ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Profesia de avocat înaintea desfășurării Congresului Avocaților 2015
02.06.2015 | Gheorghe FLOREA


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

Congresul avocaţilor 2015, Congres cu caracter electiv, este preocupat cu prioritate de identificarea direcţiilor de dezvoltare a profesiei, de reevaluări ale proiectelor în care este implicată profesia, în curs de finalizare, dar şi de dezvoltarea instituţională a profesiei prin întărirea descentralizării reale şi efective a competenţelor şi atribuţiilor în interiorul profesiei şi antrenarea tuturor barourilor în proiecte a căror durabilitate să măsoare efectiv încrederea în cei aleşi să conducă profesia la nivel central.

Este greu să fie puse pe masa Congresului toate realizările organelor profesiei, la sfârşitul unui mandat, deoarece, fără barouri, ar fi fost imposibil orice progres.

S-a construit cu justificare şi cu împliniri necontestate de membrii U.N.B.R. – barourile o infrastructură normativă, infraparlamentară, propusă de Consiliul U.N.B.R. Congreselor anterioare, care au adoptat Statutul profesiei de avocat, corespunzător modificărilor legislative intervenite, Statutul sistemului C.A.A., organizarea fondurilor C.A.A. în funcţie de destinaţia legală specifică a acestora!

În ansamblu, s-a reconceput şi s-a reorganizat exercitarea unor atribuţii legale de interes general naţional: admiterea în profesie, pregătirea profesională iniţială, pregătirea profesională continuă, legitimarea avocaţilor în raporturile cu terţii, ocrotirea avocaţilor pensionari şi asigurarea utilizării raţionale a resurselor de asigurări sociale, inclusiv în favoarea tinerilor avocaţi, prospectarea construcţiei instituţionale privind sistemul de asigurări sociale propriu al avocaţilor, apărarea, consolidarea şi dezvoltarea acestuia inclusiv prin utilizarea resurselor în investiţii durabile, apte a folosi, la nevoie, echilibrării sistemului, protecţia profesiei confruntată încă din 2002 cu atacul la adresa legitimităţii organizării legale, realizarea unor relaţii instituţionale funcţionale cu entităţi cu care profesia intră în raporturi permanente, dezvoltarea concretă a raporturile cu avocaţii din alte ţări prin parteneriate de bună vecinătate şi conlucrare regională, promovarea profesiei în mediul social şi îmbunătăţirea comunicării publice instituţionale.

S-au întărit instituţii pe care profesia, în ansamblul ei, le respectă: Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor (I.N.P.P.A.), Casa de Asigurări a Avocaţilor (C.A.A.), Arhiva Electronică de Garanţii Mobiliare (A.E.G.R.M.). S-a realizat descentralizarea I.N.P.P.A.

S-au desfăşurat acţiuni de verificare şi poziţionare socială a profesiei, inclusiv prin investigaţii sociologice.

S-a realizat un proiect de promovare a profesiei, inclusiv prin spoturi publicitare transmise de posturile de televiziune la ore de maximă audienţă, estompat în finalul său de scena vieţii publice!

Nu s-au înţeles şi nu se înţeleg încă semnificaţia şi implicaţiile reorganizării Uniunii Avocaţilor din România în U.N.B.R.! Sunt şi situaţii în care problema este deliberat înfăţişată incorect, opunându-i-se U.N.B.R. o „independenţă” a barourilor!

Deseori se evaluează organele profesiei de la nivel central în raport de criterii specifice Uniunii Avocaţilor din România.

Există încă membri ai organelor de conducere a profesiei cu activitate permanentă care reproşează public împrejurarea că numai U.N.B.R. (o instituţie cu competenţe legal reglementate) are obligaţia să aibă „viziune” pentru dezvoltarea profesiei de avocat în România!

Sunt situaţii când activitatea Consiliului U.N.B.R. şi a Comisiei Permanente nu este explicată de cei care au participat la luarea deciziilor, ori aceasta este prezentată deformat cu efecte contrare interesului profesiei.

Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a fost modificată încă din 2004. Legea privind profesia de avocat a traversat instituţional instantaneu drumul de la structura juridică bazată pe raporturi de unitate într-un Corp profesional organizat în Uniunea Avocaţilor din România la structura juridică descentralizată bazată pe uniunea de barouri – Uniunea Naţională a Barourilor din România.

Trecerea de la „îndrumare”, „control” de la nivelul central (Uniunea Avocaţilor) la nivelul local (barouri), la conducerea prin stimularea conlucrării unor centre de viziune cu vocaţie şi perspectivă naţională (barourile) a fost şi este traumatizantă.

Preţul plătit a fost prea scump: este perioada în care s-a estompat cu efecte aproape ireversibile autoritatea organelor profesiei! Pagubele aduse culturii organizaţionale de apartenenţă la un Corp al avocaţilor, unitar, nu pot fi reparate prin lege ori prin reglementări adoptate în interiorul Corpului profesional!

Nu poţi pătrunde prin lege, prin norme în reflexele mentale, alimentate de prejudecăţi!

S-a înţeles de la început că este nevoie de timp pentru a repara ceea ce a fost stricat în profesie, cu condiţia ca interese nesubordonate scopurilor comune să nu erodeze funcţionarea profesiei prin reacţii incompatibile cu organizarea sa instituţională!

Perioada în care învăţarea conducerii autonome a barourilor, care a produs şi efecte secundare incompatibile cu constantele profesiei, a trebuit să fie subordonată învăţării conlucrării barourilor în proiecte naţionale comune şi s-a prelungit nepermis!

După 2007, s-a pus în aplicare la nivel central filosofia construcţiei legislative privind U.N.B.R. de organe de conducere alese potrivit logicii descentralizării activităţii de conducere cu competenţa deplină mutată legal la nivelul baroului şi cu alt tip de relaţii între avocaţi şi U.N.B.R.

În raport de filosofia modificării legii profesiei de avocat care a reorganizat UAR în U.N.B.R., s-a reuşit schimbarea structurii conducerii profesiei la nivel central în substanţa sa. S-au organizat funcţional atribuţiile Consiliului U.N.B.R., alcătuit din decani şi reprezentanţi ai barourilor, desemnaţi de adunările generale şi aleşi de Congresul avocaţilor şi s-au reaşezat deprinderile de lucru specifice organelor executive de la nivel central – Comisia Permanentă şi Preşedintele.

Este cert că profesia de avocat a evoluat şi va evolua, determinată de evoluţia sistemului judiciar, dar şi a mediului economic.

Viaţa a scos la iveală în cel mai frust mod, în paralel cu evoluţia profesiei de avocat, dezechilibrele instituţionale şi frustrările acumulate de ani şi ani în sistemul judiciar. Se afectează nemeritat relaţiile dintre magistraţi şi avocaţi! De reuşita schimbării la faţă a justiţiei atârnă interese esenţiale ale statului, dar şi ale profesiei de avocat! Tradiţia şi realitatea demonstrează că justiţia aparţine, în egală măsură, profesiilor juridice, avocaţilor, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, notarilor, grefierilor. Cetăţenii sunt beneficiarii serviciului profesional. De aceea, profesia de avocat ar trebui să se manifeste proactiv faţă de bunul mers al justiţiei, pentru impunerea regulii de drept! Statul deoparte este confortabil, dar pe termen lung este şi va fi o politică perdantă pentru profesie, pentru că abandonarea respectului legii se va răsfrânge mai devreme sau mai târziu şi asupra avocaţilor. A asuma în numele avocaţilor implicarea în chestiunile care preocupă societatea, în special cele legate de sistemul judiciar, este însă o necesitate obiectivă!

Nu este vremea unei confruntări instituţionale!

A trecut vremea aranjamentelor şi compromisurilor pentru realizarea progreselor în dezvoltarea instituţională, pe bază de lege, a profesiei.

Chiar dacă asemenea practici pot realiza progrese instituţionale ale profesiei pe termen scurt, ele pot cauţiona evoluţia în timp a profesiei, deoarece abordarea politicilor publice privind profesia de avocat ţine de domeniul dezvoltării generale a statului de drept, domeniu în care compromisul are efecte irecuperabile!

Liniştea profesiei nu dăinuieşte de la sine! Ea s-a păstrat numai dacă generaţii întregi de avocaţi au rămas active şi interesate de viitorul profesional!

Standardul profesional atins de profesia de avocat trebuie să constituie un rezervor permanent de expertiză care să impună ridicarea standardelor profesionale din magistratură, din administraţie în legătură cu dezvoltarea mediului de afaceri, într-un climat corect şi bazat pe respect!

Realitatea demonstrează că profesia continuă să fie foarte diversă.

Pe de o parte, există practicieni unici, care oferă servicii pentru cetăţeni sau, în anumite domenii de nişă ale practicii, pentru cetăţeni sau companii.

Pe de altă parte, firme mari s-au dezvoltat în a furniza servicii către companii multinaţionale sau alte corporaţii mari.

Toate sunt unite în temeiul principiilor comune care obligă avocaţii.

Structurile juridice urmează nevoile pieţei, iar tehnologia are acum propriul impact asupra firmelor de avocaţi, cu posibilitatea ca structura să se schimbe din nou, spre exemplu, cu dezvoltarea de firme de avocatură virtuale.

Rolul autorităţilor de reglementare a profesiei de avocat trebuie să fie în sensul de a permite avocaţilor să ofere servicii clienţilor lor, în conformitate cu noile nevoi, cu condiţia ca valorile de bază ale profesiei să fie respectate, iar principiile libertăţii comunicărilor profesionale şi a libertăţii de expresie să fie corect înţelese şi aplicate.

Profesia are nevoie de lucruri simple, dar corecte şi cinstite!

În bună măsură, educaţia avocaţilor ţine pasul cu noul! Efortul individual este încă decisiv! Formarea profesională iniţială în interiorul Corpului profesional, prin experienţă directă şi mentorat – de tradiţie în România – se dovedeşte încă insuficientă! Acolo unde se cultivă corect cultura organizaţională a profesiei, Baroul convinge, iar prin efort comun, profesia ţine pasul cu viaţa, deşi este vitregită prin dezinteresul Statului faţă de nevoia de apărare calificată competentă!

Contemporaneitatea ne întreabă în ce măsură această profesie mai este a avocaţilor sau a devenit obiect de studiu şi de lucru pentru oamenii de afaceri sau alte persoane interesate. În mod natural, corespunzător evoluţiilor pe plan mondial, avocatura a devenit o afacere.

Există aspecte care înstrăinează profesia de categoria profesiilor liberale şi o apropie din ce în ce mai mult de o activitate exclusiv economică, pretabilă managementului specific zonei afacerilor. Foarte multor persoane le convine această stare de lucruri, întrucât pentru unii acesta este contextul potrivit de a face afaceri, iar pentru alţii, efectele pe termen lung ale unei astfel de situaţii nu sunt încă sesizabile.

Există din ce în ce mai mulţi oameni de afaceri îmbrăcaţi în roba de avocat şi din ce în ce mai puţini avocaţi îmbrăcaţi în deprinderile oamenilor de afaceri. Disperarea de a creşte cifra de afaceri omoară deontologia profesională şi moralitatea umană.

Avocatura se dejuridicizează şi se birocratizează.

Se vorbeşte mai puţin despre calitatea actului profesional.

Avocatura este o profesie care suferă din ce în ce mai mult la calitatea umană şi profesională, în cazuri concrete, care sunt incorect generalizate!

Calitatea umană te împiedică să perverteşti profesia prin despotismul banului şi seducţia demagogiei în condiţiile în care profesia are nevoie mai ales de caractere care să garanteze prin ceea ce fac unitatea dintre promisiuni şi fapte, conservarea corectă a democraţiei profesionale şi orientarea spre progres, fără ignorarea situaţiei reale a majorităţii avocaţilor, cei reprezentanţi de organele profesiei.

La sfârşit de mandat, mulţumesc tuturor colaboratorilor, cu care nu am avut diferenţe de viziuni, cu care împreună am conceput, am promovat şi am realizat proiecte orientate spre realizarea intereselor generale ale profesiei!

Mulţumesc tuturor decanilor, inclusiv celor care între timp au predat mandatul prin alegeri noilor decani, membri ai Congresului, tuturor membrilor Consiliului U.N.B.R., Consiliului de Conducere al I.N.P.P.A., Consiliului Casei de Asigurări a Avocaţilor şi Preşedinţilor de filiale ale sistemului C.A.A., conducerii Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare şi, nu în ultimul rând, conducerilor executive al instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea Consiliului U.N.B.R., personalului tehnico-administrativ al U.N.B.R. şi al barourilor.

Succes tuturor organelor profesiei nou alese, inclusiv Consiliilor barourilor, pentru realizarea proiectelor care se hotărăsc democratic, în organele profesiei, cu consultarea celor reprezentaţi, spre binele general al profesiei de avocat!

Av. dr. Gheorghe Florea
Preşedinte UNBR

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Profesia de avocat înaintea desfășurării Congresului Avocaților 2015”

  1. IUS EST ARS BONI ET AEQUI – DREPTUL ESTE ARTA BINELUI SI A ECHITATII.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate