului de Protocol.

Din partea U.N.B.R. au participat: domnul av. Gheorghe Florea, Preşedintele U.N.B.R., domnul av. Dan Oancea, Vicepreşedinte U.N.B.R. şi domnul av. Ion Ilie-Iordăchescu, decanul Baroului Bucureşti.

Din partea Ministerului Justiţiei au participat: Ministrul secretar de stat, av. Liviu Stancu şi directorii departamentelor de specialitate care au analizat Proiectul de Protocol, astfel cum U.N.B.R. a fost informată în şedinţa Comisiei Permanente din 5-6 septembrie 2014.

A participat şi doamna procuror Irina Kuglay, consilier al Procurorului General al României.

Preşedintele U.N.B.R. a solicitat ca discuţiile să aibă în vedere Proiectul înaintat de U.N.B.R. la 17 decembrie 2014, asupra căruia au fost informaţi membrii Consiliului U.N.B.R., deoarece acesta este mandatul acordat conducerii U.N.B.R., iar calculele remuneraţiilor determinate potrivit indicelui creşterii preţurilor de consum la servicii între 2008 şi 2014 să fie avute în vedere orientativ. S-a învederat că trebuie să se ţină cont inclusiv de proiectele de identificare a costurilor administrative reclamate de intrarea în vigoare a noilor Coduri, realizate de Secretariatul general al Guvernului, care au fost transmise U.N.B.R. spre consultare şi pentru punct de vedere, inclusiv în ceea ce priveşte tarifele de onorarii de avocat / oră investigate de consultantul Guvernului, firma Deloitte, pentru că remunerarea avocaţilor nu se poate face discriminatoriu. S-a insistat ca, din raţiuni ce ţin de independenţa avocatului, inclusiv cea economică, să se evite reglementarea în Protocol a condiţionării stabilirii remuneraţiei finale de prestaţia efectivă, deoarece o astfel de prevedere poate distorsiona apărarea.

Participanţii au fost informaţi cu privire la observaţiile Ministerului Public înaintate Ministerului Justiţiei prin adresa nr. 319/C/2015 (Anexa nr. 3 la Raport), care precizează că în bugetul aprobat pe anul 2015 nu au fost prevăzute credite bugetare distincte pentru cheltuielile cu onorariile avocaţilor pentru asistenţa juridică din oficiu.

S-au purtat discuţii cu privire la prevederile art. 5 şi art. 6 din Proiectul de Protocol.

Discuţiile s-au suspendat pentru ca Ministerul Justiţiei să transmită un punct de vedere scris, care să reflecte definitivarea analizei interne la nivel de minister, în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii nu a comunicat un punct de vedere cu privire la Proiectul de Protocol.

  1. În şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 7 martie 2015 domnul decan av. Ion Ilie-Iordăchescu a pus la dispoziţia tuturor membrilor Consiliului U.N.B.R. draftul Proiectului de Protocol susţinut de reprezentanţii U.N.B.R. la întâlnirea de la Ministerul Justiţiei din 23 februarie 2015.
  2. La data de 10 martie 2105, domnul Liviu Stancu a transmis la U.N.B.R. o “formă de lucru a proiectului” cu următoarele precizări:
  3. Documentul transmis reprezintă o formă de lucru a proiectului, soluţiile propuse în cuprinsul acestuia nefiind definitive; facem precizarea că până la acest moment nu a fost comunicat instituţiei noastre, pe cale oficială, punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii;
  4. Pentru a fi mai uşor de urmărit pe material, am folosit pentru modificările operate fată de şedinţa din 24 feb. a.c. şi agreate de U.N.B.R. culoarea albastru, iar pentru modificările operate de noi ulterior, ca urmare a şedinţelor avute pe această temă, culoarea mov. Ceea ce este propus pentru eliminare, este tăiat cu o linie.
  5. Proiectului de Protocol i-a fost adăugat un preambul, ce se regăseşte atât în cadrul protocolului în vigoare cât şi a proiectului din iunie 2014. Scopul acestuia este de a indica fundamentele legale ale încheierii acestui protocol, în principal art. 82 alin. 1 din Legea 51/1995 şi art. 37 din OUG 51/2008.
  6. În legătură cu cuantumul onorariilor propuse în cuprinsul proiectului, precizăm că principalul criteriu avut în vedere la stabilirea acestora a fost indicele preţului de consum comunicat de MFP; în acest context, precizăm că a fost exprimată deja în mod formal opinia Ministerului Public, în sensul micşorării cuantumului onorariilor propuse de către U.N.B.R., al stabilirii globale a onorariului pe fază procesuală, al introducerii de noi cazuri, al reevaluării modului de calcul al onorariului pe persoană aparţinând unui lot de inculpaţi (nefiind justificată creşterea onorariului pentru fiecare persoană odată cu creşterea lotului).
  7. Au fost eliminate referirile la remuneraţia care se cuvine curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi art. 167 din Codul de procedură civilă (formă de reprezentare judiciară) şi a cărui remunerare se realizează în condiţiile art. 47 şi 49 din OUG 80/2013.
  8. Urmare a Deciziei Curţii Constituţionale[5], apărarea prin avocat în recurs nu mai este obligatorie, astfel încât nu se mai impune un text special destinat apărării în recurs.
  9. Totodată, s-a apreciat necesar ca protocolul să cuprindă o normă expresă cu privire la caracterul maximal al valorilor stabilite în cuprinsul acestuia, fiind propus astfel textul de la art. 10.
  10. În materiile cu element de extraneitate au fost propuse următoarele:

– La art. 1 se propune menţionarea expresă a actelor normative speciale, întrucât s-au constatat disfuncţionalităţi şi practică neunitară a instanţelor de judecată în stabilirea şi, ulterior, în efectuarea plăţii onorariilor pentru avocaţi, pentru asistenţă judiciară conferită în aplicarea acestor acte normative;

– La art. 7 alin. (2) s-a constatat că este necesară majorarea cuantumului onorariului pentru asistenţa acordată în procesele şi cererile privind înapoierea minorului, precum şi în cele privind organizarea şi exercitarea dreptului de vizită a minorului, având în vedere complexitatea acestei categorii de cauze;

– La art. 8 se propune reducerea onorariului în cazul asistenţei acordate persoanelor condamnate în cadrul procedurii de transferare. Argumentul principal este volumul activităţii prestate şi obiectul cauzei. Concret, în procedura de transferare, instanţa română este sesizată exclusiv cu recunoaşterea unei hotărâri judecătoreşti străine, urmând să se pronunţe strict dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca persoana condamnată să continue executarea pedepsei în România. Nu se mai pune în discuţie fondul cauzei, întrucât vinovăţia persoanei condamnate a fost deja stabilită de către o instanţă străină. Procedura se desfăşoară cu celeritate, în majoritatea cazurilor nefiind necesare amânări repetate ale cauzei;

– La art. 9 alin. (1) se propune completarea cu o teză finală, întrucât, atât în aplicarea Legii nr. 36/2012, cât şi a Legii nr. 369/2004, republicată, desemnarea avocatului, din oficiu, pentru acordarea asistenţei judiciare obligatorii şi gratuite, se face prin decizia decanului baroului competent teritorial şi nu prin încheiere a instanţei.

– Majorarea cu indicele inflaţiei acceptată de U.N.B.R. la Capitolul IV, Secţiunea a 2-a, subliniază, o dată în plus, caracterul nejustificat al majorării semnificative a serviciilor similare pe dreptul intern care presupun cunoaşterea doar a acestuia.”

  1. După această comunicare a fost transmis către U.N.B.R. punctul de vedere al baroului Vrancea în care se susţine că este incorectă neabordarea tratamentului unitar al remuneraţiei curatorilor speciali (avocaţi) şi că propunerile Ministerului de Justiţie se impun a fi negociate în continuare.
  2. A fost transmisă Ministerului Justiţiei rezoluţia Consiliului U.N.B.R. din 7 martie 2015 privind necesitatea clarificării de urgenţă a plăţii remuneraţiilor pentru asistenţa la urmărirea penală.
  3. A fost transmisă U.N.B.R. adresa nr. 13376 / 18 martie 2015 privind revenirea Ministerului Justiţiei asupra adresei care a determinat situaţia constatată la Baroul Vaslui.
  4. La 06.04.2015 s-a înregistrat la U.N.B.R. adresa nr. 25603/02.04.2015 prin care Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a comunicat U.N.B.R. opiniile formulate de instanţele judecătoreşti, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Parchetele de pe lângă curţile de apel şi observaţiile Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit analizei de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa din 26.03.2015 a propunerilor de Protocol privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite avocaţilor…

Materialul despre care s-au făcut menţiuni în „forma de lucru a proiectului” transmisă la 10 martie 2015 la U.N.B.R. de Ministerul Justiţiei (pct. 25 supra) a fost transmis imediat tuturor membrilor Consiliului U.N.B.R. spre informare.

A existat certitudinea că urmare a elaborării punctului de vedere al CSM, Ministerul Justiţiei va transmite U.N.B.R. forma finală a propunerilor Ministerului privind Protocolul.

  1. La 8 mai 2015, decanii Barourilor au fost informaţi, în scris, printr-o scrisoare transmisă de domnul decan al Baroului Vrancea, av. Ioan Ioanovici, că la 7 mai 2015, într-o întâlnire pe care împreună cu domnul av. Ion Ilie-Iordăchescu, decanul Baroului Bucureşti, au avut-o la Ministerul Justiţiei cu ministrul secretar de stat Liviu Stancu, au declarat acestuia că apreciază că Protocolul este finalizat, astfel că nu ar exista explicaţii pentru faptul că nu a fost semnat Protocolul în „forma de lucru” transmisă U.N.B.R. la 10 martie 2015.
  2. Despre situaţia creată a fost informată imediat Comisia Permanentă. Preşedintele U.N.B.R. a solicitat acordul Comisiei Permanente pentru semnarea Protocolului în forma acceptată de reprezentantul U.N.B.R., desemnat pentru negocierea Protocolului, domnul decan Ion Ilie-Iordăchescu, coordonatorul Departamentului de Asistenta judiciara al U.N.B.R. şi de domnul decan al Baroului Vrancea, av. Ioan Ioanovici.

În majoritate, membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. au fost de acord cu semnarea Protocolului, cu propunerea de a se elimina art. 10 din Potocol fata de prevderile art. 82 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

Comisia Permanentă a solicitat să se clarifice instituţional în scris situatia curatorului special pentru cazul prevazut de art. 49 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cand remuneratia este avansata de stat (eventual chiar cu mentiunea ca stabilirea limtielor acesteia va face obiectul altor reglementari).

  1. Decizia Comisiei Permanente a fost transmisă Ministerului Justiţiei.

Domnul secretar de stat al Ministerului Justiţiei Liviu Stancu a comunicat că vor fi examinate observaţiile Comisiei Permanente şi în raport de propunerile compartimentelor de specialitate va comunica punctul de vedere al ministerului.

Materialele de la pct. 25 şi pct. 28 au fost transmise membrilor Comisiei Permanente pentru a face observaţii şi propuneri pe marginea variantei de Proiect de Protocol transmisă către U.N.B.R. de Ministerul Justiţiei şi cu privire la adresa nr. 13376/18 martie 2015 a Ministerului Justiţiei.

*

Până la 07.04.2014 s-au centralizat propunerile referitoare la Proiectul Protocolului privind stabilirea remuneraţiile avocaţilor care desfăşoară asistenţă judiciară, pentru finalizarea sa.

Tabelul centralizator cu propunerile barourilor, aflat în evidenţa U.N.B.R., se prezintă astfel:

Nr. crt. Baroul Propuneri
1. ALBA Introducerea sintagmei ,,asistenţă judiciară”; majorarea remuneraţiilor prev. la art. 2, art. 3, art. 5, art. 8; reformularea art. 5 alin. (2); eliminarea menţiunii ,,şi aprobării” din art. 9 alin. (2); completarea art. 9 alin. (4), (5), (6);
2. BOTOŞANI Completarea titlului Capitolului II; majorarea onorariului de la art. 2 alin. (1); completarea cu onorarii pentru cereri în materie de carte funciară, adopţie, executări silite-onorariu propus 400 lei; majorarea onorariului de la art. 2 alin. (6); art. 5 alin. (3) înlocuirea cuvântului ,,făptuitor” cu ,,suspect”; la art. 9 alin. (2) modificarea cu ,,avizarea plăţii remuneraţiei să se facă de către consilierul coordonator SAJ desemnat de Consiliul Baroului”;
3. BUZĂU Majorarea remuneraţiilor prev la art. 2, art. 3, art. 5, art. 8; completarea art. 5 cu lit. m şi alin. (4); modificarea alin. (6); completarea art. 9 alin. (1), alin. (3); modificarea art. 10, art. 11, art. 12
4. CĂLĂRAŞI Majorarea onorariilor, procentul de creştere să fie cuprins între 40-50%;
5. CLUJ Instituirea unui capitol distinct cu privire la curatori; completarea art. 5; completarea cu un articol cu privire la situaţia conexării dosarelor în faza de urmărire penală; introducerea unui nou aliniat la art. 6;
6. IALOMIŢA Nu există amendamente cu privire la Proiectul Protocolului;
7. ILFOV Majorarea remuneraţiilor prev la art. 2 alin. (1) lit. a-n, alin. (2), art. 3 lit. f; introducerea art. 5 ind. 1; stabilirea remuneraţiei curatorilor; introducerea unui alineat cu privire la onorariile referitoare la aplicarea Legii 85/2006-procedura insolvenţei, onorariu propus 300 lei; la art. 5 lit. a, b,c formulare clară referitor la onorariul pe camera de consiliu; eliminarea onorariului variabil de la art. 5 lit. i, j.

 

S-a prezentat, centralizat, situaţia arieratelor înregistrate la plata remuneraţiilor pentru asistenţa judiciară la 14 mai 2014 şi la 20 august 2014, potrivit Anexelor nr. 4 şi 5 la Raport.

S-au rezolvat şi s-au repartizat spre rezolvare petiţiile adresate Departamentului de persoane care au solicitat intervenţia organelor centrale ale profesiei în domeniu (Anexa nr. 6 la prezentul Raport cuprinde toate aceste petiţii).

La 18.08.2014 s-a transmis prin e-mail, către barourile membre U.N.B.R., circulara prin care s-a solicitat: situaţia onorariilor estimate pentru anul 2015 privind asistenţa judiciară din oficiu în materia penală, ajutorul public judiciar în materie civilă şi comercială şi curatela specială; situaţia alocării fondurilor pentru plata avocaţilor care desfăşoară asistenţă judiciară la zi şi problemele de comunicare întâmpinate în desfăşurarea asistenţei judiciare pe plan local, pentru a putea fi puse în discuţia Consiliului U.N.B.R..

S-a centralizat necesarul estimat pentru proiecţia bugetară a sumelor necesare pentru asistenţa judiciară.

La 19.09.2014, s-a comunicat Ministerului Justiţiei situaţia prevăzută în Anexa nr. 7 la prezentul raport.

S-au identificat următoarele probleme întâmpinate pe plan local de barouri cu privire la asistenţa judiciară:

Baroul Alba: Prin Hotărârea nr. 5 adoptată la data de 14.02.2014 de către Adunarea Generală a Baroului Alba, care a fost transmisă organelor judiciare din Judeţul Alba, s-a protestat pentru disfuncţionalităţile grave în conlucrarea dintre autorităţile implicate şi barouri.

Baroul Argeş: impactul intrării în vigoare a noilor coduri este unul negativ în ceea ce priveşte activitatea de asistenţă judiciară, având în vedere numărul redus de cauze penale, în care asistenţa judiciară este obligatorie; deşi noile coduri au intrat în vigoare la 01.02.2014, nu este încheiat un protocol privind onorariile pentru asistenţa judiciară între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, pentru instituţii şi prestaţii noi; sunt situaţii când magistraţii reduc onorariul avocatului din oficiu sub minimul de 25% prevăzut de Protocolul încheiat intre U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei sau nu se acordă deloc onorariul în situaţia în care condamnatul îşi retrage cererea sau nu şi-o însuşeşte; sunt cazuri când se omite să se pronunţe prin hotărâri asupra onorariului parţial iar avocaţii fac cererea de completare a dispozitivului hotărârii, iar cererea care respinsă şi avocaţii sunt obligaţi la cheltuieli de judecată.

În dosare în care sunt mai multe părţi civile/părţi vătămate, onorariul provizoriu fiind de câte 150 lei pentru fiecare parte vătămată, parte civilă sau parte responsabila civilmente, instanţa nu acordă onorariul cuvenit funcţie de numărul de părţi din dosar şi acordă o sumă modică, cu toate că avocatul dovedeşte că a cheltuit sume importante pe corespondenţa cu aceste părţi civile/părţi vătămate.

În cazul în care într-un dosar sunt mai mulţi învinuiţi, iar onorariul provizoriu este de câte 100 lei pentru fiecare învinuit sau inculpat în cazul luării, înlocuirii, încetării, prelungirii sau menţinerii măsurilor preventive, etc., se acordă în final 100 lei pentru întreg dosarul.

Baroul Bacău: instituţia curatorului procesual în cazul declinării cauzei spre competentă soluţionare la altă instanţă din ţara nu funcţionează. Instanţele nou investite (Zalău, Bucureşti, etc.) au făcut adrese curatorilor desemnaţi de Baroul Bacău exclusiv pentru instanţele din judeţul Bacău, să se prezinte în continuare şi să susţină cauza în această calitate. În alte judeţe soluţia este incorectă, asistenţa judiciară în materie penală şi civilă se asigură de Barou numai în raza teritorială a baroului în care s-a făcut desemnarea.

