Roxana Dan: Scurte considerații asupra reprezentării convenționale a persoanelor juridice în procesul civil
2 iunie 2015 | Ioana-Bianca TOFAN
Judecător Roxana Dan a publicat, în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 3/2015, articolul intitulat „Scurte considerații asupra reprezentării convenționale a persoanelor juridice în procesul civil”.
Noul Cod de procedură civilă aduce o nouă perspectivă asupra instituției reprezentării convenționale în cazul persoanelor juridice.
Partea de noutate absolută și totodată de interes pentru practica instanțelor de fond reprezintă reglementarea regăsită în alin. 1 al art. 84 C. proc. civ., respectiv limitarea impusă de legiuitor în ce privește calitatea reprezentantului convențional. Potrivit textului legal, personale juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai de către avocat sau de consilier juridic. Această reglementare este aplicabilă doar în cazul reprezentării convenționale, persoana juridică putând fi reprezentată legal în fața instanțelor, de către cel ales/numit ca reprezentat legal.
Doctrina de specialitate este unanimă în ce privește limitarea reprezentării convenționale a persoanelor juridice doar la avocat sau la consilier, dar, cu toate acestea, practica judiciară pare să omită noutatea adusă de prevederile C. proc. civ. și permite persoanelor juridice să fie reprezentate de mandatari persoane juridice. Cererea de chemare în judecată realizată prin consilierul juridic al persoanei juridice mandatate nu respectă prevederile legale, textul art. 84 alin 1 C. proc. civ. indicând faptul că persoana juridică poate fi reprezentată convențional numai prin consilier juridic/avocat, în condițiile legii.
Suntem așadar în fața unei norme cu caracter absolut, a cărei nerespectare va atrage nulitatea necondițională a actelor de procedură efectuate cu încălcarea acestora. Astfel, revine instanței de judecată obligația de a verifica calitatea de reprezentant atât a reprezentantului convențional al reclamantului, cât și cea a pârâtului din cauză.
Prezintă interes practic care va fi modalitatea prin care instanța va rezolva ipotezele privind reprezentarea convențională a persoanei juridice în procesul civil. Astfel, instanța, când va constata neregularități, va invoca excepția lipsei calității de reprezentant a persoanei juridice mandatate cu consecința anulării cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 176 pct. 2 C. proc. civ.
Dacă cererea nu este semnată de parte sau de un reprezentant convențional dintre cei permiși de lege, instanța va constata acest fapt și va încunoștința partea despre obligația de a semna, sub sancțiunea anulării cererii.
În ipoteza în care nu există dovada calității de reprezentant, instanța va invoca excepția lipsei dovezii calității de reprezentant cu consecința anulării cererii de chemare în judecată.
În ceea ce privește regularizarea cererii în procedura prevăzută de art. 200 C. proc. civ., cu obligația de a se depune la dosarul cauzei dovada reprezentării convenționale în condițiile art. 84 raportat la art. 85 alin. 3 C. proc. civ. cu consecința anulării, în caz de neîndeplinire a obligației impuse de instanță, aceasta i-a pus în vedere petentei, prin rezoluție, să facă dovada calității sale de reprezentant, potrivit art. 194 lit. b) C. proc. civ., sub sancțiunea anulării cererii de chemare în judecată, sancțiune pe care instanța o aplică prin încheiere.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
