Elena Hach: ONPCSB produce intelligence financiar strategic care identifică tehnici folosite în activitatea de spălare a banilor și finanțare a terorismului

Alina Matei: Mulțumim că ați acceptat să acordați un interviu pentru JURIDICE.ro din perspectiva de procuror detașat la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. De ce ați „lăsat” Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, de fapt Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a veni la ONPCSB?

Elena Hach: Vă mulţumesc mult pentru invitaţie, apreciez echipa JURIDICE.ro, precum şi pe Andrei Săvescu, un coleg drag de facultate.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, pot să vă spun că experienţa acumulată în funcţia de procuror, precum şi în funcţii administrative, m-a determinat să încerc un alt domeniu, strâns legat de activitatea parchetului, acela al prevenirii şi combaterii spălării banilor, precum şi al finanţării terorismului, dar din altă perspectivă, aceea a funcţiei de secretar de stat, membru în plenul unei autorităţi aflate în coordonarea Guvernului, cu gândul şi scopul de a aduce un suflu nou şi o creştere calitativă a actelor emise de Oficiu, destinate unităţilor de parchet.

Alina Matei: Câți colegi magistrați activează la Oficiu?

Elena Hach: Persoana care vă vorbeşte.

Alina Matei: De ce este nevoie de magistrați la Oficiu?

Elena Hach: Prezenţa magistraţilor este de dorit atât ca şi coordonată a prezentului, cât şi a viitorului, ţinând cont că actele efectuate de această autoritate presupun analiza informaţiilor primite prin prisma identificării indiciilor temeinice de spălare a banilor sau finanţării terorismului şi sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Criteriul folosit la identificarea acestor indicii este criteriul datelor care să genereze o presupunere cu privire la posibile fapte de spălare a banilor sau finanţarea terorismului, fără însă ca Oficiul să îşi propună sau să îşi dorească să se subroge în rolul şi locul organelor de anchetă.

Discutăm însă de prezenţa magistraţilor în Plenul Oficiului, organ de deliberare şi decizie. Conform Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, Plenul Oficiului este alcătuit din persoane numite prin hotărâre de Guvern cu condiţia expresă a îndeplinirii cumulative a mai multor condiţii: să fie licenţiati şi să aibă cel puţin 10 ani vechime într-o funcţie economică sau juridică, să aibă domiciliul în România, să aibă numai cetăţenia romană, să aibă exerciţiul drepturilor civile şi politice şi să se bucure de o înaltă competenţă profesională şi morală neştirbită.

În cazul PICCJ şi MJ, reprezentanţii au fost mereu procurori-magistrati de carieră (în istoria FIU, cele două locuri au fost ocupate mereu de procurori) a căror expertiză este confirmată atât de vârful PICCJ, procurorul general, dar şi de Consiliul Superior al Magistraturii care decide, prin vot majoritar, funcţionarea acestora în Oficiu în baza unor hotărâri de detaşare, hotărâri care nu sunt simple acte formale, ci implică judecăţi de valoare din partea membrilor CSM, magistraţi de carieră, la rândul lor.

Alina Matei: ONPCSB este Unitatea de Informații Financiare a României (FIU) de tip administrativ, cu rol de lider în elaborarea, coordonarea și implementarea sistemului național de combatere a spălării banilor și terorism, potirvit informațiilor de site-ul Oficiului. Dacă Oficiul este FIU, cine sunt părinții, glumind un pic? Parcă denumirea de Unitatea de Informații Financiare a României mă duce cu gândul la un fel de SRI… Cum funcționează Oficiul, în concret?

Elena Hach: Potrivit art. 26 alin. 1-3 din Legea nr. 656/2002, republicată, Oficiul este un organ de specialitate, care funcţionează în subordinea Guvernului, având ca obiect de activitate prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, iar în acest scop primeşte, analizează, prelucrează informaţii şi sesizează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Analizele financiare sunt efectuate ca urmare a receptării rapoartelor de tranzacţii suspecte, precum şi a altor informaţii relevante pentru spălarea banilor, infracţiunile predicat conexe şi finanţarea terorismului, de către aparatul Oficiului, compus din analişti financiari, concentraţi în Direcţia Analiză şi Prelucrare a Informaţiilor şi supuse dezbaterii şi deliberării plenului în vederea sesizării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Analizele presupun atât accesarea bazelor de date financiare, comerciale, administrative şi publice, cât şi coroborarea acestor şi concentrarea concluziilor rezultate într-o judecată de valoare, care însă nu constituie probe în justiţie, ci doar date, informaţii de natură financiară, menite să contureze suspiciunea rezonabilă a comiterii unei fapte de spălare a banilor sau finanţarea actelor de terorism.

Oficiul, deşi este cunoscut ca un organ de informaţii financiare, nu poate fi inclus în categoria serviciilor secrete, esenţial fiind faptul că nu are atribuţii de culegere a informaţiilor, ci de primire, analiză şi prelucrare a acestora, sesizând Parchetul dacă constată indicii temeinice de spălare a banilor sau finanţarea actelor de terorism.

Constatarea indiciilor temeinice se face de către Plenul Oficiului, ca urmare a unor judecăţi de valoare exprimate atât de membri, cât şi de analişti.

Alina Matei: Cum previne și cum combate Oficiul spălarea banilor? Ce instrumente are? Există și obstacole?

Elena Hach: Trebuie reţinut că misiunea Oficiului este aceea de sprijinirea a efortului autorităților de aplicare a legii, a autorităților de control financiar-fiscal și a autorităților de reglementare și supraveghere, prin crearea de noi resurse informaționale destinate prevenirii și detectării tuturor formelor de criminalitate economico-financiară şi prin furnizarea de intelligence financiar de calitate.

Misiunea se doreşte a fi îndeplinită prin intermediul următoarelor competente:
– Primirea de rapoarte privind tranzacții financiare și informații voluntare referitoare la spălare de bani și/sau finanțarea terorismului;
– Colectarea, procesarea, depozitarea, diseminarea și asigurarea securității informațiilor deținute;
– Colectarea, integrarea și analizarea datelor și informațiilor dintr-o varietate de surse pentru identificarea evoluțiilor și pattern-urilor de spălare de bani și/sau finanțare a actelor de terorism;
– Suspendarea efectuării operațiunilor financiare ce au ca scop spălarea banilor și/sau finanțarea actelor de terorism, pentru o perioadă de 48 de ore, cu posibilitatea solicitării motivate a prelungirii acesteia cu încă 72 de ore, înaintată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
– Analiza informațiilor în scopul generării de intelligence financiar, relevant pentru cerințele investigative ale autorităților de aplicare a legii
– Efectuarea schimbului de informații cu alte unități de informații financiare cu competențe similare, în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și/sau finanțării actelor de terorism;
– Asigurarea conformității entităților raportoare cu prevederile legislative în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării actelor de terorism și controlul acestor entități;
– Supravegherea conformităţii entităţilor raportoare, altele decât instituțiile de credit, în legătură cu implementarea regimului sancţiunilor internaţionale.

Instituția produce intelligence financiar destinat sprijinirii efortului agențiilor de aplicare a legii și altor structuri, în lupta împotriva spălării banilor, finanțării terorismului și a altor amenințări la adresa securității României. Intelligence-ul financiar generat de OFICIU aduce valoare adăugată investigațiilor penale, inclusiv celor în care produsele ilicite provin din infracțiuni precum traficul de droguri, evaziune fiscală, contrabandă, corupție și trafic de ființe umane. Totodată, produsele noastre de intelligence asigură un nivel corespunzător de informare al autorităților de aplicare a legii și structurilor de securitate națională, în legătură cu tehnicile și evoluțiile curente și emergente folosite pentru spălarea banilor și finanțarea terorismului.

Mandatul OFICIULUI include și asigurarea conformității cu prevederile Legii CSB/CFT a unor categorii de entități raportoare. Asigurarea conformității entităților cu obligațiile ce le revin ajută la prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului. Totodată, acest proces garantează transmiterea rapoartelor privind tranzacțiile financiare care constituie baza proceselor noastre analitice.

În conformitate cu prevederile Legii CSB/CFT, entitățile trebuie să raporteze OFICIULUI tranzacțiile cu operațiuni în numerar și transferurile externe care depășesc echivalentul în lei a 15.000 euro. În plus, tranzacțiile financiare care prezintă elemente de suspiciune în legătură cu spălarea banilor și finanțarea terorismului trebuie raportate imediat.

Totodată, Agenția Națională de Administrare Fiscală comunică OFICIULUI informații privind declarațiile persoanelor fizice privind numerarul în valută și/sau în moneda națională care este egal sau depăşeşte limita stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau la ieşirea din Uniune, precum și toate informațiile legate de suspiciuni de spălare de bani și finanțarea terorismului la frontiera de stat. Instituția primește, de asemenea, informații din partea agențiilor de aplicare a legii și a structurilor de securitate, rezultate în urma propriilor investigații ale acestora.

În calitate de membru al rețelelor internaționale de profil, OFICIUL primește și solicitări de informații din partea unităților de informații financiare (UIF-urilor) partenere. În legătură cu acestea, accesăm datele proprii, precum și alte categorii de informații pe care instituția este autorizată să le acceseze.

Un produs de intelligence generat de OFICIU poate conține legături între sute sau chiar mii de tranzacții financiare. Acesta poate indica legături financiare între persoane fizice și juridice care nu ar fi putut fi identificate în cadrul unei investigații și îi ajută pe investigatori să identifice mai clar pistele de anchetă.

OFICIUL nu efectuează investigații și nu are atribuții și competențe în cadrul urmăririi penale. Aceste activități revin în responsabilitatea agențiilor de aplicare a legii și ale organelor de urmărire penală. Atunci când OFICIUL constată existența unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului și stabilește că acestea sunt relevante pentru activitatea de investigare sau de urmărire penală, diseminează produsul de intelligence financiar Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciului Român de Informații.

În plus, OFICIUL are obligația de a disemina produse de intelligence financiar structurilor competente atunci când constată existența unor indicii temeinice de săvârșire a altor infracțiuni decât cele de spălare de bani și finanțarea terorismului.

La nivel internațional, avem încheiate un număr de 53 Memorandum-uri de Înțelegere cu unități de informații financiare străine. Când sunt identificate suspiciuni de spălare a banilor și finanțare a terorismului, OFICIUL diseminează/primește produse de intelligence financiar către/de la astfel de structuri.

Folosind peste 20.000 de rapoarte privind tranzacții financiare primite în fiecare an, OFICIUL produce intelligence financiar strategic care identifică tehnici folosite în activitatea de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Aceste produse sunt diseminate la nivel național, prin intermediul rapoartelor de activitate ale instituției, și ajută la înțelegerea modului în care persoanelor interesate de spălarea banilor/finanțarea terorismului folosesc sistemul financiar pentru ascunderea profiturilor ilicite.

Adaug faptul că în cadrul Oficiului sunt receptate patru tipuri de rapoarte:
– rapoarte de tranzacţii suspecte care sunt transmise OFICIULUI atunci când entitățile raportoare au suspiciuni că o operațiune ce urmează a fi/a fost efectuată are/a avut ca scop spălarea banilor sau finanțarea terorismului;
– rapoarte de transferuri externe care sunt transmise OFICIULUI atunci când o entitate raportoare efectuează operațiuni de transfer transfrontalier, precum și operațiuni de plăți și încasări efectuate între rezidenți și nerezidenți pe teritoriul României cu sume în lei sau în valută a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro;
– rapoarte de tranzacţii în numerar care sunt transmise OFICIULUI atunci când o entitate raportoare efectuează operațiuni cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacția se realizează prin una sau mai multe operațiuni ce par a avea legătură între ele.

Vorbeaţi de obstacole…

Obstacolele sunt generate de cantitatea impresionantă de informaţii ce se cer a fi analizate (de exemplu, sunt receptate săptămânal în jur de 80-100 rapoarte de tranzacţii suspecte) şi resursa umană care trebuie constant înnoită.

Alina Matei: Cât de greu, din punct de vedere instituțional, este să identifici și să probezi schemele de spălare a banilor?

Elena Hach: Aşa cum am prezentat anterior, pârghiile cu care lucrează Oficiul permit acestuia să îşi ducă la capăt misiunea legală în bune condiţii, fiind însă necesară corelarea paşilor ce se doresc a fi urmaţi cu evoluţia rapidă a fenomenului de spălare a banilor şi a finanţării actelor de terorism. Aici e nevoie de modernizarea totală a modului de acţiune a analiştilor financiari, a bazelor de date, a relaţiei cu alte autorităţi similare, dar şi cu autorităţile de aplicare a legii, precum şi de o schimbare radicală de viziune asupra noţiunii timp, tranzacţii suspecte, sesizare autoritate competentă.

Alina Matei: Cum apreciați raportul dintre sesizările Oficiului care pot privi nu doar o persoană și numărul rechizitoriilor?

Elena Hach: Reiterez faptul că OFICIUL nu efectuează investigații și nu are atribuții și competențe în cadrul urmăririi penale. Aceste activități revin în responsabilitatea agențiilor de aplicare a legii și ale organelor de urmărire penală. Atunci când OFICIUL constată existența unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului și stabilește că acestea sunt relevante pentru activitatea de investigare sau de urmărire penală, diseminează produsul de intelligence financiar Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciului Român de Informații.

În acest context, este posibil ca sesizările Oficiului să nu se finalizeze de fiecare dată cu întocmirea unui rechizitoriu, însă, atunci când se finalizează astfel, se confirmă că judecata de valoare enunţată de Oficiu este corectă, ceea ce evident reprezintă și un criteriu de calitate pentru activitatea noastră.

Alina Matei: La dezbaterea live organizată de JURIDICE.ro cu tema ”Spălarea banilor. Trecut, prezent și viitor”, vorbeați de un nou cadru legislativ pentru Oficiu, nepropice. Sunt noutăți?

Elena Hach: Este vorba de Proiectul de lege înregistrat sub numărul PLX-337/2013, care prevede în esenţă două mari modificări, una legată de atributul Oficiului de a informa Parchetul în cazul constatării unor indicii de spălare a banilor şi finanţare a actelor de terorism, iar cealaltă legată de modificare componenţei Plenului Oficiului.

M-aş opri la prima modificare ce se propune şi aş arăta, în acord cu opinia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, că atributul Oficiului trebuie să fie acela de sesizare şi nu de informare, în cazul constatării indiciilor de spălare a banilor sau finanţare a actelor de terorism.

Sesizarea, ca mod de iniţiere a anchetei cazurilor de spălare de bani sau finanţare a actelor de terorism, este singurul instrument permis de lege organelor de constatare, conform capitolului II, art. 288 alin. (1) C. proc. pen. Oficiul este un organ de constatare care primeşte, analizează, prelucrează informaţii, şi, cum am expus anterior, nu poate fi inclus în categoria serviciilor secrete, fiind cunoscut că informaţiile sunt primite şi nu culese.

Transformarea atributului de sesizare într-unul de informare ar transforma atât natura legală a Oficiului, cât şi rolul său operaţional, ce se va reduce, ca urmare şi a reducerii gradului de rigurozitate ce caracterizează orice act de sesizare.

Este îmbucurător faptul că proiectul în această formă nu a fost încă votat în Plenul Camerei Deputaţilor, fiind retrimis la comisii, unde ar fi de dorit înlăturarea acestei modificări.

Alina Matei: Există o preocupare la nivel global în privința luptei împotriva spălării banilor. Deci, nu doar noi ca țară ne confruntăm cu această problemă. Încotro merg lucrurile?

Elena Hach: Preocupările la nivel global sunt reflectate în activitatea Grupului Egmont, organizaţia internaţională a Unităţilor de Informaţii Financiare ce are ca scop îmbunătăţirea interacţiunii între FIU-uri, Comitetului Moneyval din cadrul Consiliului Europei, care are ca scop acela de a se asigura că statele au sisteme eficiente de combatere a spălării banilor şi finanţare a actelor de terorism şi acestea sunt în conformitate cu standardele internaţionale în materie (Recomandări FATF, Convenţia ONU privind traficul ilicit de narcotice, droguri şi substanţe pshihotrope, adoptată la Viena, în anul 1988, Convenţia ONU privind criminalitatea organizată transfrontalieră, adoptată la Palermo în anul 2000, Directivele relevante ale Uniunii Europene privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării actelor de terorism, Convenţia Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, blocarea şi confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni, adoptată la Varşovia în anul 2005), precum şi în activitatea Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI/FATF), organism interguvernamental care stabileşte standarde internaţionale, dezvoltă şi promovează politica de combatere a spălării banilor și finanţării actelor de terorism.

În actualul context global, urgenţa ce se impune este aceea a necesităţii confiscării bunurilor generatoare de profit, precum şi a modernizării sistemelor de prevenire a fenomenului de spălare de bani şi finanţare a actelor de terorism.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Elena Hach: Și eu vă mulțumesc.

Aveţi cont profesional JURIDICE.ro?