Sunt necesare precizări metodologice opozabile autorităţilor implicate.

O soluţie contrară ar fi extrem de împovărătoare pentru avocaţi şi ar conduce la refuzul de a efectua un asemenea serviciu şi implicit la imposibilitatea baroului de a asigura o astfel de asistenţă. Soluţia desemnării unui alt avocat în cazul declinării de competenţă este valabilă în materie penală; soluţia ar trebui preluată şi în materia curatorilor procesuali. Avocaţii nu pot să suporte cheltuielile de deplasare din patrimoniul propriu în condiţiile în care legea prevede doar acordarea onorariului corespunzător muncii prestate.

Nici nivelul onorariului nu justifică soluţiile adoptate de instanţe în condiţiile în care cuantumul este aproape derizoriu şi acoperă prestaţia efectivă şi nu cheltuielile pe care susţinerea cauzei le-ar impune.

Este necesar un acord cu Ministerul Justiţiei şi CSM pentru o soluţie unitară care să fie comunicată instanţelor şi care să prevadă desemnarea unui nou curator din baroul corespunzător instanţei nou investite.

Baroul Brăila: există încheieri de şedinţa în care nu se specifică cine plăteşte onorariul avocatului, nu se poate stabili dacă avocatul vă trebui să întocmească referat pentru a-şi primi onorariul din fondurile Ministerului Justiţiei; în cele mai multe adrese pentru emiterea delegaţiei avocaţiale, primite de la instanţe, nu se specifică numărul total de inculpaţi din dosar, atunci când este cazul; de multe ori adresele pentru emiterea delegaţiei avocaţiale, primite atât de la instanţe, cât şi de la birourile şi secţiile de Poliţie, sunt trimise într-un termen foarte scurt pentru a emite delegaţia avocaţială, pentru a anunţa avocatul şi pentru a studia dosarul său a ajunge la audiere, atunci când este cazul.

Baroul Caraş-Severin: onorariile stabilite de judecătorii de la Tribunalul Caraş-Severin sunt în afara criteriilor stabilite prin Protocolul dintre Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România fiind foarte mici.

Baroul Călăraşi: plata onorariilor s-a făcut de către Tribunalul Călăraşi cu o întârziere de 1-2 luni; nivelul scăzut al onorariilor avocaţilor pentru curatela specială de la 50 la 200 lei.

Baroul Olt: în practica instanţelor penale din judeţul Olt, este refuzată plata onorariului avocatului desemnat din oficiu în situaţia în care intr-o cauză penală este declinată competenţa de soluţionare spre o altă instanţă; practica instanţelor din judeţul Olt în ceea ce priveşte acordarea remuneraţiei cuvenite avocaţilor din oficiu pentru asistenţa juridică în materie civilă, comercială şi curatela specială, nu este unitară, în sensul că onorariul este diminuat considerabil faţă de sumele prevăzute în protocol, pentru prestaţii asemănătoare.

Baroul Tulcea: când sunt desemnaţi avocaţi din oficiu în acelaşi dosar, pentru fiecare inculpat/învinuit, în parte, instanţele apreciază că se cuvine remunerarea unui singur avocat care asigură asistenţă pentru toţi inculpaţii/învinuiţii (volumul de muncă al avocatului fiind foarte mare); la desemnarea de către instanţe a avocatului curator special nu se achită remuneraţii pentru că nu se identifică persoanele care trebuie să achite aceste remuneraţii; durata soluţionării dosarului durează foarte mult iar onorariile rămân cele acordate iniţial, volumul de muncă al avocatului fiind disproporţionat; pentru obţinerea onorariului din oficiu avocatul este obligat să întocmească multe documente justificative (cereri, referate, documente de plată etc.), fapt ce duce la întârzierea plăţilor.

La DCAJ-U.N.B.R s-au înregistrat memorii din partea avocaţilor, după cum urmează:

– La 05.05.2014, doamna Dancău Mariana, avocat definitiv în cadrul Baroului Bucureşti, a reclamat problematica soluţionării unor dosare civile având ca obiect pensia de întreţinere în favoarea unor cetăţeni străini, în baza Convenţiei de la New York.

– La 24.06.2014 s-a înregistrat petiţia formulată de doamna Lungu Sorina, avocat înscris în Registrul de asistenţă judiciară al Baroului Dolj. Prin adresa nr.126/25.06.2014 s-a solicitat Baroului Dolj formularea unui punct de vedere. Punctul de vedere a fost comunicat petentei şi autorităţilor de pe raza Curţii de Apel.

– Prin adresa nr. 81218/21.10.2014, înregistrată la Uniunea Naţională a Barourilor din România sub nr. 204-AUT/23.10.2014, Ministerul Justiţiei transmitea spre informare memoriul formulat de un colectiv de avocaţi din Baroul Vaslui, Biroul profesional Bârlad, str. Republicii nr. 277, judeţul Vaslui prin care se solicita urgentarea procesului de încheiere, între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România, a Proiectului Protocolului privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară. Prin adresa nr. 204-AUT/27.10.2014, DCAJ-UNBR informa Ministerul de Justiţiei că deficienţele cu care se confruntă Baroul Vaslui în activitatea privind desemnarea şi asigurarea asistenţei judiciare obligatorii sunt semnalate şi de celelalte 41 de barouri membre U.N.B.R.

S-a înregistrat Registrul de asistenţă judiciară de Baroul Constanţa şi Baroul Cluj.

La 18.11.2014 a fost înregistrat memoriul formulat de către domnul Ibris Alexandru Luis. Prin adresa nr. 42-DCAJ/19.11.2014 s-a solicitat Baroului Constanţa formularea unui punct de vedere.

La 17.12.2014, Departamentul a transmis Ministerului Justiţiei Proiectul Protocolului privind stabilirea remuneraţiilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă judiciară şi/sau reprezentare ori de asistenţă extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă judiciară privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală la care s-a aplicat coeficientul de creştere comunicat de Ministerului Justiţiei, ca fiind aprobat de Ministerul Finanţelor.

La 06.11.2014 s-au înregistrat memoriile formulate de către doamnele avocat Fădur Valentina şi Vladu Vera, membre ale Baroului Bucureşti, cu sediul principal în Bucureşti şi sediul secundar în loc. Agigea respectiv, mun. Constanţa, judeţul Constanţa. Prin adresa nr. 309, 310-DIV/11.11.2014 s-a solicitat Baroului Constanţa formularea unui punct de vedere. La data de 22.12.2014 s-a înregistrat la U.N.B.R., sub nr. 309-DIV, adresa nr. 2210/18.12.2014, adresa Baroului Constanţa comunicată doamnelor avocat la data de 05.01.205.

La 09.12.2014 s-a înregistrat memoriul formulat de domnul avocat SCĂRLĂTESCU COSMIN, doamna avocat AGACHE CARMEN, doamna avocat DĂNOIU DANIELA LORELAY, membrii ai Baroului Bucureşti, înscrişi în Registrul de asistenţă judiciară al Baroului Bucureşti, prin care se solicita sprijinul Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România. La data de 08.01.2015, DCAJ-U.N.B.R. a formulat punctul de vedere solicitat.

La 17.12.2014 s-a solicitat şi s-a centralizat situaţia cu numărul de prestaţii pe fiecare tip de serviciu efectuate de avocaţii înscrişi în Registrele de asistenţă judiciară şi Registrele curatorilor speciali din cadrul barourilor, în anii 2012-2014.

O situaţie specială s-a comunicat de Baroul Vaslui cu privire la refuzul Tribunalului Vaslui de a achita onorariile aferente activităţilor prestate de avocaţii care au acordat asistenţă judiciară din oficiu în perioada noiembrie 2014 – ianuarie 2015, în faza de urmărire penală.

La 02.04.2015 s-a înregistrat solicitarea formulată de Opriş Claudia, Trandafir Cristina, Radu Gheorghiţă, Chiţu Nicoleta, Costache Ileana, Sandu Gabriel, Sandu Ion, Matei Alin, Enache Cornel, Ţărăscu Raluca, Petrea Daniela, Popescu Mădălin, Stoica Ion, Stoica Gheorghiţă, Radu George, avocaţi desemnaţi să asigure asistenţa judiciară la Judecătoria Răcari. Departamentul a solicitat intervenţii Baroului Dâmboviţa.

S-au înregistrat la Departament răspunsuri ale barourilor, cereri direcţionate spre rezolvare:

– Baroul Arad, prin adresa nr. 41/11.02.2015, înregistrată sub nr. 2-DCAJ/16.02.2015, a transmis răspunsul solicitat la cererea formulată de domnul Stancu Gheorghe.

 – Baroul Satu Mare, prin adresa nr. 98/13.02.2012, înregistrată sub numărul 03-DCAJ/16.02.2015, a comunicat răspunsul solicitat cu privire la cererea de asistenţă şi reprezentare la CEDO formulată de domnul Deheleanu Ion.

– Baroul Dolj, prin adresa nr. 623/26.03.2015, înregistrată sub numărul 10-DCAJ/06.04.2015, a comunicat răspunsul solicitat cu privire la cererea de asistenţă şi reprezentare la CEDO formulată de domnul Zarafim Gheorghe.

La 12.11.2014 s-a transmis prin e-mail, către barouri solicitarea privind comunicarea Registrului de asistenţă judiciară şi Registrul curatorilor speciali pentru anul 2015. Barourile Bucureşti, Călăraşi, Mehedinţi şi Vrancea au transmis registrele actualizate.

În prezent, potrivit situaţiilor comunicate la Departamentul U.N.B.R. sunt înregistraţi la asistenţa judiciară 5012 avocaţi iar în listele curatorilor speciali un număr de 2300 de avocaţi, conform Anexelor nr. 8 şi 9 la Raport.

Anexele nr. 10, 11 şi 12 la Raport centralizează numărul de prestaţii de asistenţă judiciară efectuate în perioada 2012-2014.

Anexa nr. 13 la Raport reflectă sumele alocate pentru plata efectivă a prestaţiilor de asistenţă judiciară în perioada 1 ianuarie – 1 decembrie 2014.

Departamentul a conlucrat la realizarea activităţilor reclamate de încheierea unui nou Protocol în materia asistenţei judiciare, potrivit comunicărilor făcute tuturor membrilor Consiliului U.N.B.R..

La 8 mai 2015 coordonatorul Departamentului, av. Ion Ilie-Iordăchescu, decan al Baroul Bucureşti şi decanul Baroului Vrancea, av. Ioanovici Ioan au participat la audienţa acordată la cerere de Ministrul secretar de stat al Ministerului Justiţiei, Liviu Stancu şi au declarat că sunt de acord cu finalizarea negocierii cuantumului remuneraţiilor stabilite pe tipuri de prestaţii şi modalitatea de plată a Proiectului.

Situaţia a fost comunicată separat decanilor.

Ulterior, Preşedintele U.N.B.R. a consultat Comisia Permanentă şi a comunicat Ministerului Justiţiei observaţiile acesteia.

Anexele menţionate în Raportul Departamentului întregesc Raportul.

I. Coordonarea Casei de Asigurări a Avocaţilor

Casa de Asigurări a Avocaţilor a fost sprijinită de Preşedintele U.N.B.R. şi Vicepreşedintele U.N.B.R. Dan Oancea în organizarea Şcolii de Vară a managementului sistemului C.A.A. în perioada 02-03 iulie 2014. Au participat atât reprezentaţi ai barourilor şi ai consiliilor de administraţie ale filialelor C.A.A.

S-a constatat că este necesară desfăşurarea acestei activităţi deoarece există o solicitare a filialelor C.A.A. de a avea loc anual o întrunire în care să se dezbată problemele apărute în activitatea zilnică a sistemului de pensii.

S-au analizat actualele prevederi ale sistemului propriu de pensii, locul sistemului de pensii al avocaţilor în cadrul sistemului de pensii din România şi din alte state europene.

Activitatea a fost structurată în două părţi: în prima zi echipa de experţi care a sprijinit Consiliul C.A.A. în redactarea proiectului de lege privind sistemul C.A.A. a prezentat principiile care trebuie să stea la baza unui proiect de lege structurat pe baza deciziilor luate de Congresele avocaţilor începând cu anul 2007. În a doua parte a lucrărilor doamna prof. univ. dr. Ana Claudia Costea de la Facultatea de Drept – Universitatea Bucureşti a făcut o prezentare a teoretică şi practică a unui sistem de pensii în general şi a sistemului de pensii al avocaţilor în special.

A doua zi lucrările Scolii de vară au fost conduse de Preşedintele U.N.B.R.. A avut loc un important schimb de idei privind sistemul de pensii al avocaţilor, neajunsurile acestuia, măsurile ce se impun pentru consolidarea sistemului. Participanţii au constatat că avocaţii nu cunosc suficient sistemul de pensii al avocaţilor, care este un sistem de pensii solid, transparent, care nu se bucură de încrederea cuvenită şi care este denigrat incorect de cei care propun încălcarea legii drept criteriu de evaluare „a libertăţii” în profesia de avocat.

S-a concluzionat că nu sunt stabilite pârghiile instituţionale prin care să se dea eficienţă coordonării activităţii filialei de către consiliul baroului şi care sunt limitele până la care coordonarea poate să se desfăşoare în condiţiile în care filialele dau expresie activităţii descentralizate a sistemului naţional de pensii al avocaţilor reglementat în special pentru raporturile dintre filiale şi Casa centrală.

Activitatea desfăşurată în cadrul şcolii de vară a unui număr de 74 de avocaţi participanţi, din care 27 avocaţi au avut intervenţii, a fost înscrisă în acţiunile incluse în programul de pregătire profesională continuă.

S-au analizat separat rezultatele financiare ale sistemului ca urmare a majorării cotei de contribuţie la sistemul C.A.A. propriu de pensii în decembrie 2013. La propunerea Consiliului de Administraţie al Casei de Asigurări a Avocaţilor, Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România a aprobat majorarea cotelor individuale de contribuţie astfel: 250 de lei lunar – cota minimă, 1250 lei lunar cota – maximă iar cota procentuală, între cele două limite, a crescut de la 10% la 11%.

S-a constatat că situaţia financiară la majoritatea filialelor în anul 2014 s-a îmbunătăţit, înregistrându-se o creştere a veniturilor.

Situaţia specială a filialelor C.A.A. filialele Bacău, Brăila, Galaţi, Maramureş, Neamţ, Prahova şi Vâlcea a fost discutată de Preşedintele U.N.B.R. cu decanii barourilor, identificându-se fie motive obiective, fie cauze ce ţin de managementul coordonării filialelor de consiliile barourilor.

Cheltuielile de funcţionare a Casei de Asigurări a Avocaţilor – sediul central – au fost analizate în întâlniri de lucru ale Preşedintelui U.N.B.R. cu Preşedintele CAA. S-a concluzionat că acestea s-au redus, dar sunt determinate de controalele efectuate de Casa centrală la filiale, prin angajaţi ai Casei de Asigurări a Avocaţilor – sediul central.

Sunt dificultăţi în constituirea fondului de rezervă, care în prezent este asigurat în proporţie de numai 30% din preliminatul bugetar, ceea ce reclamă, pentru siguranţa sistemului, alocarea disponibilului de la alte capitole ale bugetului la acest fond.

S-a aprobat de Comisia Permanentă a U.N.B.R. planul de control al filialelor în anul 2014. S-a solicitat sprijinul decanilor pentru verificarea filialelor Prahova, Iaşi, Botoşani, Vâlcea, Buzău, Satu Mare, Tulcea, Bihor, Giurgiu, Mureş, Teleorman, Călăraşi şi Vrancea.

S-a analizat separat activitatea centrului balnear Techirghiol. S-a constatat că în cursul lunii martie 2015 C.A.A. a încasat în conturile bancare dividendele aferente anul 2012 şi 2013.

Consiliul U.N.B.R., în baza hotărârilor adoptate de Congresul Avocaţilor din 2013. prin care s-a decis redactarea unui proiect de lege al sistemului Casei de Asigurări a Avocaţilor, precum şi în baza hotărârilor adoptate de Congresul Avocaţilor din 2010 cu privire la egalizarea vârstei de pensionare şi de Congresul Avocaţilor din 2011, care a stabilit principiile care stau la baza funcţionării sistemului de asigurări sociale al avocaţilor, a sprijinit Consiliul de Administraţie al Casei de Asigurări a Avocaţilor din România pentru punerea în executare a hotărârilor sus-menţionate.

Comisia Permanentă a U.N.B.R. din 30 ianuarie 2014 a hotărât înfiinţarea unei comisii pentru redactarea proiectului şi a abilitat Consiliul de Administraţie al C.A.A. să conlucreze cu experţi independenţi. Comisia a avut următoarea compunere: av. dr. Gheorghe Florea – Preşedinte U.N.B.R., av. Ionel Haşotti – Vicepreşedinte U.N.B.R., av. Doru Ioan Tărăcilă – membru Comisie Permanentă, av. Ioan Rus – membru Consiliu U.N.B.R., av. Florin Petroşel – preşedinte Filiala Bucureşti a C.A.A., av. Popescu Ion şi av. Tiberius Nicu – vicepreşedinte şi respectiv preşedinte C.A.A. Măsura a fost validată de Consiliul U.N.B.R. imediat următor.

