CJUE. Interzicerea dreptului de a fi ales în Parlamentul European. Lege penală mai favorabilă. Concluziile Avocatului General
5 iunie 2015 | JURIDICE.ro
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat publicității joi, 4 iunie 2015, concluziile pronunțate de Avocatul General Pedro Cruz Villalon în cauza C-650/13, Delvigne: Articolele 39 și 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Actul privind alegerea deputaților în Parlamentul European – Domeniu de aplicare al dreptului Uniunii – Democrație reprezentativă – Dreptul de a alege și de a fi ales în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European – Legislație națională care prevede interzicerea permanentă a drepturilor civile și politice – Lege penală mai favorabilă care nu poate fi aplicată persoanelor condamnate printr-o hotărâre pronunțată în ultimă instanță înainte de intrarea în vigoare a legii respective – Egalitate de tratament între resortisanții statelor membre – Inadmisibilitate.
Cererea de decizie preliminară își are originea într‑o procedură judiciară inițiată de domnul Delvigne împotriva deciziei administrative prin care s‑a dispus radierea sa de pe lista electorală ca urmare a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege și de a fi ales, aplicată pentru o condamnare definitivă la doisprezece ani de închisoare pentru infracțiunea de omor.
La momentul condamnării definitive a domnului Delvigne, 30 martie 1988, vechiul Cod penal francez prevedea interzicerea permanentă a dreptului de a alege și de a fi ales în ceea ce privește persoanele cărora le‑a fost aplicată o pedeapsă penală. Legea din 1992 a eliminat caracterul automat și nedefinit al acestei pedepse accesorii, însă numai în cazul condamnărilor dispuse după intrarea în vigoare a noului cod. Domnul Delvigne a contestat în fața Tribunal dʼinstance de Bordeaux [Tribunalul de Primă Instanță din Bordeaux] radierea sa de pe lista electorală, solicitând formularea unei întrebări preliminare pentru motivul că, în opinia sa, legislația națională aplicată implică un tratament discriminatoriu contrar cartei.
Tribunal dʼinstance a admis respectiva cerere, în temeiul căreia a fost inițiată prezenta procedură și a sesizat Curtea cu două întrebări privind compatibilitatea legislației naționale pe care se întemeiază această situație cu dreptul Uniunii, cu invocarea în special a două articole din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitoare la tot atâtea drepturi fundamentale: dreptul la retroactivitatea legii penale mai favorabile [articolul 49 alineatul (1) a treia teză] și dreptul de a alege și de a fi ales în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European [articolul 39 alineatul (2)].
Avocatul General Pedro Cruz Villalon propune Curții să răspundă la întrebările adresate după cum urmează:
”1) În circumstanțele din prezenta cauză, Curtea nu are competența de a se pronunța cu privire la compatibilitatea legislației naționale invocate de Tribunal dʼinstance de Bordeaux cu dreptul recunoscut la articolul 49 alineatul (1) a treia teză din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
2) Articolul 39 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene nu se opune unei legislații naționale precum cea în discuție în litigiul principal, cu condiția să nu prevadă o interdicție generală, nedefinită și automată a dreptului de a alege și de a fi ales fără a exista o posibilitate de control suficient de viabilă, acest din urmă aspect urmând să fie stabilit în mod special de instanța națională”.
