Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar (MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete)
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu
CSM, Ministerul Public şi DNA
Înregistrările video sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj, Timiş, Prahova şi Sibiu. Se acordă 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti, membrii UNELM şi notarii Camerei Notarilor Publici Bucureşti.
JURIDICE
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

O nouă scrisoare deschisă către CSM ref. cazul judecătoarei Gabriela Baltag

08.06.2015 | JURIDICE.ro

Asociaţia Magistraţilor din România a dat publicității vineri, 5 iunie 2015, o scrisoare deschisă, adresată Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la acţiunile disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de magistraţi și cercetarea judecătoarei Gabriela Baltag.

Scrisoarea integral:

”Asociaţia Magistraţilor din România îşi exprimă îngrijorarea faţă de modul în care Inspecţia Judiciară înţelege să îşi exercite rolul de iniţiator al acţiunii disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de magistraţi, cât şi faţă de atitudinea Consiliului Superior al Magistraturii care, în calitate de garant al independenţei justiţiei, nu acţionează pentru a corija lipsa de echidistanţă în exercitarea acestei atribuţii de către Inspecţia Judiciară.

Dacă lupta împotriva corupţiei trebuie să constituie scopul justiţiei penale în orice stat de drept, nu vedem de ce magistraţii ar trebui să se erijeze în eroi, de vreme ce aceasta reprezintă menirea lor profesională.

Nu înţelegem de ce laudele aduse în rapoartele întocmite în cadrul Mecanismului de Control şi Verificare a justiției sunt revendicate ca merite personale ale unei instituţii sau a alteia, din moment ce este evident că nu constituie un merit ci, dimpotrivă, dovada restanţelor pe care sistemul judiciar trebuie să le acopere pentru ca România să se ralieze la standardele Uniunii Europene.

Actul de justiţie este prin definiţie un act de consţiinţă al fiecărui magistrat, astfel că realizările sau neîmplinirile sistemului judiciar aparţin tot fiecărui magistrat.

Nu de puţine ori, actualul curs al justiţiei a fost perceput, în mod greşit, ca un merit personal al reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti, care au creat impresia că sunt persoane indispensabile sistemului judiciar, atitudine care a nemulţumit pe cei care înfăptuiesc nemijlocit actul de justiţie.

Percepţia astfel creată nu a fost corectată la timp şi cu fermitate de către Consiliul Superior al Magistraturii, dimpotrivă, a fost încurajată, Inspecţia Judiciară sesizându-se din oficiu pentru apărarea reputaţiei ori de câte ori au fost aduse critici reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti, respectiv preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau Procurorului General al D.N.A., atunci când şi-au asumat meritele întregului sistem.

Astfel, declaraţia publică a judecătorului Doina Livia Stanciu, în calitate de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care se arată un „partener de nădejde” al D.N.A., nu doar că a ştirbit autoritatea magistratului – judecător de scaun, dar contravine şi ideilor de independenţă a justiţiei şi de imparţialitate a judecătorului Doina Livia Stanciu, în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, indispensabile într-o societate democratică. Cât timp acelaşi sprijin de nădejde nu a fost reafirmat şi în raport cu avocaţii, care asistă sau reprezintă părţile în proces, atitudinea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu poate fi caracterizată ca fiind în acord cu art. 9 alin. 2 din Codul deontologic al magistraţilor potrivit cu care „Judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act au manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor”.

Lipsa de reacţie a Inspecţiei Judiciare faţă de această situaţie, dar reacţia sa promptă ori de câte ori reprezentanţii justiţiei au fost criticaţi, a creat în rândul multor magistraţi un sentiment de insecuritate, derivând din măsura diferită cu care reputaţia magistraţilor poate fi apărată.

Evenimentele recente, determinate de reflectarea în presă a reacţiilor publice ale unor judecători cu privire la afacerile judiciare ale doamnei judecător Doina Livia Stanciu, confirmă veridicitatea celor menţionate anterior.

Astfel, faţă de judecătorul Cristi Vasilică Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară nu a iniţiat nicio acţiune disciplinară pentru comentariile la adresa unei hotărâri judecătoreşti de achitare, neredactate. La fel s-a întâmplat şi cu sesizarea Asociaţiei Magistraţilor din România referitoare la criticile pe care Procurorul General al D.N.A. le-a adus deciziilor de achitare primite.