S-a decis ca proiectul de lege să încorporeze prevederile Statutului C.A.A. dezbătut şi aprobat anterior de Congresul avocaţilor, în 2012, a căror aplicare a dovedit viabilitatea soluţiilor adoptate de Corpul de avocaţi prin organul suprem al profesiei.

S-a recomandat, pe cât posibil, să se elimine existenţa unor reglementări infra-parlamentare apte să permită Consiliului U.N.B.R. modificarea reglementărilor şi crearea unei instabilităţi care afectează siguranţa drepturilor asiguraţilor.

Comisia de experţi a prezentat proiectul de lege la Şcoala de vară organizată de Consiliul de Administraţie al Casei de Asigurări a Avocaţilor din România în perioada 02 – 03.07.2014, la care au participat reprezentanţii filialelor şi barourilor din toată ţara.

S-a stabilit ca proiectul de lege să fie transmis tuturor barourilor şi filialelor pentru a fi dezbătut cu avocaţii, urmând ca Consiliul C.A.A. şi Comisia de lucru constituită de Consiliul U.N.B.R. să centralizeze şi să analizeze eventualele propuneri de îmbunătăţire a proiectului de lege.

Până la Consiliul U.N.B.R. din septembrie 2014 au făcut propuneri de modificare sau completare a proiectului de lege barourile: Alba, Braşov, Constanţa, Cluj şi dl. av. Ionel Haşotti.

Comisia desemnată de Consiliul U.N.B.R. a respins propunerile care au vizat transformarea contribuţiei la sistem şi în contribuţie aptă să asigure contribuţia la sistemul de sanătate, precum şi propunerile care au vizat o formă administrativă de conducere a Casei, prin crearea unui organism distinct şi paralel de Consiliul U.N.B.R. şi încredinţarea conducerii executive efective unor instituţii financiare din afara profesiei.

Consiliul U.N.B.R. a aprobat Raportul Comisiei şi a votat în ansamblu Proiectul de lege, în şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 7 martie 2015, urmând să fie informat Congresul, pentru a se implica în adoptarea acestui proiect ce vizează politica profesională privind perfecţionarea legsilativă a domeniului.

Congresul avocaţilor este organul suprem de conducere al profesiei, aflat în raporturi directe cu Consiliul C.A.A. şi îndrituit să verifice şi să aprecieze activitatea de coordonare a Consiliului U.N.B.R.

J. Coordonarea activităţii Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare – A.E.G.R.M. a U.N.B.R.[6]

Uniunea Naţională a Barourilor din România are calitatea de operator al Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare începând din anul 2003. Autorizaţia a fost reînnoită prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 4306/C din 17.12.2012, pentru o durată de 3 ani, începând cu data de 21.12.2012.

U.N.B.R., în calitate de operator al A.E.G.R.M., îşi desfăşoară activitatea prin intermediul agenţilor, forme de exercitare a profesiei de avocat, împuterniciţi de uniune cu acordul Autorităţii de Supraveghere a A.E.G.R.M. – Ministerul Justiţiei, calificate ca birouri teritoriale ale operatorului.

Până la data de 01.05.2015 au dobândit calitatea de agenţi ai U.N.B.R. – A.E.G.R.M., după reautorizarea din 2012, un număr de 80 de forme de exercitare a profesiei de avocat, toate funcţionale, din cadrul majorităţii barourilor din ţară.

Activitatea se reorganizează pe principiile contabilităţii de angajament, este asigurat spaţiul necesar desfăşurării activităţii centralizate la sediul U.N.B.R. şi a fost optimizată comunicarea cu agenţii împuterniciţi. Plata taxelor cuvenite bugetului de stat şi a comisionului cuvenit operatorului U.N.B.R. este monitorizată, în acest scop fiind asigurate serviciile unui contabil.

Începând cu data de 01.03.2015, conducerea operatorului U.N.B.R. al A.E.G.R.M. este asigurată de doi directori de arhivă, numiţi în conformitate cu prevederile legale şi statutare, cu atribuţii distincte, potrivit naturii activităţii.

Pentru îmbunătăţirea competenţelor avocaţilor titulari sau coordonatori ai formelor de exercitare a profesiei de avocat, agenţi împuterniciţi ai operatorului U.N.B.R. şi a personalului agenţilor împuterniciţi ai acesteia, operatorul U.N.B.R., în colaborare cu I.N.P.P.A., a organizat, în perioada 4-5 iulie 2014, la Bucureşti, prima conferinţă specializată, intitulată „Arhiva electronică de garanţii reale mobiliare – noutăţi legislative şi tehnice. Perspective de dezvoltare”, la care a participat un numeros public şi la care au conferenţiat reprezentanţi ai Autorităţii de Supraveghere – Ministerul Justiţiei, Corpului Operatorilor A.E.G.R.M. şi operatorului U.N.B.R., precum şi teoreticieni ai arhivei. Acesta a fost primul program de perfecţionare continuă a titularilor cabinetelor de avocat şi cabinetelor asociate, avocaţilor coordonatori ai societăţilor civile profesionale cu atribuţii în materia A.E.G.R.M. şi a personalului afectat acestei activităţi.

Operatorul U.N.B.R. a colaborat cu Autoritatea de Supraveghere – Ministerul Justiţiei şi Corpul Operatorilor A.E.G.R.M. la elaborarea unor noi reglementări în materia A.E.G.R.M. (cu privire la criteriile de autorizare ale operatorilor A.E.G.R.M. şi, implicit, de exprimare a acordului pentru împuternicirea operatorilor şi agenţilor, la formularele de aviz de înscriere în A.E.G.R.M. şi la operarea noului program informatic Client Arhivă).

S-a urmărit ca raporturile dintre operator şi agenţii săi împuterniciţi să fie întemeiate exclusiv pe criteriile calităţii serviciilor prestate şi disciplinei în desfăşurarea activităţii.

După perfecţionarea programului Client Arhivă, va putea fi implementat de către U.N.B.R. – A.E.G.R.M. un program informatic de raportare a obligaţiilor şi un program de facturare unitar pentru uzul agenţilor împuterniciţi.

O problemă în activitatea A.E.G.R.M. o reprezintă problema preţurilor percepute pentru prestarea serviciilor de înregistrare a formularelor de aviz de înscriere în A.E.G.R.M.. Operatorul U.N.B.R. a adoptat măsuri interne vizând reprimarea practicării de către agenţii săi a unor preţuri de tip dumping. Dar astfel de măsuri nu reprezintă decât un paliativ în faţa posibilităţii ca operatorii autorizaţi concurenţi să coboare preţurile sub nivelul celor stabilite de operatorul U.N.B.R.. De aceea, reprezentanţii UNBR-AEGRM, cu argumente solide, au propus Autorităţii de Supraveghere – Ministerul Justiţie să facă aplicarea acelor dispoziţii legale care permit acesteia, în interesul pieţei, să stabilească preţuri minime pentru serviciul de înregistrare a formularelor de aviz de înscriere, fără de care însăşi calitatea înregistrărilor poate să lase de dorit.

O atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării unor strânse relaţii cu principalele organisme şi instituţii ale A.E.G.R.M., Autoritatea de Supraveghere – Ministerul Justiţiei şi Corpul operatorilor Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare.

Un obiectiv strategic al activităţii A.E.G.R.M. a operatorului U.N.B.R. îl reprezintă combaterea fenomenului autorizării unor operatori ai A.E.G.R.M. care sunt parte la contractele de ipotecă mobiliară, care condiţionează prestarea unui serviciu de creditare de prestarea de către creditor a serviciului de înregistrare în A.E.G.R.M. a unor formulare de aviz de înscriere şi care nu asigură prestarea serviciului de înregistrare în A.E.G.R.M. a formularelor de aviz de înscriere publicului larg, distorsionând în acest fel concurenţa pe această piaţă şi lezând interesele consumatorilor.

În ultimul an, graţie dezvoltării infrastructurii dedicate activităţii de înscriere în arhivă şi unei excepţionale adaptabilităţi a agenţilor săi împuterniciţi, U.N.B.R. s-a situat în fruntea operatorilor A.E.G.R.M., după criteriul numărului de avize de ipotecă mobiliară şi de fiducie înregistrate. Astfel, în a doua jumătate a anului 2014 şi în prima parte a anului 2015, U.N.B.R. deţinea o pondere de circa 60% din totalul înscrierilor în A.E.G.R.M. pentru care sunt percepute preţuri de înscriere, cu mult înaintea principalilor concurenţi, operatorii U.N.N.P.R. şi C.C.I.R.

Prioritatea acestui an în materia A.E.G.R.M. o reprezintă reautorizarea operatorului U.N.B.R. de către Autoritatea de Supraveghere pentru perioada 21.12.2015 – 19.12.2018. În acest sens, începând din luna octombrie a.c., agenţii autorizaţi ai operatorului A.E.G.R.M. vor constitui şi transmite documentele necesare reautorizării, sub îndrumarea operatorului.

III. Accesul în profesia de avocat[7]

Examenul de primire în profesia de avocat şi admitere în cadrul I.N.P.P.A. (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) şi de primire în profesie a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice s-a desfăşurat la data de 15 septembrie 2014 şi a constat într-o probă unică, tip grilă, pentru ambele categorii de candidaţi (pentru dobândirea calităţii de avocat stagiar şi, respectiv, pentru dobândirea calităţii de avocat definitiv), în conformitate cu Hotărârea nr. 962/24.05.2014 a Consiliului U.N.B.R. Potrivit modificărilor aprobate prin aceeaşi Hotărâre şi a Regulamentului de examen adaptat la noul mecanism de examinare (aprobat de Comisia Permanentă a U.N.B.R. prin Decizia nr. 128/8.07.2014), promovarea examenului a fost condiţionată de realizarea de către candidaţi a unui punctaj general de cel puţin 70 de puncte şi a unui punctaj de cel puţin 10 puncte la fiecare disciplină.

În baza propunerilor formulate de barouri şi avizate de I.N.P.P.A., Comisia Permanentă a U.N.B.R. a desemnat Comisia naţională de examen, precum şi conducerea acesteia: Dl. av. dr. Dan Oancea, Vicepreşedinte U.N.B.R. – în calitate de Preşedinte al comisiei naţionale; dl. av. dr. Traian Briciu, membru al Comisiei Permanente şi director al I.N.P.P.A. central precum şi directorii centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A – în calitate de vicepreşedinţi. La centrul teritorial Cluj, din cauza intervenirii unei situaţii de incompatibilitate cu privire la directorului centrului teritorial (doamna avocat Stanca Ioana Gidro), a fost delegată doamna avocat Doina Gherman.

Examenul s-a desfăşurat, în regim unitar la nivel naţional, în localităţile de sediu ale I.N.P.P.A. central şi centrelor teritoriale Braşov, Brăila, Craiova, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Arondarea candidaţilor pe centre de examen a fost stabilită de Consiliul U.N.B.R. prin Hotărârea nr. 962/24.05.2014. În baza aceleiaşi Hotărâri, taxa de examen a fost diminuată, faţă de anul precedent, la suma de 800 lei, menţinându-se interdicţia perceperii de către I.N.P.P.A. sau barouri, cu orice titlu, de sume suplimentare pentru operaţiuni care au legătură cu înscrierea candidaţilor la examen sau cu susţinerea acestuia.

Suportul tehnic uniform pentru desfăşurarea examenului a fost asigurat de consultantul IT din anii precedenţi – S.C. INTRA CONNECT S.R.L. – care a furnizat suportul IT, logistica documentară a examenului, rechizitele de examen precum şi serviciile medicale pentru centrul de examen Bucureşti. Consultantul a asigurat, în toate centrele de examen, întreaga aparatură şi birotică necesare (scannere, imprimante, copiatoare, calculatoare, conexiunile pentru comunicaţii, aparatură de detectare a unor mijloace tehnice de fraudare a examenului etc.).

Înscrierile pentru examenul de primire în profesia de avocat au avut loc în intervalul 01 august 2014 – 18 august 2014, la secretariatul baroului la care candidaţii urmau a-şi desfăşura activitatea în cazul în care erau declaraţi admişi.

Prin Hotărârea nr. 146/5.09.2014, Comisia Permanentă a U.N.B.R., în conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 962/24.05.2014 a Consiliului U.N.B.R., a condiţionat accesul în examen de depunerea la dosarul candidatului a documentaţiei complete prevăzute prin Statutul profesiei de avocat şi Regulamentul de examen, inclusiv a diplomei de absolvire a studiilor juridice şi a anexei la aceasta, în original, stabilind pentru acestea din urmă ca termen limită data de 10.09.2014 şi respingând cererile de înscriere ale candidaţilor care au prezentat dosare cu alte acte lipsă, precum şi a celor care s-au înscris după expirarea perioadei de înscriere.

La examen s-au înscris valabil în total 5112 candidaţi (faţă de 3269 de candidaţi în anul 2013), deci cu 56,38% mai mulţi candidaţi decât în anul anterior, din care un număr de 4850 de candidaţi pentru dobândirea calităţii de avocat stagiar (cu 1720 de candidaţi mai mult decât în anul 2013) şi un număr de 262 de candidaţi pentru dobândirea calităţii de avocat definitiv (cu 123 de candidaţi mai mulţi decât în anul 2013).

S-au prezentat la examen în total 4987 de candidaţi (cu 57,17% mai mulţi decât în anul 2013), din care 4734 de candidaţi pentru dobândirea calităţii de avocat stagiar, şi un număr de 253 de candidaţi pentru dobândirea calităţii de avocat definitiv.

Pe parcursul perioadei de organizare şi desfăşurare a examenului, Comisia naţională a emis, în exercitarea atribuţiunilor sale, un număr de 10 hotărâri, la care s-au adăugat anunţuri, procese-verbale şi comunicate publice, prin care fost asigurată uniformitatea în toate centrele de examen a procedurilor şi metodologiilor de organizare şi desfăşurare a examenului, a logisticii şi documentaţiei de examen, a regulilor de conduită în cadrul examenului şi a sancţiunilor pentru nerespectarea acestora, a procedurilor de soluţionare a contestaţiilor.

Potrivit procedurii obişnuite, subiectele pentru proba unică de examen au fost stabilite prin luarea în considerare a propunerilor venite din partea membrilor comisiei de propunere a subiectelor, cu asistenţa consultanţilor externi de specialitate. Stabilirea subiectelor finale a avut loc cu câteva ore înainte de ora începerii probelor, în condiţii de maximă securitate şi confidenţialitate iar comunicarea acestora la centrele de examen s-a realizat, în aceleaşi condiţii, cu numai o oră/o oră şi jumătate înainte de începerea examenului, în considerarea exclusiv a timpului necesar multiplicării subiectelor la diferitele centre de examen.

Au fost aplicate procedurile privitoare la colectarea şi corectarea lucrărilor de examen, prevăzute în Anexa nr. 4 („Coordonatele metodologice principale ale examenului naţional unitar de primire în profesia de avocat”) la Regulamentul – cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat: Centrele de examen – inclusiv I.N.P.P.A. central – nu au reţinut lucrările originale de examen, toate fiind scanate după colectarea de la candidaţi iar originalele fiind transmise la sediul central al Comisiei naţionale de examen în aceeaşi zi; operaţiunile de desecretizare a tuturor lucrărilor şi de realizare a corespondenţelor dintre codurile lucrărilor şi numele candidaţilor au fost realizate, la ambele probe de examen, la sediul central al Comisiei, în condiţii de maximă securitate; după înregistrarea contestaţiilor la punctaj, lucrările candidaţilor care au formulat contestaţii au fost secretizate şi amestecate aleatoriu, şi apoi rescanate.

În considerarea numărului extrem de mare a candidaţi, comparativ cu anul precedent, dar şi în considerarea experienţelor negative din anul 2013 înregistrate la centrul de examen Bucureşti, când au existat tentative de fraudare în masă a examenului, comisia naţională de examen a dispus (aşa cum a procedat şi la faza a doua a examenului din anul 2013) restrângerea posibilităţii candidaţilor de a părăsi temporar sala de examen în timpul desfăşurării examenului, sub pretextul unor necesităţi fiziologice; excepţii au fost permise numai în cazurile medicale, evidente sau confirmate documentar sau, la centrele unde era asigurată asistenţă medicală de urgenţă, de medic.

La Centrul de examen Bucureşti, din cauza insuficienţei spaţiilor cu destinaţia de garderobă, s-au format cozi de candidaţi, care nu au putut fi absorbite în timp util, ceea ce a impus decalarea orei anunţate a începerii examenului (ora 9.00) cu 15 minute (ora 9.15). Precizăm că la centrul de examen Bucureşti, din cauza numărului foarte mare de candidaţi (2585 de candidaţi), examenul a fost organizat în două clădiri (Palatul Facultăţii de Drept şi imobilul din Şoseaua Panduri).

După deschiderea plicurilor cu subiecte, din cauza unei deficienţe de preluare a textului în sistemul informatic, a fost necesar a se preciza candidaţilor că enunţul unor variante de răspuns la o întrebare trebuie înţeles într-un anumit sens. (variantele a) şi b) de la întrebarea: G1 – întrebarea 49, G2 – întrebarea 45, G3 – întrebarea 51, G4 – întrebarea 44). De asemenea, întrucât ghidul privind modul de completare a răspunsurilor a fost tipărit înainte de finalizarea subiectelor, a fost necesară şi precizarea unor instrucţiuni cuprinse în acest ghid, pentru a se preveni erori de completare.

La unele centre de examen ale I.N.P.P.A. au fost depistaţi candidaţi care au fraudat examenul, utilizând mijloace interzise de Regulamentul de examen: Centrul de examen Bucureşti – 2 candidaţi, Centrul de examen Craiova – 1 candidat. Candidaţii în cauză au fost eliminaţi din examen şi urmează a se analiza luarea faţă de aceştia a măsurilor legale.

Tot pentru raţiuni de securitate a examenului, în acest an Comisia Naţională a hotărât să nu se mai permită candidaţilor să iasă din săli cu grilele cu întrebări, urmând ca acestea să le fie date după afişarea baremului (la cca. o oră de la încheierea examenului). La centrul de examen Bucureşti, predarea acestor grile (pe care în prealabil candidaţilor li s-a permis să-şi scrie numele, în vederea unei mai uşoare identificări) nu a putut fi realizată în incinta clădirii de examen, întrucât exista riscul unor distrugeri din cauza numărului foarte mari de candidaţi (2585 de candidaţi). Din această cauză, grilele candidaţilor, grupate în pachete inscripţionate cu numărul/numele sălilor în care s-a desfăşurat examenul, au fost aşezate pe trotuarul pietonal din spatele Palatului Facultăţii de Drept. Această măsură a fost ulterior criticată de unii candidaţi, care au afirmat – în mod neadevărat – că le-au fost « aruncate în noroi » aceste grile.

În urma publicării baremelor de evaluare şi a verificării de către candidaţi, prin mijloace proprii, a punctajului obţinut la examen, a fost formulat un număr foarte mare de contestaţii la barem. S-au înregistrat în total 2558 de contestaţii, la fiecare dintre cele 100 de întrebări ale grilei fiind formulate între 4 – 200 de contestaţii. Se pare că o explicaţie (confirmată de comentariile făcute public de unii candidaţi ulterior examenului) o reprezintă faptul că aceste contestaţii, în cea mai mare parte, au fost făcute pentru a se încerca obţinerea de puncte suplimentare de către candidaţii care au dat răspunsuri greşite la întrebările din grila de examen.

Volumul mare de muncă al Comisiei de soluţionare a contestaţiilor la barem şi prelucrarea informatică a rezultatului analizei întreprinse de aceasta a impus în mod obiectiv prelungirea cu circa 19 ore a anunţării rezultatului soluţionării contestaţiilor la barem (care a fost publicat la data de 19.09.2014, ora 10.00), aspect criticat ulterior de unii candidaţi. Comisia a admis cinci contestaţii, patru la examenul pentru dobândirea calităţii de avocat stagiar (două la OEPA, una la disciplina Drept penal, una la disciplina Drept procesual civil) şi una la examenul pentru dobândirea calităţii de avocat definitiv (la disciplina Drept penal). Baremele de evaluare au fost corectate corespunzător şi afişate conform prevederilor regulamentare.

Ulterior afişării, corectarea lucrărilor a fost realizată în sistem informatic, prin scanare. Rezultatele la testul tip grilă au fost făcute publice la data de 21.09.2013.

Procedura de soluţionare a contestaţiilor la punctaj a fost soluţionată de membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor la punctaj, împreună cu consultantul examenului. Constatându-se că procedura corectării electronice a lucrărilor nu a generat erori, Comisia a respins toate contestaţiile. În consecinţă, la data de 23.09.2014 lista rezultatelor publicată la data de 21.09.2014 a fost declarată definitivă.

Durata totală a examenului a fost de 8 zile.

În urma examenului s-au înregistrat următoarele rezultate:

I. La proba susţinută de candidaţii pentru calitatea de avocat stagiar, din totalul de 4734 de candidaţi prezenţi, au promovat 438 de candidaţi, reprezentând 9,25% din total prezenţi (faţă de 20,50% în anul 2013). Pe centre, distribuţia candidaţilor admişi a fost următoarea: Bucureşti – 253, Cluj – 66, Timişoara – 46, Iaşi – 36, Braşov – 15, Galaţi – 6, Craiova – 16.

II. La proba susţinută de candidaţii pentru calitatea de avocat definitiv, din totalul de 253 de candidaţi prezenţi, au promovat 9 candidaţi, reprezentând 3,56% din total prezenţi (faţă de 6,61% în anul 2013).

Cu deficienţele inerente, semnalate mai sus, sesiunea septembrie 2014 a examenului de primire în profesia de avocat s-a înscris pe coordonatele unui examen desfăşurat în conformitate cu prevederile legii, statutului profesiei de avocat, regulamentului de examen şi hotărârilor organelor profesiei.

IV. Activitatea I.N.P.P.A.. Formarea profesională iniţială şi continuă în cadrul I.N.P.P.A.[8]

1. Măsuri organizatorice. Activitatea Consiliului de Conducere al I.N.P.P.A.

Consiliul I.N.P.P.A. a fost ales la 3 martie 2012 de către Consiliul U.N.B.R. (Hotărârea nr. 389 din 03.03.2012) şi este alcătuit din 9 membri, dintre care 6 sunt membrii ai Comisiei Permanente, astfel că şedinţele Consiliului I.N.P.P.A. s-au desfăşurat, de regulă, împreună cu şedinţele Comisiei Permanente.

A. Activitatea de pregătire iniţială, organizată în cadrul I.N.P.P.A.

A.1. Anul II de pregătire profesională iniţială, finalizat.

La data de 4 martie 2014, în temeiul Hotărârii nr. 40 din 20.02.2014, au început activităţile tutoriale aferente anului II de pregătire profesională iniţială, cu modulul „Drept civil şi procesual civil” şi anume disciplina drept civil (04.03.2014-22.03.2014).

În perioada 24.03.2014-14.04.2014 s-a desfăşurat disciplina drept procesual civil.

Modulul „ Drept penal şi drept procesual penal” a debutat cu disciplina drept penal în perioada 24.04.2014-16.05.2014.

Disciplina drept procesual penal s-a desfăşurat în perioada 19.05.2014- 05.06.2014.

Modulul de drept european, cu cele trei discipline componente, s-a desfăşurat după cum urmează: dreptul Uniunii Europene (10.06.2014-23.06.2014), dreptul European al Drepturilor omului (30.06.2014 – 12.07.2014) şi dreptul european al muncii ( 08.09.2014- 20.09.2014).

Modulul recapitulativ, ce constituie o ultimă întâlnire a cursanţilor cu formatorii, înaintea examenului de absolvire, a avut loc în perioada 22 septembrie 2014- 17 octombrie 2014.

Caietele de lucrări profesionale au fost depuse la secretariatul I.N.P.P.A. Bucureşti şi la secretariatele centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A. până la data de 06.11.2014.

Legat de problema caietelor de lucrări profesionale, au fost incidente dispoziţiile Hotărârii nr. 53 din 23 mai 2014 a Consiliului de Conducere al I.N.P.P.A., privind adoptarea modelului de caiet de lucrări profesionale, pentru anul II de pregătire iniţială, ce a avut în vedere un număr de 6 lucrări profesionale pentru disciplinele Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal şi câte 3 lucrări profesionale pentru disciplinele ce compun modulul de drept european.

În acelaşi timp, potrivit Hotărârii nr. 52 din 23 mai 2014, s-a dispus ca şi în anii precedenţi, recunoaşterea calificativelor obţinute de către avocaţii stagiari care au promovat proba orală în anii anteriori şi care au susţinut numai proba scrisă în cadrul examenului de absolvire sesiunea noiembrie 2014.

Activităţile tutoriale aferente pregătirii iniţiale s-au desfăşurat în cadrul I.N.P.P.A şi al centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A., în temeiul Hotărârii nr. 886 din 27 martie 2014 a Consiliului U.N.B.R, ce a aprobat Planul de Învăţământ al I.N.P.P.A, pentru anul 2014, tematicile aferente disciplinelor din cuprinsul Planului de Învăţământ fiind revizuite şi actualizate.

Referitor la disciplinele drept penal şi drept procesual penal, activităţile tutoriale destinate acestor discipline s-au desfăşurat având în vedere noile coduri, respectiv cel penal şi codul de procedura penală.

Arondarea barourilor la centrele teritoriale ale I.N.P.P.A. este efectuată în conformitate cu Hotărârea nr. 392 din 31 martie 2012 a Consiliului U.N.B.R..

Prin Hotărârea nr. 6 din 31 august 2012 a Consiliului de Conducere al I.N.P.P.A., s-au stabilit reguli privind transferul avocaţilor între centrele teritoriale ale I.N.P.P.A.. Astfel, este interzis transferul cursanţilor între centrele teritoriale ale I.N.P.P.A., în preajma şi pentru susţinerea examenului de absolvire. În cazuri excepţionale, justificate, aprobate de Consiliul baroului în care este înscris avocatul stagiar, şi cu avizul conform al centrului teritorial de la care se solicită transferul este posibil să se urmeze cursuri în alt centru teritorial decât cel la care avocatul stagiar este obligat să participe prin arondare. Excepţie face vocaţia naţională a I.N.P.P.A. Bucureşti, unde nu se pot respinge cererile de urmare a cursurilor pentru candidaţii care doresc acest lucru. În aceiaşi ordine de idei, Consiliul de Conducere al I.N.P.P.A., a adoptat Hotărârea nr. 21 din 25 ianuarie 2013 privind avizul conform pentru transferul dintr-un centru teritorial I.N.P.P.A, în altul.

A.2. Cu referire la examenul de absolvire sesiunea noiembrie – decembrie 2014.

Potrivit Hotărârii nr. 884 din 14 decembrie 2013 a Consiliului U.N.B.R. şi a Hotărârii nr. 55 din 2 octombrie 2014 a Consiliului de Conducere al I.N.P.P.A., s-a decis ca examenul de absolvire în cadrul I.N.P.P.A. Bucureşti şi în cadrul centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A., să se desfăşoare cu începere din data de 24 noiembrie 2014.

Hotărârea nr. 525 din 01 septembrie 2012 a Consiliului U.N.B.R., pentru aprobarea Regulamentului examenului de absolvire a I.N.P.P.A. statuează că examenul de absolvire este organizat în două etape şi anume: o probă orală (colocviu), ce se susţine la toate disciplinele urmate în cadrul pregătirii profesionale iniţiale şi o probă scrisă (tip grilă), ce se susţine la disciplinele: organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal.

Aşa fiind, probele orale (colocviile), în cadrul sesiunii de examen noiembrie – decembrie 2014 s-au desfăşurat în perioada 24 noiembrie 2014 – 4 decembrie 2014.

În vederea susţinerii examenului de absolvire noiembrie – decembrie 2014 şi anume a primei etape respectiv proba orală, au fost prezenţi la I.N.P.P.A. Bucureşti un număr de 301 avocaţi stagiari, potrivit evidenţelor existente la I.N.P.P.A. Bucureşti.

Numărul de avocaţi stagiari prezenţi în cadrul centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A., în vederea susţinerii examenului de absolvire sesiunea noiembrie-decembrie 2014 – proba orală, potrivit evidenţelor comunicate de către centrele teritoriale ale I.N.P.P.A., a fost după cum urmează:

– în cadrul CT Braşov al I.N.P.P.A., s-au prezentat 21 de avocaţi stagiari, potrivit datelor comunicate de centrul teritorial;

– în cadrul CT Cluj al I.N.P.P.A., s-au prezentat 73 avocaţi stagiari, potrivit datelor comunicate de centrul teritorial;

– în cadrul CT Craiova al I.N.P.P.A., s-au prezentat 19 avocaţi stagiari, potrivit datelor comunicate de centrul teritorial;

– în cadrul CT Galaţi al I.N.P.P.A., s-au prezentat 9 avocaţi stagiari, potrivit datelor comunicate de centrul teritorial;

– în cadrul CT Iaşi al I.N.P.P.A., s-au prezentat 43 avocaţi stagiari, potrivit datelor comunicate de centrul teritorial;

– în cadrul CT Timişoara al I.N.P.P.A., s-au prezentat 55 avocaţi stagiari, potrivit datelor comunicate de centrul teritorial;

Referitor la cea de-a doua etapă a examenului de absolvire şi anume proba scrisă, respectiv testul de verificare a cunoştinţelor, ce s-a desfăşurat la 9 decembrie 2014, urmează a fi observate datele din tabelul de mai jos, privind numărul candidaţilor înscrişi, prezenţi, precum şi al celor promovaţi în anul 2014, în cadrul I.N.P.P.A. Bucureşti şi în cadrul centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A., în statistica comparativă pentru anii 2012-2014, comunicată de consultant:

Rândul 1 Proba – test grilă
Rândul 2 Centru examinare Anul Bucureşti Cluj Timişoara Iaşi Braşov Galaţi Craiova TOTAL
Rândul 3 Candidaţi înscrişi 2012 454 119 67 78 87 42 124 971
2013 368 76 64 28 31 14 20 601
2014 335 73 57 43 22 9 19 558
Rândul 4 Candidaţi prezenţi 2012 454 119 67 78 87 42 124 971
2013 363 76 64 28 31 14 20 596
2014 325 73 57 43 22 9 19 548
Rândul 5 Candidaţi promovaţi 2012 433 119 67 78 84 42 124 947
2013 325 76 62 28 26 14 20 551
2014 298 71 57 43 21 9 19 518

Prin Hotărârea nr. 60 din 12 decembrie 2014 a Consiliului de Conducere al I.N.P.P.A., s-a decis aprobarea profilului formatorului. A fost adoptat modelul fişei de evaluare a formatorului, ce a condus la un proces de reevaluare a formatorilor, potrivit criteriilor aflate în anexa nr. 1 a acestei hotărâri.

A.3. Anul I de pregătire profesională iniţială finalizat.

Având în vedere Hotărârea nr. 48 din 23 mai 2014, la data de 28 mai 2014, în cadrul I.N.P.P.A Bucureşti şi în cadrul centrelor teritoriale ale acestuia, au început activităţile tutoriale, cu respectarea Planului de Învăţământ, adoptat prin Hotărârea nr. 886 din 27 martie 2014 a Consiliului U.N.B.R., privind aprobarea Planului de Învăţământ al I.N.P.P.A., activităţi aferente anului I de pregătire profesională iniţială.

Activităţile tutoriale destinate avocaţilor stagiari din anul I de pregătire iniţială s-au desfăşurat în cadrul a 4 module şi anume: modulul A „Însuşirea cunoştinţelor despre etica şi organizarea profesiei de avocat”, (28.05.2014-25.06.2014); modulul B „ Aspecte practice privind organizarea şi activitatea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a birourilor notariale şi a executorilor judecătoreşti”, (09.02.2015-26.02.2015); modulul C „Tehnici de argumentare judiciară. Pregătirea şi elaborarea consultanţei juridice scrise” (30.06.2014-12.07.2014) şi modulul D ”Metodologia actului juridic şi judiciar”(14.01.2015-31.01.2015).

La activităţile tutoriale aferente anului I de pregătire profesională iniţială, pentru al treilea an consecutiv, au participat în calitate de formatori, invitaţi pentru modulul B „Aspecte practice privind organizarea şi activitatea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a birourilor notariale şi a executorilor judecătoreşti”, judecători, procurori, un notar public şi doi executori judecătoreşti.

Activităţile tutoriale aferente anului I de pregătire profesională iniţială s-au finalizat la data de 26 februarie 2015.

A.4. Anul II de pregătire iniţială în curs.

La 9 martie 2015, cu respectarea prevederilor Hotărârii nr. 63 din 6 martie 2015 a Consiliului de Conducere al I.N.P.P.A., a început anul II de pregătire profesională iniţială în cadrul I.N.P.P.A. Bucureşti şi în cadrul centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A..

Activităţile tutoriale se desfăşoară în cadrul I.N.P.P.A. şi în cadrul centrelor teritoriale ale acestuia, în mod unitar, în baza Hotărârii nr. 1061 din 07 martie 2015 a Consiliului U.N.B.R, ce a aprobat Planul de Învăţământ al I.N.P.P.A, pentru anul 2015, tematicile aferente disciplinelor din cuprinsul Planului de Învăţământ fiind revizuite.

Obiectivele propuse spre a fi realizate în cursul acestui an de pregătire iniţială au în vedere asigurarea caracterului practic al pregătirii cât şi a celui unitar, formatorii propunând teme de pregătire comune, corespunzătoare activităţilor tutoriale aferente fiecărei discipline.

În perioada 09.03.2015 – 21.03.2015 s-a desfăşurat modulul „Drept civil şi drept procesual civil”, în perioada cuprinsă între 23.04.2015-05.06.2015 s-a desfăşurat modulul „Drept penal şi drept procesual penal”, iar în perioada cuprinsă între 08.06.2015-04.07.2015 şi 07.09.2015-19.09.2015 urmează să se desfăşoare modulul de drept european.

De menţionat că disciplinele din cuprinsul modulului de drept european şi anume: Dreptul Uniunii Europene, Dreptul European al Drepturilor omului şi Dreptul European al muncii ar urma ca începând din anul 2016 să se desfăşoare în platforma e-learning şi că platforma e-learning din punct de vedere tehnic este finalizată.

Perioada cuprinsă între 21.09.2015 – 31.10.2015 este destinată activităţilor tutoriale de pregătire profesională iniţială aferente modulului recapitulativ.

Potrivit Hotărârii nr. 1033 din 13 decembrie 2014 a Consiliului U.N.B.R., examenul de absolvire al I.N.P.P.A. urmează să se desfăşoare în cadrul I.N.P.P.A. Bucureşti şi în cadrul centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A. cu începere de la 23 noiembrie 2015.

Predarea caietelor de lucrări profesionale se va efectua până la data de 6 noiembrie 2015, la I.N.P.P.A. Bucureşti şi în cadrul centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A., iar legat de problema caietelor de lucrări profesionale, se vor avea în vedere dispoziţiile Hotărârii nr. 65 din 06 martie 2015 a Consiliului de Conducere al I.N.P.P.A., referitoare la adoptarea modelului caietului de lucrări profesionale pentru anul II de pregătire profesională iniţială.

Numărul de cursanţi ce desfăşoară activităţi tutoriale destinate anului II de pregătire profesionala iniţială, potrivit evidenţelor existente la I.N.P.P.A. Bucureşti şi celor comunicate de către centrele teritoriale ale I.N.P.P.A., este după cum urmează:

– 454 avocaţi stagiari în cadrul I.N.P.P.A. Bucureşti;

– 29 avocaţi stagiari în cadrul CT Braşov al I.N.P.P.A.;

– 95 avocaţi stagiari în cadrul CT Cluj al I.N.P.P.A.;

– 23 avocaţi stagiari în cadrul CT Craiova al I.N.P.P.A.;

– 4 avocaţi stagiari în cadrul CT Galaţi al I.N.P.P.A.;

– 87 avocaţi stagiari în cadrul CT Iaşi al I.N.P.P.A.;

– 58 avocaţi stagiari în cadrul CT Timişoara al I.N.P.P.A.;

A.5. Colaborări cu alte instituţii.

La şedinţa comună a Comisiei Permanente şi a Consiliului de Conducere a I.N.P.P.A. din 30 ianuarie 2015, la care au participat în calitate de invitaţi şi coordonatorii Departamentelor INPPA, s-a solicitat directorului INM, prezent la şedinţă, verificarea modalităţii în care se tratează formarea auditorilor de justiţie cu privire la relaţiile dintre magistraţi şi avocaţi, la disciplinele adecvate care ar implica „etica”.

Prin adresa nr. 1200 din 13 martie INM a solicitat I.N.P.P.A. desemnarea unor formatori I.N.P.P.A. care să participe, în calitate de formatori, la cursurile comune organizate de INM pentru auditorii de justiţie.

La activităţile comune de formare profesională iniţială auditorilor de justiţie au fost desemnaţi să participe lectorii INPPA, av. dr. Traian Briciu şi av. dr. Petruţ Ciobanu.

În zilele de 20 şi 21 aprilie 2015, în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii s-au desfăşurat activităţi tutoriale privind formarea iniţială, pentru auditorii de justiţie judecători şi procurori, la aceste activităţi participând şi formatori invitaţi din cadrul I.N.P.P.A., în contextul Acordului de colaborare încheiat între I.N.M. şi I.N.P.P.A. la data de 1 februarie 2011.

Prin adresa nr. 2534 din 13 mai INM a transmis I.N.P.P.A. că activităţile desfăşurate în comun de lectori ai INM şi I.N.P.P.A. au fost evaluate pozitiv de cursanţi şi de conducerea INM.

Aşa cum am arătat la punctul privind anul I de pregătire iniţială finalizat, la activităţile tutoriale de pregătire iniţială aferente modulului B „Aspecte practice privind organizarea şi activitatea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a birourilor notariale şi a executorilor judecătoreşti”, tema de pregătire ce s-a desfăşurat în cadrul anului I, în perioada 09.02.2015-26.02.2015, au participat formatori din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, judecători şi procurori, un notar public şi doi executori judecătoreşti.

A.6. Anul I de pregătire profesională iniţială ce urmează a începe la 25 mai 2015

Anul I de pregătire iniţială va începe, potrivit Hotărârii nr. 66 din 6 martie 2015 a Consiliului de Conducere al I.N.P.P.A., la 25 mai 2015.

Activităţile tutoriale vor debuta cu tema de pregătire „Însuşirea cunoştinţelor despre etica şi organizarea profesiei de avocat”, urmată de tema „Tehnici de argumentare judiciară. Pregătirea şi elaborarea consultanţei juridice scrise”, ce se vor desfăşura în perioada mai – iunie şi începutul lunii iulie 2015.

Celelalte teme de pregătire şi anume „Metodologia actului juridic şi judiciar” şi „Aspecte practice privind organizarea şi activitatea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a birourilor notariale şi a executorilor judecătoreşti”, se vor desfăşura în lunile ianuarie-februarie 2016.

Cu referire la numărul de avocaţi stagiari ce vor urma activităţile tutoriale destinate pregătirii iniţiale se estimează că vor participa, potrivit evidenţelor existente la I.N.P.P.A. Bucureşti şi celor comunicate de către centrele teritoriale ale I.N.P.P.A., un număr de:

– 260 avocaţi stagiari la I.N.P.P.A. Bucureşti;

– 15 avocaţi stagiari la CT Braşov al I.N.P.P.A.;

– 58 avocaţi stagiari la CT Cluj al I.N.P.P.A.;

– 18 avocaţi stagiari la CT Craiova al I.N.P.P.A.;

– 6 avocaţi stagiari la CT Galaţi al I.N.P.P.A.;

– 32 avocaţi stagiari la CT Iaşi al I.N.P.P.A.;

– 38 avocaţi stagiari la CT Timişoara al I.N.P.P.A..

*NS Datele statistice sunt prezentate astfel cum au fost indicate de către Serviciul Secretariat al I.N.P.P.A. Bucureşti precum şi de către Centrele Teritoriale ale I.N.P.P.A., iar tabelul privind examenul de absolvire sesiunea noiembrie-decembrie 2014, astfel cum acesta a fost transmis la I.N.P.P.A. de către consultant.

B. Activitatea de pregătire profesională continuă în cadrul I.N.P.P.A.

În perioada de după Congresul avocaţilor 2014 şi până la 01 ianuarie 2015, activitatea Departamentului a fost coordonată exclusiv de Directorul INPPA. La 01 ianuarie, Consiliul de Conducere a desemnat 2 responsabili şefi de departament pentru fiecare din ramurile public şi privat, aceştia desfăşurându-şi activitatea sub coordonarea Directorului INPPA.

În conformitate cu art. 19 pct. 2 din Hotărârea nr. 391 din 31.03.2012 a Consiliului U.N.B.R. (Statutul INPPA) şi art. 31 din Regulamentul INPPA, Departamentul de formare profesională continuă a desfăşurat următoarele activităţi:

B.1. Organizarea de conferinţe de formare profesională continuă în ţară (secţiune de drept public şi secţiune de drept privat, cât şi pe teme privitoare la organizarea profesiei de avocat, dreptul muncii, fiscalitate)

Conferinţe organizate de I.N.P.P.A. Bucureşti

Pentru anul 2014

3-4 aprilie 2014, Bucureşti (teme de penal), 30 aprilie 2014 la Bucureşti (teme de dreptul muncii), 15-16 mai 2014 Bucureşti (teme de drept fiscal), 17 şi 18 mai 2014, 30 mai 2014 Baia Mare (teme de civil şi penal – aprox. 150 participanţi), Băile Balvanyos (Baroul Harghita) (teme de civil şi penal – aprox. 65 participanţi), 26-27 Mai 2014,06 iunie 2014 la Bucureşti (probleme de executare silită), 20 şi 21 iunie 2014 Bacău (teme de civil şi penal aprox. 200 participanţi), Bucureşti, 04-05 iulie 2014 (teme de civil), 14 iunie Focşani (teme de penal – aprox. 90 participanţi), Sibiu, 27-28 iunie 2014 (teme de civil şi penal – aprox. 250 participanţi), 2-3 octombrie 2014 la Bucureşti (teme de dreptul afacerilor).

Pentru anul 2015

23-24 ianuarie 2015 – Oradea (civil şi penal – aprox. 305 participanţi), 21 februarie – Giurgiu (civil şi penal – aprox. 125 participanţi), 28 februarie – Ploieşti (civil şi penal – aprox. 160 participanţi), 20-21 martie – Baia Mare (civil şi penal – aprox. 150 participanţi), 27-28 martie – Arad (civil şi penal – aprox. 249 participanţi), 4 aprilie – Tulcea (civil şi penal – aprox. 110 participanţi), 17 – 18 aprilie – Alba Iulia (tematică privitoare la organizarea profesiei de avocat – aprox 150 participanţi), 24-25 aprilie – Timişoara (civil şi penal – aprox. 260 participanţi), 15-16 mai – Constanţa (civil şi penal – aprox. 170 participanţi).

La 6 decembrie 2014 a avut loc la sediul Baroului Bucureşti masa rotundă cu tema: „150 de ani de la crearea Baroului român modern. Semnificaţiile Legii nr. 1709 din 4 decembrie 1864 pentru constituirea corpului de advocaţi. Tradiţii, prezent şi perspective”.

În cadrul mesei rotunde au fost susţinute următoarele referate:

– Domnul prof. univ. dr. Mircea Duţu, Directorul Institutului de Cercetări Juridic „Acad. Andrei Rădulescu” din cadrul Academiei Române, cu tema: Legea pentru constituirea corpului de avocaţi din România 6 decembrie 1864: moment fondator al organizării moderne a profesiei de avocat

– Domnul av. Ion Ilie-Iordăchescu, Decanul Baroului Bucureşti, cu tema: Evocări istorice privind afirmarea avocaturii bucureştene după aplicarea Legii nr. 1709 din 4 decembrie 1864, pentru constituirea corpului de advocaţi

– Domnul av. dr. Traian Briciu, Directorul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, cu tema: Înfiinţarea, prin lege, a barourilor şi a baroului naţional – tradiţie şi actualitate privind continuitatea organizării Corpului profesional al avocaţilor în România modernă

– Domnul av. dr. Gheorghe Florea, Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, cu tema: Aspecte privind controlul constituţionalităţii Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, de la intrarea sa în vigoare şi până în prezent. Dificultăţi în interpretarea şi aplicarea unitară a legii.

La 11 decembrie 2014 a avut loc la Sala Constantin Stoicescu a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti conferinţa cu tema: Rolul legal al avocatului într-un Stat de drept cu privire la apărarea vieţii private şi a secretului profesional. Situaţia din România. Conferinţa a fost moderată de domnul Emil Hurezeanu. În cadrul conferinţei au fost prezentate următoarele comunicări:

  1. Avocat dr. Gheorghe Florea, Preşedintele U.N.B.R., cu tema: Perspectivele evoluţiei legislative la nivelul Uniunii Europene şi în plan naţional în ceea ce priveşte secretul profesional şi confidenţialitatea comunicărilor dintre avocat şi client. Preocupări actuale privind secretul profesional în cadrul profesiei de avocat în România.
  2. Procuror Gheorghe Muscalu, Vicepreşedintele Consiliului Superior a Magistraturii, cu tema: Metodele speciale de supraveghere sau cercetare / viaţa privată a persoanei într-un stat de drept
  3. Judecător dr. Rodica Aida Popa, reprezentantul României la CCJE, cu tema: Standarde actuale privind calitatea, integritatea şi păstrarea secretului profesional în activitatea judecătorului şi avocatului român în înfăptuirea actului de justiţie în materie penală. Aspectele de noutate a reglementării referitoare la metodele de supraveghere în procesul penal român (art. 138-153 din Codul de procedură penală), în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului
  4. Procuror Ioana-Bogdana Albani, Procuror şef al serviciului de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice – DIICOT, cu tema: Analiza şi colectarea datelor din mediul digital
  5. Judecător dr. Andreea Simona Uzlău, cu tema: Consideraţii privind garanţiile procesual penale în materia respectării confidenţialităţii relaţiei avocat – client, în raport de unele procedee probatorii
  6. Avocat dr. Andrei Săvescu, cu tema: Asigurarea securităţii juridice a actelor avocaţilor în cloud

În derularea acestei activităţi au fost avute în vedere următoarele:

  • Stabilirea unui calendar clar de conferinţe pentru perioada 1.01.2015 – 31.05.2015. Locaţia şi data acestor conferinţe au fost stabilite, de comun acord, cu barouri din teritoriu. Astfel, aceste conferinţe au fost organizate în colaborare cu baroul local, centrul I.N.P.P.A. (acolo unde a fost cazul).
  • Temele de conferinţă au fost susţinute de formatori INPPA, cadre didactice, magistraţi, avocaţi, executori judecătoreşti (participare interdisciplinară şi interprofesională)
  • Schimbarea formatului de conferinţă (dezbateri interactive). În acest sens, cu cel puţin 3 săptămâni înainte de conferinţă, prin intermediul baroului local, s-au centralizat o serie de probleme punctuale ale avocaţilor, probleme la care lectorii au trebuit să dea răspuns în cadrul conferinţei. Astfel, s-a venit în întâmpinarea avocaţilor, temele de dezbatere fiind stabilite de aceştia. Temele stabilite de lectori sau fost subsidiare, în măsura în care solicitările punctuale ale participanţilor nu au acoperit timpul alocat conferinţei.
  • Centralizarea, după conferinţă, a impresiilor şi a aprecierilor participanţilor (prin completarea unui formular prestabilit) cu privire la derularea şi rezultatul conferinţei, în vederea perfecţionării şi optimizării, pe viitor, a activităţii de formare profesională continuă.
  • La conferinţele organizate de I.N.P.P.A. în colaborare cu barourile, I.N.P.P.A. a decis să susţină financiar desfăşurarea conferinţelor, prin suportarea costurilor de transport şi a remuneraţiilor acordate vorbitorilor, conducând astfel la posibilitatea ca barourile să perceapă o taxă de participare cât mai redusă.

Conferinţe organizate de centrele teritoriale ale INPPA, conform comunicărilor transmise de către conducerile centrelor

Centrul teritorial Braşov al INPPA

Activităţile de pregătire continuă organizate de pregătire continuă organizate şi desfăşurate în Cadrul Centrului teritorial Braşov în perioada dintre Congresul avocaţilor din 2014 şi cel care va avea loc în Iunie 2015:
17-18 Mai 2014 – Tema – Înţelegerea şi aplicarea noilor Coduri fundamentale ale României;
11 Iunie 2014 – Tema – Noul Cod de Procedura Civilă;
21 Iunie 2014 – Tema – Înţelegerea şi aplicarea noii legislaţii civile;
04 Iulie 2014 – Tema – Teorie Practică în aplicarea NCC şi NCPC;
04 Octombrie 2014 – Tema – Discuţii pe marginea Legii de modificare a Codului Civil, contestaţia la executare, executarea silită a Contractelor de Credit;
29-30 Noiembrie 2014 – Tema – Relaţia avocat magistrat. Rolul avocatului într-un stat de drept;
05 Decembrie 2014 – Tema – Interpretarea şi aplicarea unor Instituţii juridice în lumina noului Cod Penal şi a noului Cod de Procedura Penală;
04 Februarie 2015 – Tema – Noul Cod de Procedura Penală. Camera Preliminară;
28 Februarie 2015 – Tema – Înţelegerea şi Aplicarea Noilor Coduri Fundamentale ale României;
27 Martie 2015 – Tema – Cooperarea Judiciară Internaţională în domeniul Dreptului Familiei şi Dr. European al Muncii;
8- 10 Mai 2015- Tema Relaţia avocat magistrat. Aspecte controversate pe noile Coduri;

Centrul teritorial Cluj al INPPA

În legătură cu activitate privind pregătirea continuă între Congresul avocaţilor care a avut loc în 2014 şi cel care urmează a avea loc în luna iunie 2015 activităţile de pregătire continuă organizate şi desfăşurate în cadrul centrului teritorial sunt:

În anul 2014:

13 iunieSeminar profesional organizat în cadrul Zilelor Baroului Cluj

31 octombrieConferinţa privind Noul Cod Procedură Civilă

15 noiembrieConferinţa privind Noul cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală

8 decembrieEuropean Lawyers Day

În anul 2015:

27 februarieConferinţă de Drept Fiscal şi Administrativ

Dorim, de asemenea, să menţionăm faptul că au mai fost organizate activităţi de pregătire continuă, altele decât cele menţionate mai sus (cu acordare de puncte) la care I.N.P.P.A. Cluj a luat parte în calitate de partener, precum şi faptul că până în luna iunie a.c. se vor mai organiza o serie de evenimente.

Centrul teritorial Craiova al INPPA

 

ORGANIZATOR DATA TEMA PARTICIPANTI
Baroul Olt 09.05.2014 Coduri Noi – Probleme Noi 132
Baroul Valcea 17.05.2014 Noile Coduri Penale – de la lege la practica 147
Baroul Dolj 21.06.2014 Din nou despre Noile Coduri 152
Baroul Arges 27.06.2014 Procesul civil între regularizare şi primul termen de judecata. Aspecte teoretice şi practice privind contractul de întreţinere 114
Baroul Argeş 26.09.2014 Reglementarea dreptului la viaţa în Noul Cod Civil. Reglementări privind dreptul personalităţii. Noile reglementări în materia raportului de donaţie. 192
Baroul Olt 07.11.2014 Inaderenţele şi inadvertenţele privind unele aspecte ale Codului penal şi ale noului Cod de procedură penală 168
Baroul Dolj 22.11.2014 Respectul vieţii private sau libertatea de exprimare? 285

Centrul teritorial Galaţi al INPPA

– Participarea la Conferinţa organizată la nivelul Curţii de Apel Galaţi, în luna mai 2014 având ca temă „Noile dispoziţii din Codul penal şi Codul de procedură penală’’;

– Participarea la Conferinţa organizată în luna octombrie 2014 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, având ca temă „Infracţiuni de corupţie, privire comparativă cu dispoziţiile din legislaţia anterioară’;

– Participarea la data de 27.02.2015 la Constanţa la Conferinţa „Infracţiuni contra ordinei şi liniştei publice. Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei. Drepturi şi obligaţii deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor ’’.

Centrul teritorial Iaşi al INPPA

INPPA – Centrul Teritorial Iaşi, respectând programul propus de INPPA, a organizat diverse activităţi ce se înscriu în tematica impusă de hotărârile luate la nivel central.

Având o relaţie de conlucrare foarte bună cu Barourile arondate, a organizat învăţământul profesional împreună cu acestea şi cu Universităţile cu care există acorduri de colaborare.

Astfel:

à împreună cu Baroul Botoşani, în intervalul de timp 2014-2015 s-au desfăşurat următoarele activităţi:

– Conferinţa profesională – 16.05.2014 – Noul Cod de procedură civilă şi Noul Cod de procedură penală

– Conferinţa profesională – 05.12.2014 – Noul Cod de procedură civilă şi Noul Cod de procedură penală

à împreună cu Baroul Suceava, Simpozion 22 februarie 2014, Tema: Privire generală asupra modificărilor aduse de Noul Cod Penal; Simpozion 01 noiembrie 2014, Tema: Probleme vechi şi noi ale procedurii de cameră preliminară, respectiv ale aplicării legii penale mai favorabile. Modificări ale Codului de procedură civilă; Conferinţă 27 martie 2015, Tema: Garanţiile dreptului la apărare în cursul procesului penal. Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei. Drepturi şi obligaţii deontologice ale judecătorilor şi avocaţilor

à împreună cu Baroul Vaslui şi Universitatea Petre Andrei din Iaşi, Simpozion dedicat împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea avocaturii, Tema: „Rolul avocatului în viaţa socială şi în securitatea mediului de afaceri”, vineri 28 noiembrie 2014 – Sâmbăta 29 noiembrie 2014 la Vaslui şi la Iaşi.

De asemenea s-au organizat la sediul din Iaşi întâlniri de lucru, pe module, în fiecare săptămână, cu discuţii pe probleme legate de aplicarea noilor coduri.

à împreună cu Baroul Bacău în perioada 20-21.06.2014 în Aula Universităţii „George Bacovia” din Bacău, s-a desfăşurat conferinţa cu tema: „Înţelegerea şi aplicarea noilor coduri fundamentale ale României”

à împreuna cu Baroul Neamţ, respectând programa aprobată de INPPA, s-au organizat module de pregătire.

Există o colaborare perfecta între barourile arondate şi I.N.P.P.A. – Centrul teritorial Iaşi.

Centrul teritorial Timişoara al INPPA

  1. Conferinţa Naţională de Drept Comercial 2014, organizata la Timişoara în perioada 6-7 iunie 2014. Manifestarea a fost creditată cu 15 de puncte de pregătire profesională continuă.
  2. Şcoala de vară „România în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului”, organizată în perioada 30 iunie – 3 iulie 2014, de către I.N.P.P.A. Timişoara şi Facultatea de Drept a Universităţii de Vest din Timişoara. Manifestarea a fost creditată cu 20 de puncte de pregătire profesională continuă.
  3. Conferinţa cu tema „Înţelegerea şi aplicarea noilor coduri fundamentale ale României”, organizată în perioada 23 – 24 ianuarie 2015, de către Baroul Bihor în colaborare cu Uniunea Naţională a Barourilor din România, Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi Editura Universul Juridic. Manifestarea a fost creditată cu 15 de puncte de pregătire profesională continuă.
  4. Conferinţa cu tema „Înţelegerea şi aplicarea noilor coduri fundamentale ale României”, organizată în perioada 27 – 28 martie 2015, de către Baroul Arad în colaborare cu Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor. Manifestarea a fost creditată cu 15 de puncte de pregătire profesională continuă.
  5. Conferinţa cu tema „Înţelegerea şi aplicarea noilor coduri fundamentale ale României”, organizată în perioada 24 – 25 aprilie 2015, de către Baroul Timiş în colaborare cu Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor. Manifestarea a fost creditată cu 15 de puncte de pregătire profesională continuă.

B.2. Organizarea unei forme de perfecţionare continuă a avocaţilor la nivelul Curţii de Apel Bucureşti şi curţilor de apel vecine CAB

Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor este o persoană juridică de drept privat, non-profit, având printre atribuţiile sale specifice – perfecţionarea şi formarea continuă a avocaţilor (art. 2 şi art. 5 alin. 1 din Statutul INPPA). În implementarea acestei atribuţii, I.N.P.P.A. asigură cadrul organizatoric şi standardul uniform de perfecţionare continuă a avocaţilor.

Programul de formare profesională continuă se asigură atât prin centrele teritoriale ale INPPA, cât şi prin intermediul centrului naţional. De asemenea, potrivit Statutului INPPA, structura centrală a acestuia îndeplineşte şi rolul de centru teritorial pentru barourile de avocaţi din circumscripţiile Curţii de Apel Bucureşti şi a Curţilor de Apel învecinate (art. 5 alin. 3 din Statutul INPPA). În acest context, se impune o prezenţă activă a I.N.P.P.A. în derularea programelor de perfecţionare continuă dedicate Baroului Bucureşti, cât şi a barourilor limitrofe capitalei.

Având în vedere că I.N.P.P.A. implementează strategia de formare şi perfecţionare continuă a avocaţilor (art. 2 alin. 1 din Regulamentul INPPA), ţinând cont de faptul că Departamentul pentru formare profesională continuă din cadrul Institutului elaborează programe de formare profesională continuă – cursuri de scurtă durată (art. 31 lit. b şi c din Regulamentul INPPA), considerăm oportun să propunem prezentul format de pregătire continuă destinată, în principal, dar nu exclusiv, avocaţilor înscrişi în barourile din circumscripţiile Curţii de Apel Bucureşti şi a Curţilor de Apel învecinate. În acest sens a fost configurat şi derulat următorul program de pregătire continuă:

Formatul modalităţii de perfecţionare continuă

Tip: Program de formare profesională continuă – cursuri de scurtă durată

”Masă rotundă – teme de actualitate în activitatea avocaţială”

Programul propus a acoperit teme de perfecţionare continuă a avocaţilor atât în domeniul dreptului public, cât şi în materia dreptului privat.

Temele discutate în cadrul acestor întâlniri de pregătire profesională au fost selecţionate în aşa fel încât să îndeplinească criteriile referitoare la:

  • actualitatea şi interesul problemelor abordate
  • caracterul special – temele abordate vor viza aspecte specializate, de nişă
  • caracterul interdisciplinar şi interprofesional – prelegerile au fost ţinute de specialişti: avocaţi, magistraţi, executori judecătoreşti, practicieni în insolvenţă etc.

Timpul alocat unei mese rotunde : 3 ore.

Periodicitatea activităţii : anuală, cu o întâlnire – gen masă rotundă, pe săptămână. Activitatea a fost programată în timpul săptămânii (de luni până vineri), într-un interval orar favorabil avocaţilor – 17.00 – 20.00

Programarea temelor : o temă pe săptămână; au alternat temele de drept public, cu cele de drept privat. Tema a fost anunţată cu un timp rezonabil înainte, publicată de site-ul I.N.P.P.A. şi popularizată prin intermediul barourilor.

Locaţia şi formatul întâlnirilor: Aceste mese rotunde, pentru eficacitatea procesului de formare continuă, s-au desfăşurat cu maxim 20-30 de avocaţi participanţi. În acest format, temele propuse au fost dezbătute interactiv, nefiind vorba de o prelegere clasică (se enunţă problemele, se discută, se propun soluţii, se analizează practica judiciară, etc.) Pornind de la acest format restrâns a fost folosită sala U.N.B.R. de la Curtea de Apel Bucureşti.

Lectori : pentru temele propuse spre dezbatere au fost invitaţi ca lectori, potrivit specializării fiecăruia : formatori INPPA, formatori INM, cadre didactice, magistraţi, executori judecătoreşti, practicieni în insolvenţă. La o masă rotundă, în funcţie de tema analizată, au participat 1-2 lectori.

Periodicitate: o zi pe săptămână, între orele 17-20 cu alternarea temelor – civil/penal : 19 februarie 2015, dezbaterea cu tema: Răspunderea penală a persoanei juridice, 26 februarie 2015, dezbaterea cu tema: Sfera de aplicare a ordonanţei de plată. Accepţiunea noţiunii de „creanţă certă, lichidă şi exigibilă”, 05 martie 2015 dezbaterea cu tema: Excluderea probelor nelegal sau neloial administrate12 martie 2015 dezbaterea cu tema: Regimul juridic al cauţiunii în materia măsurilor asigurătorii şi a măsurilor provizorii în cadrul procesului civil, 19 martie 2015 dezbaterea cu tema: Acordul de recunoaştere a vinovăţiei. 16 aprilie 2015, orele 17.00, dezbaterea cu tema: Efectele contractului de asistenţă juridică, 30 aprilie 2015, dezbaterea cu tema: Aspecte teoretice şi practice privind alegerea competentei instanţei prin convenţie, 07 mai 2015 dezbaterea cu tema: Aspecte teoretice şi practice privind regularizarea cererii de chemare în judecată şi stabilirea taxelor judiciare de timbru, 14 mai 2015 dezbaterea cu tema: Regimul nulităţilor în actuala legislaţie penală, 21 mai 2015 dezbaterea cu tema: Procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice, 28 mai 2015 dezbaterea cu tema: Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii (partea a II-a).

Temele de dezbatere au fost moderate de cei doi responsabili cu privire la pregătirea continuă din cadrul INPPA, separat sau împreună, în funcţie de problematica discutată (de drept privat sau de drept public). Această formă de pregătire continuă s-a bucurat de un real succes în rândul avocaţilor, la fiecare temă de dezbatere fiind întocmite liste suplimentare cu avocaţii care nu reuşit să ocupe un loc la dezbatere, dar care doresc să participe pe viitor. Având în vedere acest aspect, considerăm că se impune reluarea acestor teme de interes pentru a da ocazia tuturor avocaţilor are si-au manifestat dorinţa de a participa la aceste întâlniri.

  • Posibilitate transmitere online: în măsura mijloacelor tehnice disponibile se intenţionează transmiterea acestor dezbateri, online, către centrele teritoriale ale INPPA.

C. Activitatea în cadrul Departamentului de Studii, Cercetări Juridice şi Cooperare Internaţională 

În perioada dintre Congresul avocaţilor 2014 şi Congresul avocaţilor 2015, I.N.P.P.A. a fost solicitat să întocmească diferite puncte de vedere, cele mai multe la solicitarea Uniunii Naţionale a Barourilor din România, privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale cu incidenţă asupra profesiei de avocat.

Redăm mai jos, câteva din domeniile în care I.N.P.P.A. a formulat opinii / puncte de vedere:

– Punct de vedere cu privire la propunerea legislativă pentru modificarea art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

– Previzibilitatea Legii nr. 51/1995 în ceea ce priveşte incompatibilităţile cu exercitarea profesiei de avocat

– Opinie privind regulamentul Curţii de Arbitraj profesional a avocaţilor

– Punct de vedere cu privire la nivelul de calificare pentru activităţile desfăşurate de I.N.P.P.A. şi actualizarea cadrului naţional al calificărilor

– Onorariul avocatului şi cheltuielile efectuate în interesul clientului. interpretarea sintagmei ”contestaţii şi reclamaţiile privind onorariile”

– Incompatibilitatea / compatibilitatea profesiei de avocat cu cea de executor judecătoresc

– Cabinetul de avocat – personalitate juridică. Participarea la circuitul civil a cabinetului de avocat

– Contractul de asistenţă juridică şi reprezentare. Elemente de identificare client. Valabilitate contract

– Exercitarea activităţilor de avocat, pe dreptul românesc, a unei societăţi civile profesionale constituită în România, din avocaţi străini

– Punct de vedere proiect lege insolvenţă persoane fizice

– Procedura răspunderii disciplinare. participarea clientului în această procedură

– Punct de vedere – abrogarea art. 129 alin. 7 din statut – excludere onorariu de succes pe latură penală

– Cercetarea abaterii disciplinare în cazul unui avocat transferat în alt barou

D. Concluzii. Evaluare generală.

În ceea ce priveşte pregătirea iniţială, activitatea I.N.P.P.A. este deosebit de activă, cu un program ce acoperă întregul an, cu o scurtă pauză în perioada lunilor de vară. În pofida eforturilor pe care departamentul de pregătire iniţială le depune şi a perfecţionării crescânde a corpului de lectori, se observă unele probleme sistemice cu care se confruntă pregătirea iniţială:

  • Activitatea practică a unor dintre cursanţi nu corespunde cu conceptul de avocat generalist pe care îl promovează pregătirea profesională pe perioada stagiului. O parte a avocaţilor stagiari apreciază că nu mai este cazul să aprofundeze discipline fundamentale precum dreptul penal sau procesual penal ori părţi semnificative ale dreptului civil sau procesual civil, considerând că nu este util dezvoltării lor profesionale, deoarece activitatea pe care o desfăşoară în cadrul formelor de exercitare a profesiei în care activează are o natură specializată.
  • Unii dintre cursanţi acuză dificultatea parcurgerii planului de pregătire profesională din pricina programului impus de formele de exercitare a profesiei
  • Este încă de analizat poziţia unora dintre cursanţi, care acuză faptul că între diferiţii formatori nu există o unitate de tratare a problemelor, dar mai ales de implicare în activitate şi de calitate a predării.

Soluţii posibile:

  • Anul acesta s-a încercat crearea unui baze de probleme care să fie abordate de formatori, această bază fiind comunicată şi centrelor teritoriale cu titlu de model, în scopul realizării unei unităţi de măsură în ceea ce priveşte conducerea activităţilor tutoriale de către diferiţi formatori.
  • Trebuie iniţiată o dezbatere constructivă cu formele de exercitare a profesiei pentru includerea în programul de pregătire profesională a unor teme de interes pentru activitatea acestora, dar şi pentru ca acestea să facă o prioritate în trimiterea stagiarilor la cursurile de formare profesională iniţială.
  • Trebuie făcută o evaluare continuă a activităţii formatorilor, cu reîmprospătarea corpului de formatori cu cei care dovedesc implicare în această activitate profesională şi reuşesc să impună respect cursanţilor.

În ceea ce priveşte pregătirea continuă, activitatea ultimului an arată trendul crescător început în anul 2010. Activităţile s-au intensificat şi în centrele teritoriale. Pregătirea continuă a ajuns o realitate în toate barourile. S-au creat forme noi de pregătire continuă, precum dezbaterile de tip,,masă rotundă’’ săptămânale care au loc în cadrul Palatului de Justiţie.

Pregătirea continuă pare să fie marele câştig al I.N.P.P.A. în perioada ultimilor 4 ani.

Acest trend crescător al pregătirii profesionale continue trebuie păstrat, deoarece:

  • Creează coeziune la nivelul corpului profesional
  • Creează prestigiu în faţa altor profesii juridice
  • Creează cadrul unei dezbateri constructive cu efecte directe asupra creşterii calităţii profesionale a avocaţilor

Intensificarea acţiunilor de pregătire profesională continuă trebuie să aibă la bază principii precum:

  • Pregătirea să fie reală şi efectivă, prin implicarea unor personalităţi relevante sub aspect profesional în domeniile care formează obiectul temelor abordate, care să poată transmite avocaţilor participanţi informaţii utile;
  • Pregătirea să fie flexibilă; activităţile de pregătire să continue să fie organizate în toate barourile prin implicarea directă şi nemijlocită a I.N.P.P.A. sau centrelor teritoriale ale acestuia;
  • Crearea de forme noi de pregătire profesională precum platformele on-line sau transmiterea în teritoriu a dezbaterilor de tip „masă rotundă” organizate de I.N.P.P.A. săptămânal, în Platul de Justiţie;

În ceea ce priveşte activitatea de cercetare a INPPA, aceasta trebuie să depăşească stadiul punctelor de vedere pentru organele profesiei de avocat, altfel de o utilitate indiscutabilă, şi să iniţieze o activitate continuă de urmărire a procesului legislativ, jurisprudenţei instanţelor de contencios administrativ şi a Curţii Constituţionale, precum şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi Curţii de la Strasbourg, în acele aspecte care interesează profesia şi să informele periodic organele profesiei în legătură cu acestea.

V. PREZENT ŞI PERSPECTIVE ÎN PROFESIA DE AVOCAT

Organele profesiei de avocat organizate la nivel central nu sunt informate oficial cu privire la rezultate deosebite ale activităţii profesionale desfăşurate de avocaţi individual în plan intern sau internaţional. Promovările, acţiunile de prezentare publică a unor realizări sau evaluări profesionale, inclusiv acordarea de premii pentru activitatea din profesia de avocat, altele decât cele organizate cu informarea prealabilă de către U.N.B.R. a barourilor, nu s-au realizat cu participarea instituţională a U.N.B.R.

Din site-urile barourilor, dar mai ales din site-urile de ştiri şi publicitate, avocaţii sunt informaţi, odată cu publicul interesat şi uneori odată cu U.N.B.R., de acţiunile apte să dezvolte cultura organizaţională de apartenenţă la Corpul profesional naţional.

Eforturile de a atrage avocaţii către publicaţiile sau sistemele de promovare şi comunicare publică iniţiate de U.N.B.R. nu s-au soldat cu rezultate pe măsura aşteptărilor.

Există proiectul unei PLATFORME DE COMUNICARE între barouri, propus în cadrul Consiliului U.N.B.R., destinat comunicărilor instituţionale inapte a estompa informările şi comunicările subordonate în majoritatea cazurilor efortului de promovare, frecvent personală, pe site-uri care atrag publicul, mai ales prin reclamă şi publicitate.

Acţiunile iniţiate de barouri, chiar şi de Ziua avocatului, se desfăşoară încă la nivel local, ori la nivelul conlucrării între barourile învecinate.

Există manifestări şi rezultate care au constituit momente de conlucrare eficientă între barouri. Evenimentele sportive, dublate de acţiuni de pregătire profesională comună sau de acţiuni ce evocă tradiţii ale profesiei, sunt apte să demonstreze că există încă resurse interne suficiente pentru a se debloca activitatea de dezvoltare reală instituţională de realizare a unei culturi de apartenenţă la un Corp profesional, la barou.

Lipsa de implicare în viaţa profesională a structurilor profesionale, care dispun de resurse mai mari decât cele ale barourilor, imobilitatea organizatorică, birocratismul afectează şi participarea avocaţilor în proiecte ale profesiei realizate prin barouri!

Profesia este suficient de dezvoltată instituţional, dar vulnerabilităţile profesionale determinate de un cadru legislativ necorelat în totalitate cu exigenţele avocaturii europene şi inexistenţa unei independenţe economice reale a fiecărui membru al profesiei, impun eforturi comune substanţiale ale avocaţilor interesaţi şi dedicaţi pentru realizarea de proiecte adecvate, mai ales la nivelul barourilor.

Modernizarea reglementărilor privind profesia de avocat se impune a fi facuta după prospectarea evoluţiei profesiei în perspectiva a cel puţin 25 de ani, prin proiectul iniţiat de Consiliul U.N.B.R. din 06 septembrie 2014.

Proiectul se va finaliza cu un document privind „Viitorul profesiei de avocat în România” care ar trebui să includă, după realizarea conlucrărilor dintre reprezentanţi desemnaţi de Consiliul UNBR şi de conducerea INPPA cu reprezentanţi ai celorlalte profesii juridice cu care profesia de avocat are relaţii instituţionale sau impuse de activitatea profesională, specialişti în comunicare, politologi, sociologi, economişti, reprezentanţi ai mediului academic universitar, ai profesiilor conexe profesiei de avocat, jurnalişti, materializate în documente supuse dezbaterilor, care ar trebui să cuprindă:

  • Punctul de plecare privind piaţa serviciilor avocaţiale în România
  • Managementul formei de exercitare a profesiei de avocat
  • Anul 2025: Tendinţe de viitor şi efectele acestora asupra pieţii serviciilor avocaţiale
  • Consecinţe ale tendinţelor şi cauzelor acestora, într-o privire generală
  • Modificările cerinţelor-cadru prevăzute de legislaţia profesiei
  • Profilul avocatului de succes în anul 2025
  1. Temă şi procedură
  • Stabilirea obiectivelor
  • Procedura
  1.  Piaţa serviciilor avocaţiale astăzi
  2. Scenariu-cadru: Dezvoltarea României până în anul 2025
  • Condiţii-cadru economice
  • Condiţii-cadru pe plan european/global
  • Schimbări demografice
  • Evoluţia pieţii muncii
  • Schimbări structurale în economie
  • Viitorul pieţii de consum
  1.  Tendinţe pe piaţa serviciilor avocaţiale până în anul 2025
  • Evoluţia demografică a avocaturii
    • Creşterea numărului avocaţilor creşte – creşterea presiunii concurenţiale
    • Concentrează avocaturii în oraşe
  • Internaţionalizarea serviciilor avocaţiale
  • Evoluţia societăţii şi a relaţiilor sociale
  • Schimbarea rolurilor şi a valorilor
  • Evoluţia economică
  • Evoluţia tehnologiei
  • Modificări ale cerinţelor impuse de legislaţia profesiei
  • Consecinţele tendinţelor şi cauzelor acestora, într-o privire generală
  1. Reacţia avocaturii la aceste tendinţe
  • Managementul şi marketingul formei de exercitare a profesiei astăzi
    • Strategii concurenţiale
    • Marketingul formei de exercitare a profesiei şi atragerea clientelei
    • Organizarea formei de exercitare a profesiei
    • Managementul personalului formei de exercitare a profesiei
    • Concluzie
  • Profilul avocatului de succes în anul 2025
  • Importanţa utilizării eficiente a timpului
  1. Anexe
  • Descrierea chestionarelor
  • Surse de informare.

În prezent Proiectul este suspendat.

În perioada analizată, profesia de avocat a fost supusă în continuare unor „atentate” normative.

Reacţiile organelor de conducere a profesiei de la nivel central au fost apreciate corect de majoritatea barourilor.

În prezent, faţă de provocările la care este supusă profesia, se lucrează de conducerea executivă a UNBR printr-un dialog direct cu barourile prin decani.

Este cert că nu se poate scruta raţional viitorul fără radiografia corectă a prezentului.

Trăim vremuri în care presiunea mediului social economic asupra profesiilor juridice şi asupra profesiei de avocat, în special, înlătură tot mai mult tradiţia instituţională a profesiei şi impune asumarea de către avocaţi a responsabilităţii sociale profesionale.

Aceasta trebuie să se manifeste nu numai faţă de clienţi, dar şi faţă de actul de justiţie, de impunerea regulii de drept în orice acţiune socială.

Evoluţia profesiei de avocat se află, în prezent, în legătură directă cu evoluţia Europei!

Corpul de avocaţi este afectat direct şi indirect de evoluţia sistemului judiciar.

Creşterea calităţii actului de justiţie reclamă cu prioritate o colaborare continuă între profesioniştii dreptului şi nu numai. Avem această misiune comună, de a crea o cultură juridică modernă, bazată pe o regândire, din temelii, a structurii sistemului de drept. Legiuitorul şi-a făcut datoria şi de acum, e de datoria noastră, a tuturor juriştilor să punem în practică noile reglementări, să vedem ce merge şi ce nu merge şi să contribuim la corectarea, adaptarea acestor norme noi, împărtăşind idei, opinii, constatări din experienţa noastră practică.

În acest scop, încă înainte de intrarea în vigoare a primului cod, cel civil, am iniţiat demersuri pentru crearea unor platforme de colaborare continuă şi consecventă cu profesiile juridice. În mai 2011 am semnat Protocolul de colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii, unul dintre cele patru obiective fiind creşterea calităţii actului de justiţie prin contribuţia ambelor profesii, de avocat şi de magistrat. Acest protocol se materializează în această perioadă prin seria de conferinţe regionale organizate de U.N.B.R. în conlucrare şi sub egida Consiliului Superior al Magistraturii – CSM, în vederea implementării Proiectului privind relaţiile dintre judecători şi avocaţi din perspectiva Avizului nr. 16 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni.

În acelaşi scop, al promovării calităţii actului de justiţie printr-un schimb permanent de informaţii, s-au încheiat protocoale de colaborare cu Curtea de Apel Bucureşti, cu Institutul Naţional al Magistraturii sau cu Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

În scopul promovării standardelor etice, indispensabile calităţii actului de justiţie, este necesară extinderea colaborării cu alte profesii juridice sau conexe organizate în mod autonom, precum mediatori, notari, practicieni în insolvenţă, executori judecătoreşti, arbitri sau experţi.

Este important însă, mai ales pentru profesiile mai tinere, să renunţe la viziunea concurenţială în raport cu alte profesii care acţionează pe terenul justiţiei.

Avem un scop comun, afirmarea valorilor liberale şi înfăptuirea justiţiei, la care putem contribui prin conlucrare şi schimb de experienţă, nu prin concurenţa specifică pieţelor.

Nu există o piaţă a justiţiei! Nevoile justiţiei reclamă cu stringenţă colaborarea inter-profesională, găsirea unor soluţii practice cât mai eficiente pentru soluţionarea alternativă a litigiilor, pentru că degrevarea instanţelor este astăzi o condiţie esenţială a calităţii actului de justiţie.

Colaborarea inter-profesională este o problemă pe ordinea de zi a profesioniştilor din domeniul liberal din întreaga lume. Clienţii ne presează pentru soluţii integrate, ei nu mai au timp să adune şi să pună cap la cap soluţia avocatului, a executorului, a consultantului financiar etc.

Este nevoie de conlucrare între profesioniştii liberali pentru a oferi clientului astfel de soluţii, dar şi pentru a sprijini degrevarea instanţelor. Însă găsirea unor structuri funcţionale de colaborare între profesiile reglementate nu e o problemă simplă care se poate rezolva la nivel formal, ci prin implicare colaborativă, astfel încât să păstrăm intacte valorile liberale privind confidenţialitatea şi independenţa.

Având în vedere impactul profund al noilor coduri, pregătirea profesională a fost şi va rămâne o prioritate pentru U.N.B.R. şi I.N.P.P.A. însă timpurile ne pun la încercare şi în alte privinţe astfel încât valorile profesionale dintotdeauna ale avocaţilor au nevoie acută de apărare.

Noile probleme de securitate în Europa au adus în centrul dezbaterilor aspectele cu privire la confidenţialitatea relaţiilor avocat client, pe care trebuie să o apărăm mai ales acum, în contextul promovării, la nivel european şi naţional, a unei legislaţii noi privind reţinerea datelor şi protecţia datelor.

Dezvăluirile aduse de fostul informatician al N.S.A., Edward Snowden, au sporit îngrijorările referitoare la supravegherea sistematică de către guverne a cetăţenilor europeni şi apărarea confidenţialităţii comunicărilor dintre avocaţi şi clienţi, ca element cheie al statului de drept, a devenit o problemă a cărei rezolvare reclamă urgenţă.

Noile dispoziţii în materie penală au adus în prim plan probleme legate de imunitatea pledoariei. Dispoziţiile interpretabile şi neclarificate încă prin jurisprudenţă, mai ales cele de la titlul IV al noului Cod penal, „Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei”, pot pune în pericol avocatul atunci când emite opinii în apărarea clientului său.

Reprimarea curajului avocatului de a se exprima, prin interpretabilitatea legii, dăunează calităţii actului de justiţie.

De aceea, apărarea apărării, în sensul impunerii principiului că avocatul nu poate fi tras la răspundere penală pentru opiniile juridice exprimate în exerciţiul profesional, constituie o problemă la zi şi o prioritate a profesiei.

Pe de altă parte, tendinţele de soluţionare alternativă a litigiilor şi cele de integrare a serviciilor avocaţiale cu servicii conexe ridică probleme stringente privind colaborarea inter-profesională, pentru care trebuie să găsim soluţii funcţionale şi să adaptăm legislaţia profesiei de avocat.

În acest context, valorile fundamentale ale profesiilor liberale sunt puse la încercare.

Toate aceste aspecte invocate mai devreme implică întărirea eticii profesionale fără de care apare vulnerabilitatea, dar şi a solidarităţii profesionale pentru apărarea identităţii avocatului român.

O prioritate imediată a profesiei este Prevenirea conflictului de interese, consacrarea principiilor de integritate în activităţile desfăşurate de avocaţi în profesii compatibile cu profesia de avocat şi în conlucrări interprofesionale pentru furnizarea de servicii profesionale integrate.

Profesia de avocat este compatibilă cu cea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciară [art. 16, lit. b) din Legea nr. 51/1995].

Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene; activităţi şi funcţii didactice în învăţământul juridic superior; activitatea literară şi publicistică; [art. 16, lit. a), b) şi c) din Legea nr. 51/1995].

Noile realităţi economice şi sociale reclamă o extindere a interpretării principiilor fundamentale ale profesiei de avocat la contextul specific al tendinţelor de exercitare a activităţii lor şi în cadrul altor profesii compatibile cu cea de avocat, precum şi al tendinţelor de colaborare profesională tot mai strânsă cu alte profesii juridice şi chiar nejuridice.

Avocaţii trebuie să răspundă nevoilor din ce în ce mai diversificate ale clientului şi în acelaşi timp resimt necesitatea de a-şi păstra identitatea profesională. Intervenţiile publice ale conducerii U.N.B.R. şi ale barourilor cu privire la respectarea legii sunt şi trebuie să fie apanajul profesiei care, de regulă, nu ştie să-şi laude realizările, dar ştie să critice raţional şi curajos ceea ce este nesănătos!

Rolul avocatului este de a susţine şi a găsi soluţii de echilibru între aceste drepturi fundamentale nu numai în faţa instanţelor, dar şi de a avea un rol activ în înfăptuirea statului de drept, cu alte cuvinte a veghea în permanenţă la procesul legislativ, astfel încât astfel de dezechilibre să fie înlăturate din start.

Seria evenimentelor petrecute în ultimul timp arată că acum, mai mult decât oricând, avocatul trebuie să intervină cu opinii pertinente în evoluţia legislativă.

Ne aflăm într-o perioadă în care evoluţia tehnologiei avansează într-un ritm mult mai accelerat decât legislaţia de protecţie împotriva invaziei vieţii private şi în permanenţă apar breşe prin care se pot încălca drepturi fundamentale. Apariţia sistemelor de cloud pune nu numai probleme de proprietate intelectuală, dar şi probleme de protecţie a vieţii private, a privilegiului avocatului privind relaţia de confidenţialitate cu clientul său.

Chiar dacă teoretic, codul de procedură penală nu permite percheziţionarea corporală, a sediului sau a domiciliul avocatului pentru a strânge date despre clienţi, depozitarea documentelor în cloud, pe servere virtuale ar putea să nu mai intre în aria de aplicabilitate a excepţiei.

Plus că obligaţiile providerului cu privire la protecţia acestor date sunt neclare.

Deci, cu toate asigurările providerilor că aceste date sunt în siguranţă şi că nu pot fi accesate de persoane străine, atâta vreme cât nu sunt stabilite obligaţii clare legate de protecţia acestor date, cu raportări speciale la protecţia documentelor apărate de secretul profesional, avocaţii nu au voie să stea liniştiţi pentru că profesia lor este într-un mare pericol.

Majoritatea problemelor pe care le au avocaţii astăzi au aceleaşi surse şi anume breşele ivite în legislaţie cu privire la apărarea secretului profesional.

Găsirea unor soluţii pentru apărarea secretului şi a confidenţialităţii în contextul evoluţiei tehnologice şi economice este un aspect extrem de dificila.

Avocatul trebuie să răspundă cererii din ce în ce mai diversificate a pieţei şi în acelaşi timp să respecte valorile fundamentale care ţin în viaţă profesia.

Piaţa reclamă astăzi servicii integrate.

Clienţii vor soluţii integrate juridic, financiar, contabil, cercetări de piaţă etc.

Problema este cum poţi apăra secretul şi confidenţialitatea şi cum poţi evita conflictele de interese în condiţiile în care mai mulţi profesionişti din domenii diferite lucrează la acelaşi material pentru un client?

Cum împaci această exigenţă a păstrării secretului profesional cu necesitatea informării reciproce cu ceilalţi profesionişti în vederea realizării unei misiuni comune?

Sunt întrebări la care trebuie să găsim soluţii legislative foarte rapid pentru că piaţa, publicul nu aşteaptă. Iar soluţiile de provizorat, fără garantarea acestor valori fundamentale ale profesiei, ne-ar putea costa erodarea încrederii clientului în avocat şi declinul profesiei.

Există şi un alt subiect foarte controversat, care aparent nu are legătură cu secretul profesional. Este vorba de publicitate. Piaţa reclamă astăzi promovarea serviciilor avocaţiale, nimeni nu contestă acest lucru. Suntem chiar obligaţi prin lege să comunicăm publicului o serie de informaţii precum cele prevăzute de art. 26 alin. (1) al O.U.G. nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România.

Printre altele, avocaţii trebuie să ofere informaţii cu privire la activităţile conexe şi la parteneriatele prestatorilor, agreate pentru desfăşurarea acestor activităţi, care sunt legate de serviciul în cauză, precum şi cu privire la măsurile luate pentru a se evita conflictele de interese.

Aceste informaţii se includ în orice document informativ în care prestatorii oferă o descriere detaliată a serviciilor lor.

Legislaţia oferă avocaţilor o posibilitate foarte mare de a-şi face publicitate până la limita marcată de secretul profesional.

Şi in acest domeniu trebuie să găsim soluţii legislative, astfel încât să permitem avocaţilor să-şi promoveze serviciile avocaţiale pe o piaţă supraaglomerată de servicii conexe, dar în acelaşi timp să marcăm foarte clar limita secretului profesional şi în acest context.

Pentru că dacă te afişezi cu clienţii şi te promovezi publicând detalii financiare sau de altă natură dintr-un caz, chiar cu acordul clientului, automat faci o breşă în secretul profesional şi aceasta are ca efect erodarea încrederii în avocaţi.

Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România i s-a propus de Comisia Permanentă a U.N.B.R. adoptarea unei REZOLUŢII speciale pentru adoptarea unui nucleu de reguli bazate pe principiile şi valorile fundamentale ale profesiei de avocat, care să fie aplicabile avocatului indiferent de cadrul în care, în condiţiile legii, îşi desfăşoară activitatea, chiar în alte profesii cu care, legal, profesia de avocat este compatibilă.

Aceste reguli sunt:

a. Principiul independenţei avocatului în raporturile cu ceilalţi profesionişti

Avocatul trebuie să fie şi să rămână independent atât în cadrul conlucrărilor interprofesionale pentru furnizarea de servicii profesionale integrate, cât şi în activităţile desfăşurate în profesii compatibile cu profesia de avocat. Aceasta înseamnă că el trebuie să fie liber în sens intelectual şi economic, astfel încât să ofere clienţilor soluţii neinfluenţate de interesele grupării interprofesionale sau ale altor profesionişti din cadrul altor servicii juridice sau conexe.

Avocatul trebuie să se ghideze numai după conştiinţa sa profesională şi să nu accepte presiuni nepotrivite din partea persoanelor cu care conlucrează profesional. În egală măsură, avocatul nu va face presiuni nepotrivite asupra celorlalţi profesionişti cu care întră în contact în cardul colaborării interprofesionale.

Principiul independenţei avocatului presupune şi asumarea individuală a răspunderii faţă de client, faţă de profesioniştii cu care intră în contact şi faţă de statul român. Relaţia dintre avocat şi client este una foarte personală, confidenţialitatea fiind de esenţa acestei relaţii. De aceea, în cadrul unei colaborări interprofesionale, el trebuie să-şi exercite atribuţiile strict în limitele legii şi strict în cadrul competenţelor profesionale. El îşi va lua toate măsurile legale pentru a răspunde faţă de client şi faţă de terţi numai în limitele exerciţiului strict profesional şi nu va depăşi acest exerciţiu prin suprapunerea obligaţiilor sale contractuale cu cele ale altor profesionişti cu care conlucrează, astfel încât să poată da naştere unei răspunderi solidare cu aceştia.

Respectarea principiului independenţei trebuie privită în strânsă legătură cu principiul scrupulozităţii în materie de onorarii, care presupune că onorariul încasat de avocat trebuie să fie total cunoscut clientului, trebuie să fie corect, rezonabil şi conform legii şi regulilor profesionale, cărora se supune avocatul. Acest principiu trebuie aplicat indiferent de practicile în materie de onorarii ale altor profesii.

Dacă practicile în materie de onorarii ale altor profesii intră în conflict cu principiul scrupulozităţii în materie de onorarii, avocatul trebuie să se abţină de la colaborare.

Pentru a-şi asigura independenţa, avocaţii nu vor solicita şi nici nu vor accepta vreun fel de răsplată necuvenită (în bani, bunuri sau servicii) pentru activitatea lor. În acelaşi scop, avocaţii nu îşi vor crea obligaţii financiare sau de nici o altă natură faţă de persoane sau entităţi profesionale, care le-ar putea compromite independenţa şi/sau păstrarea secretului profesional specific profesiei de avocat. De asemenea, avocaţii vor trata toţi colaboratorii şi/sau beneficiarii serviciilor profesionale în mod echitabil, nefavorizând pe niciunul dintre aceştia în baza unei relaţii personale sau din interes personal.

b. Principiul respectării secretului profesional

Atât în cadrul raporturilor interprofesionale cât şi în cadrul desfăşurării unor activităţi compatibile cu profesia, avocatul va respecta acest principiu în toate dimensiunile sale: secretul datelor încredinţate, confidenţialitatea comunicărilor avocat client şi privilegiul profesional.

Avocatul îşi va informa clientul în cazul în care anumite informaţii încredinţate de acesta ar trebui partajate cu ceilalţi profesionişti în realizarea unei lucrări integrate. Avocatul va cere acordul clientului pentru partajarea unor informaţii şi se va asigura că ceilalţi profesionişti cu care colaborează vor păstra confidenţialitatea datelor încredinţate.

Avocaţii trebuie să ţină cont de faptul că secretul profesional este atât o obligaţie a avocatului, dar şi un drept al clientului. De aceea, avocatul îşi va sfătui clientul în legătură cu natura datelor ce pot fi partajate cu alţi profesionişti, fără a-i pune în pericol dreptul şi siguranţa juridică.

De asemenea, avocaţii trebuie să ţină cont de faptul că păstrarea secretului încredinţat este un privilegiu profesional. Regulile „privilegiului profesional” interzic ca informaţia comunicată avocatului să fie folosită împotriva clientului. De aceea, indiferent de acordul clientului şi de opinia altor profesionişti cu care se află în relaţie de colaborare profesională, avocatul va acţiona numai potrivit crezului său profesional şi nu va face niciun act care să pericliteze privilegiul profesional.

În virtutea obligaţiei de păstrare a secretului profesional, avocaţii vor analiza şi vor valorifica oportunităţile profesionale fără a încerca să „ocolească” sau să încalce limitele legii pentru a obţine avantaje cu ignorarea regulilor păstrării secretului profesional în exercitarea activităţilor profesionale în care sunt calificaţi.

c. Principiul prevenirii conflictelor de interese

Noile cadre de desfăşurare a raporturilor interprofesionale cât şi contextul actual al amplificării desfăşurării de către avocaţi şi a altor activităţi compatibile cu profesia presupun un risc sporit de apariţie a conflictelor de interese, care depăşesc cadrul clasic al conflictelor de interese între mai mulţi clienţi ai aceluiaşi avocat sau între avocat şi clientul său. Aceste conflicte pot apărea între interesele clientului avocatului şi interesele clienţilor profesioniştilor cu care intră în contact în cadrul colaborării sau între interesele clienţilor pe care îi reprezintă în calitate de avocat şi interesele clienţilor pe care îi reprezintă sau în cadrul exerciţiului altor profesii compatibile cu avocatura. De asemenea, pot apărea conflicte de interese între clienţii pe care îi reprezintă avocatul şi părţile pe care le arbitrează.

Pentru respectarea principiului prevenirii conflictelor de interese, avocatul trebuie să-şi ia toate măsurile astfel încât să evite să reprezinte doi clienţi în aceeaşi cauză, dacă ei sunt în conflict sau dacă există riscul de conflict între interesele acestor clienţi. De asemenea, avocatul trebuie să se abţină să reprezinte un client nou, dacă avocatul posedă vreo informaţie confidenţială obţinută de la un client sau fost client de-al său.

Dacă un asemenea conflict apare în timp ce avocatul acţionează în interesul clientului său, acesta trebuie să înceteze reprezentarea.

Avocatul trebuie să se abţină să preia o cauză în cadrul procedurilor alternative de soluţionare a litigiilor atunci când există un conflict de interese, chiar şi potenţial, între clienţii pe care îi reprezintă în calitate de avocat şi una din părţi sau părţile din cauza respectivă. În cazul în care constată un asemenea conflict pe parcursul derulării procedurilor, el trebuie să renunţe imediat la soluţionarea cauzei.

De asemenea, acest principiu trebuie privit în strânsă legătură cu principiile confidenţialităţii, al independenţei şi al loialităţii. Avocaţii vor analiza şi vor valorifica oportunităţile profesionale fără a încerca să „ocolească” sau să încalce limitele legii pentru a obţine avantaje cu ignorarea regulilor prevenirii conflictului de interese în exercitarea activităţilor profesionale în care sunt calificaţi sau în cadrul colaborării interprofesionale.

d. Principiul demnităţii, al onoarei şi al probităţii

Acest principiu presupune ca avocatul să nu facă nimic ce i-ar putea compromite reputaţia sa sau reputaţia profesiei, în general, şi încrederea publică în profesia de avocat. Avocatul este dator să se abţină de la conduita dezonorantă şi manierele care ar putea dezonora profesia de avocat în activitatea sa juridică, în alte activităţi profesionale sau chiar în viaţa privată. Aceasta nu înseamnă că avocatul nu trebuie să permită folosirea regulilor de conduită ale altor profesii. Dimpotrivă, el trebuie să contribuie la perfecţionarea codurilor de etică ale fiecăreia dintre profesiile compatibile cu profesia de avocat în vederea revizuirii şi îmbunătăţirii standardelor de integritate existente în mediul în care avocaţii exercită profesia de avocat sau alte profesii compatibile cu aceasta.

Avocaţii nu vor ascunde în mod intenţionat de public şi/sau de ceilalţi profesionişti din alte profesii cu care conlucrează informaţii neconfidenţiale de natură să-i pună într-o lumină proastă din perspectivă etică şi vor depune diligenţa necesară pentru a se asigura că profesioniştii sau entităţile cu care colaborează se comportă în mod etic şi dau dovadă de responsabilitate etică în activitatea lor.

În virtutea acestui principiu, avocaţii, salariaţii acestora, colaboratorii, persoanele care desfăşoară activităţi de voluntariat în entităţi profesionale nu vor iniţia, nu vor lua parte şi nici nu vor instiga pe alţii să ia parte la fapte care sunt de natură să afecteze reputaţia persoanelor şi/sau profesiilor implicate.

De asemenea, avocaţii vor depune diligenţa necesară pentru a se asigura că şi colaboratorii şi angajaţii lor dau dovadă de etică şi responsabilitate în activitatea lor.

e. Principiul loialităţii faţă de client

Noile conjuncturi în care avocatul îşi desfăşoară activitatea în relaţii interprofesionale pun noi probleme şi sub aspectul principiului loialităţii pentru că este posibil ca avocatul să se identifice în situaţii delicate din care rezultă că din integrarea contribuţiilor celorlalte profesii rezultă un caz neonest. Având în vedere că principiul loialităţii presupune o onestitate absolută faţă de client, avocatul trebuie să-i explice clientului că nu-şi încalcă principiile şi nu-şi compromite atribuţiile de apărător, înaintând un caz neonest, în numele clientului, în instanţa de judecată sau la alte organe judiciare şi de drept sau susţinând un caz neonest în faţa partenerilor de negociere a unui contract.

f. Principiul competenţei profesionale

Regulile profesionale subliniază faptul că avocatul nu trebuie să preia un caz care nu ţine de competenţa sa, indiferent că şi-l asumă direct faţă de client sau indirect, într-o colaborare interprofesională sau în exercitarea unor alte activităţi compatibile cu profesia de avocat. Avocatul trebuie să-l încunoştinţeze pe client în mod corect şi exact atât în ceea ce priveşte atribuţiile sale profesionale într-un caz ce implică interprofesionalitate, cât şi în privinţa competenţelor sale profesionale.

g. Principiul respectării confraţilor şi a tuturor persoanelor cu care avocatul intră în relaţii profesionale

Acest principiu a fost setat în ideea că avocatul este un participant activ la actul de justiţie iar administrarea eficientă a justiţiei cere ca avocaţii să aibă un comportament respectuos unii faţă de alţii, pentru ca litigiile să fie soluţionate într-un mod civilizat, să acţioneze cu bună-credinţă unii faţă de alţii şi să nu înşele. Extinderea relaţiilor pe care avocatul le are în exerciţiul profesiei sale, fie prin colaborări cu alte profesii, fie prin exercitarea altor profesii compatibile, presupun şi o reinterpretare a acestui principiu în contextul actual. Respectul reciproc dintre colegii de breaslă şi faţă de orice persoană cu care intră în relaţii profesionale facilitează administrarea eficientă a justiţiei, serveşte la soluţionarea conflictelor pe cale amiabilă şi este în interesul clienţilor. Atitudinea avocaţilor faţă de membrii altor profesii din care avocaţii fac parte în condiţii de compatibilitate sau cu celelalte entităţi profesionale cu care avocaţii conlucrează va fi una de colegialitate. Aceeaşi atitudine de consideraţie şi bună credinţă va fi păstrată faţă de toţi ceilalţi actori ai mediului cu care avocaţii vin în contact, cât şi faţă de publicul larg. Atât în stabilirea unor relaţii interprofesionale, cât şi în conduita sa publică sau faţă e autorităţi, avocatul nu va discrimina niciodată profesiile juridice şi cele conexe pe niciun criteriu. Toţi colaboratorii din alte profesii cu care avocaţii vin în contact vor fi trataţi cu onestitate, seriozitate şi profesionalism.

Avocaţii vor da dovadă de respect faţă de membrii altor profesii /beneficiarii serviciilor profesionale realizate în exercitarea calificărilor profesionale cu care profesia de avocat este compatibilă şi faţă de publicul larg, luând în considerare sugestiile şi reclamaţiile venite din partea acestora şi întreţinând un dialog real şi onest cu aceştia, inclusiv pentru promovarea integrităţii, pentru prevenirea conflictului de interese şi pentru respectarea strictă a secretului profesional.

Avocaţii se vor informa constant cu privire la bunele practici în ceea ce priveşte etica şi integritatea din mediul profesiilor în care activează sau cu care conlucrează şi vor lua măsuri pentru a le implementa şi în profesia de avocat, dacă sunt compatibile cu aceasta.

h. Principiul respectării Statului de drept şi contribuirea la o bună administrare a justiţiei

Rolul avocatului ca participant în administrarea eficientă a justiţiei este pe deplin recunoscut de comunitatea juridică şi de societate. În contextul colaborărilor interprofesionale şi al exercitării altor profesii compatibile, avocatul trebuie să aibă permanent în vedere să nu compromită acest rol. De aceea, el nu trebuie să dea niciodată, cu bună-ştiinţă, informaţii false, inexacte sau incorecte care ar putea induce în eroare colaboratorii din alte profesii pentru că există riscul să fie compromise interesele justiţiei. Pe de altă parte, în cadrul relaţiilor interprofesionale, avocatul ar putea identifica informaţii false, inexacte sau incorecte integrate de alţi profesionişti în lucrările interprofesionale, care ar putea avea efect negativ asupra intereselor justiţiei. În acest caz, avocatul îşi va informa clientul şi colaboratorii în legătură cu repercusiunile legale ale unor astfel de acte. În cazul în care clientul sau colaboratorii persistă în susţinerea unor astfel de informaţii, avocatul va înceta imediat asistarea sau reprezentarea clientului şi colaborarea interprofesională.

i. Principiul autoreglementării profesiei de avocat.

Autoreglementarea este cel mai puternic element care poate garanta independenţa profesională a avocaţilor vizavi de stat, dar nu în ultimul rând faţă de alţi profesionişti. De aceea, avocatul nu trebuie să abdice niciodată de la regulile impuse prin autoreglementarea profesiei sale, indiferent dacă aceste reguli ar putea intra în conflict cu regulile autoreglementate de alte profesii cu care intră în contact, în cadrul relaţiilor sale profesionale şi interprofesionale. Cele mai multe profesii juridice cu care avocatul intră în contact întrunesc o combinaţie de reglementări de stat şi o serie de autoreglementări. În multe cazuri, statele, recunoscând importanţa principiilor de bază ale avocatului pentru înfăptuirea justiţiei, au folosit legislaţia ca să le susţină, spre exemplu, prin acordarea suportului statutar confidenţialităţii sau prin acordarea dreptului uniunilor profesionale de a adopta reguli profesionale. De aceea, avocatul trebuie să apere acest drept în orice context interprofesional s-ar afla.

Se propune Congresului avocaţilor 2015 adoptarea unei Rezoluţii privind aplicarea strictă, în profesie, a principiilor de mai sus.

*

Principiile fundamentale ale avocaturii sunt în pericol mai mult decât oricând şi de aceea este ameninţată însăşi existenţa avocaturii.

Valoarea adăugată a serviciilor avocaţiale constă nu numai în experienţa şi cunoştinţele profesionale, ci şi în încrederea publicului în siguranţa acestor servicii, în faptul că încrederea sporită pe care o acordă avocatului are la bază tocmai respectarea acestor principii intrate în tradiţie. Atunci când îşi lasă viaţa în mâinile unui avocat, clientul trebuie să ştie că este în siguranţă din toate punctele de vedere.

Este necesar să vedem Corpul de avocaţi mai activ în plan social, în apărarea principiilor fundamentale ale Statului de drept şi să se analizeze în orice moment al activităţii profesionale dacă nu cumva aceste principii sunt periclitate.

În contextul în care are loc „democratizarea ştiinţei dreptului”, accesibilitatea interpretărilor juridice pe tot mai multe canale de comunicare, oamenii vor face diferenţa gândindu-se la principiile fundamentale ale avocaturii, care asigură încrederea.

Chiar dacă fiecare avocat are cazurile sale, este necesar să se facă timp şi pentru a se pune în ecuaţie şi principiile care îl privesc pe el, ca avocat!

Profesia trebuie să îşi însuşească nevoia de adaptare la noile cerinţe ale pieţei, nevoia de servicii integrate dar modul în care avocatul îşi integrează munca într-o lucrare comună, nu poate pune în umbră valoarea adăugată de serviciul profesional al avocatului.

Solidaritatea confraţilor în apărarea valorilor profesiei de avocat este foarte importantă pentru supravieţuirea profesiei!

Remodelarea raporturilor în care avocaţii sunt implicaţi prin prisma valorilor perene ale profesiei este obiectivul prioritar al profesiei care trebuie să dovedească respectarea propriilor reguli pentru dezvoltarea cultului respectării legii – valoare fără de care cultura societăţii româneşti în ansamblu este supusă destructurării ireversibile!


[1] La data redactării Proiectului de Raport, procesul verbal al şedinţei Consiliului UNBR din 7 martie 2015 nu a fost aprobat.
[2] Documenetele au fost publicate pe site-ul UNBR şi sunt comunicate la barouri.
[3] Întocmit în raport de informările scrise aflate în evidenţa U.N.B.R. şi care pot fi consultate la sediul U.N.B.R.
[4] Întocmit pe baza materialului comunicat de Departamentul de Coordonare a Asistenţei Judiciare al U.N.B.R., prezentat Comisiei Permanente.
[5] Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 462/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014 a constatat că dispoziţiile din Codul de procedură civilă cuprinse în art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83 alin. (3), precum şi în art. 486 alin. (3) cu referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării şi susţinerii cererii de recurs prin avocat sunt neconstituţionale.
[6] Capitolul este întocmit de directorul A.E.G.R.M.
[7] Capitolul este întocmit de preşedintele Comisiei Naţionale de Examen (sesiunea Septembrie 2014)
[8] Capitolul este întocmit de conducerea executivă a I.N.P.P.A.



Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.