Dacă se confirmă începerea cercetării disciplinare a judecătorului Gabriela Baltag, cu privire la declaraţiile sale privind lipsa de reprezentativitate pentru puterea judecătorească a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecător Doina Livia Stanciu, acuzele de imparţialitate în iniţierea cercetării disciplinare, aduse Inspecţiei Judiciare, par să fie întemeiate.

În opinia noastră, atitudinea judecătorului Gabriela Baltag a sancţionat tocmai lipsa de reacţie a Inspecţiei Judiciare, dar şi a Consiliului Superior al Magistraturii, faţă de comportamentele anterior menţionate, care au condus la părerea, exprimată în spaţiul public, că afacerile judiciare ale judecătorului Doina Livia Stanciu ar fi fost influenţate de „parteneriatul de nădejde” pe care l-a creat şi demontat de o hotărâre judecătorească.

În contextul creat, judecătorul Gabriela Baltag s-a văzut nevoit să reacţioneze în locul celor care au această atribuţie, dar care au refuzat să o îndeplinească.

Faptul că în urma unei astfel de luări de poziţie, judecătorul ar putea fi urmărit disciplinar tocmai de cel care a avut o atitudine de pasivitate, ne aminteşte de cauza Kudeshkina împotriva Rusiei.

O astfel de iniţiativă a Inspecţiei Judiciare ar dovedi că, în opinia sa, unii magistraţi sunt mai magistraţi decât alţii şi reprezintă motivul nemulţumirii semnatarilor acestei scrisori deschise.

A tolera un dublu etalon în comensurarea conduitei profesionale a magistraţilor înseamnă să acceptăm atitudini discriminatorii venite din partea celor care trebuie să vegheze la păstrarea independenţei justiţiei şi să se preocupe de prestigiul justiţiei în societate.

De aceea, nu doar asociaţiile profesionale pot lua atitudine atunci când consideră că interesele legitime le sunt afectate, ci înseşi magistraţii, deoarece încrederea publicului în sistemul judiciar este mai presus de imaginea persoanelor care ocupă temporar funcţii de demnitate publică în acest sistem.

Libertatea de exprimare, ca drept fundamental prevăzut în art. 10 al Convenţiei europene a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, poate fi restrânsă pentru a se garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti, ceea ce subliniază importanţa acestor atribute, justifică interesul public ce le este acordat şi explică de ce limitele criticilor permise cu privire la activitatea reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti sunt mai largi decât cele permise în legătură cu calitatea de magistrat, atunci când vin chiar din partea magistraților.

Întrucât persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul autorităţii judecătoreşti devin persoane publice, în calitate de exponenţi ai acestei autorităţi se expun unui spectru mai larg de critici decât cel acceptat în ceea ce îi priveşte pe magistraţii de carieră.

Inspecţia Judiciară acţionează însă în sens opus, prin aceasta afectând încrederea în actul de justiţie morală pe care îl iniţiază, prin declanşarea acţiunii disciplinare în interiorul autorităţii judecătoreşti.

Derogarea Inspecţiei Judiciare de la principiul imparţialităţii determină un acut sentiment de insecuritate în rândul magistraţilor şi este de natură a le afecta comportamentul profesional, prin descurajarea oricăror atitudini critice la adresa conducerii.

A accepta că analiza conduitelor reglementate în Codul deontologic al magistraţilor se poate realiza în considerarea calităţii persoanelor şi nu după criterii legale, aplicate în mod egal pentru toţi, fără a semnala Consiliului Superior al Magistraturii, acest fenomen pe care îl considerăm a fi îngrijorător, nu înseamnă respectarea limitelor aduse libertăţii de exprimare, ci încălcarea obligaţiei prevăzută în art. 3 alin. 1 din Codul deontologic la magistraţilor, ca fiecare judecător şi procuror să apere independenţa justiţiei.

De aceea ne solidarizăm cu orice atitudine de bună-credinţă a magistraţilor pentru care această profesie nu se rezumă doar la aspecte profesionale, ci presupune şi implicare directă pentru apărarea independenţei profesiei, ori de câte ori se apreciază că există o afectare adusă acesteia, fie din exteriorul sistemului, fie din interiorul său.

Vicepreşedinţii Asociaţiei Magistraţilor din România:
– judecător Sorinela Alina Macavei
– judecător Ștefania Anton
– judecător Andreea Ciucă
– judecător Liliana Ciupercă
– judecător Sandina Mariana Croitoru
– procuror Paula Tănase
– judecător Remus Nemeş
– judecător Dan Spânu”


Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan