Alina Ghica: Orice profesie implică sacrificii, dar magistratul le cunoaşte încă din momentul în care accede în profesie
15 iunie 2015 | Alina MATEI
Alina Matei: Mulțumesc, doamna judecător, pentru că ați acceptat să acordați un interviu pentru utilizatorii JURIDICE.ro. A trecut mai mult de jumătate din durata mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Din ceea ce v-ați propus în proiectul de candidatură pentru Consiliu, ce proiect își așteaptă încă timpul?
Alina Ghica: Mulţumesc şi eu pentru propunere. Dacă e să vorbesc despre proiecte avute în vedere la momentul depunerii candidaturii mele pentru mandatul de membru al Consiliului, pot să vă spun că am considerat prioritare câteva aspecte: coerentizarea politicilor de resurse umane, independenţa funcţională a Inspecţiei Judiciare şi posibilitatea ca CSM să aibă drept de iniţiativă legislativă strict în domeniile de interes ale sistemului judiciar. În anul 2012, în mandatul meu de preşedinte al CSM, a fost elaborat un plan strategic pentru ocuparea posturilor de judecători şi procurori vacante, au fost organizate două concursuri de promovare şi două concursuri de admitere în magistratură. În aceste condiţii, Ministerul Justiţiei a asuplimentat numărul de posturi de judecător, schemele fiind adaptate noilor realităţi legate de intrarea în vigoare a Noilor Coduri. În ceea ce priveşte Inspecţia Judiciară, aceasta a parcurs o importantă şi eficientă etapă de consolidare funcţională. A rămas în suspans dezideratul tuturor magistraţilor cu privire la iniţiativa legislativă a CSM, care, în opinia noastră, nu ar înseamna o interferare în atribuţiile puterii legislative, ci, mai degrabă, un suport eficient pentru aceasta în iniţierea strict a propunerilor legislative legate de nevoi ale sistemului judiciar. Receptivitatea la propunerile CSM a ministrului Robert Cazanciuc a atenuat într-o mare măsură această nevoie, mai ales în contextul intrării în vigoare a noilor coduri care, ca orice legi noi, pot suferi modificări/adaptări. Pe de altă parte, instanțele și parchetele sunt primele care iau act fie de nevoia modificării unor legi, fie de adoptarea/abrogarea acestora, așa că acest „lanț” ar putea fi simplificat dacă CSM ar avea inițiativă legislativă. Un alt proiect, care a fost muncit şi pregătit cu maximă responsabilitate de către CSM şi care nu a convins Parlamentul, este cel privind desfiinţarea unor instanţe şi parchete cu volum extrem de mic de activitate. Indiferent de raţiunile care au stat la baza respingerii acestui proiect de lege de către camerele Parlamentului, nu este normală şi nici pe departe eficientă situaţia în care un judecător are în lucru 300 de dosare pe an, iar altul are peste 3.000 de dosare în aceleași condiții de lucru, studiu și, de ce nu, de salarizare.
Alina Matei: E destul de ușor de sesizat că, în acest moment parcă mai acut, există viziuni diferite cu privire la Justiție și la ceea ce se întâmplă în Justiție. Și aceasta chiar în rândul magistraților. Nu am în vedere politicienii ori ce spun televiziunile, blogurile, ziarele. Pe de o parte, sunt cei care ocupă funcții de conducere și demnități în sistemul de justiție, și în cu totul altă parte sunt magistrații normali, obișnuiți care observă că lucrurile nu sunt nici pe departe așa cum ar trebui să fie. De ce se întâmplă așa? Cum arată, din punctul dumneavoastră de vedere, Justiția azi?
Alina Ghica: Justiţia, aici, ca peste tot, este o oglindă a societăţii. Magistraţii sunt oameni şi „nimic din ceea ce e omenesc nu le este străin”, ca să citez un clasic. Desigur că mare parte din corpul magistraţilor români şi-au ales profesia şi şi-au construit cariera din vocaţie, alţii, din întâmplare sau din oportunitate… iar lucrul acesta se vede. Şi chiar costă.
Alina Matei: Judecătorii sunt nemulțumiți de faptele, acțiunile altor judecători. Președintei Înaltei Curți i s-a cerut să demisioneze de către un judecător. Valul de susținere al altor judecători pentru judecătorul care a îndrăznit să solicite demisia este dovada că acel judecător are alături alți judecători, care au fost suficient de curajoși și să apară pe lista publicată și pe JURIDICE.ro. Ar fi putut fi evitată o astfel de situație?
Alina Ghica: Dreptul la opinie şi liberă exprimare al unui magistrat trebuie să se supună limitelor legii şi codului deontologic, care ne interzic să ne exprimăm public opinii sau păreri asupra activităţii, moralităţii sau probităţii profesionale a unui coleg. Este evident că legiuitorul a avut o raţiune temeinică la impunerea acestor limite şi ele nu au fost contestate nici de către societate şi nici de către sistem niciodată. Deci, odată acceptate de către un magistrat, ele trebuie respectate. Personal, îmi păstrez opiniile legate de un coleg doar pentru mine sau, cel mult le exprim „în spatele uşilor închise”. În ceea ce priveşte solicitarea publică a demisiei preşedintelui ÎCCJ de către un alt magistrat, fie că e în nume propriu sau în numele unui grup, asociaţie profesională etc., pentru un argument care ar presupune limitarea dreptului cetăţenesc la acces liber la justiţie, mi se pare un gest total nepotrivit, mai ales pentru un judecător. Cu atât mai mult aceasta în condițiile în care este vorba despre o cauză personală a unui judecător, nu de o eventuală eroare judiciară săvârșită într-un dosar. Magistrații sunt și ei cetățeni și în această calitate se pot adresa justiției. Judecătorii şi procurorii s-au adresat instanţelor, de exemplu, pentru recuperarea unor drepturi salariale. Unele procese au fost câştigate, altele pierdute. Ar fi trebuit să demisionăm oare sau ar fi fost îndreptăţită solicitarea altora de a demisiona?!!
Pe de altă parte, suntem 4.400 de judecători şi 2.900 de procurori în sistem. Circa 60 dintre aceştia au avut această opinie. Rezultatul, cred că era anticipabil chiar şi de către semnatari: decredibilizarea unui sistem întreg.
Alina Matei: În perioada cât ați fost președintele Consiliului, nu era zi să nu se scrie de dumneavoastră în această calitate de către o parte a presei. V-au tocat, nu glumă… Și iată că din nou sunteți în atenția presei cu privire la erata Curții Constituționale legată de referendum. La ce v-ați gândit când ați auzit spuse atâtea lucruri?
Alina Ghica: Sunt magistrat din anul 1998, deci de 17 ani, am fost şi procuror şi judecător. Se poate verifica faptul că în toţi aceşti ani nu mi-au fost criticate, niciodată, în spaţiul public, hotărârile pronunţate sau actele efectuate ca procuror sau supuse cercetării disciplinare. Toate aşa-zisele atacuri au vizat aspecte adiacente activităţii mele profesionale, mergând din nefericire până la persoana copilului meu. Înţeleg că la acest moment există o anchetă penală în ceea ce priveşte erata, aşa că nu vreau să comentez prea mult. Însă nu sunt judecător CCR, să pot elabora acte ale acestei instituţii. Chestiunea a fost adusă în spaţiul public de un fost judecător, eliberat din funcţie prin demisie, condamnat definitiv, care şi-a întemeiat alegaţiile pe „zvonuri”, aşa cum a declarat recent. Glumind amar, există și detectorul de minciuni. Rămâne să apreciaţi dvs…. şi cititorii.
Alina Matei: Legat de comisiile din cadrul examenelor, concursurilor pentru promovare (fie în funcţii de execuţie, fie de conducere), nu credeţi că o mai mare transparenţă ar fi ca numele celor care fac parte din aceste comisii să fie publice? Cred că este dreptul celui care candidează de a şti cine îl evaluează. Pentru că dacă motivul este evitarea unor fapte de natură penală, cine are de gând să facă aşa ceva nu este împiedicat de transparenţa sau netransparenţa Comisiei. O va face şi va vedea el dacă e prins sau nu.
Alina Ghica: CSM a publicat componenţa comisiilor, însă această chestiune ar trebui abordată dintr-o dublă perspectivă: publicarea numelor membrilor comisiilor asigură transparenţa reclamată de interesul public, dar, pe de altă parte, ar fi trebuit ca magistraţii care își exprimă opțiunea de a participa în aceste comisii să fie consultaţi, lucru care nu s-a întâmplat. La momentul la care s-a ridicat această problemă, am verificat şi situaţia altor concursuri derulate în alte domenii (medicină, învăţământ etc.) şi am constatat că nu a fost publicată componeţa comisiilor din raţiuni de evitare a posibilelor conflicte de interese.
Alina Matei: Am vizionat interviurile pentru promovarea la Înalta Curte din luna mai. Multe dintre răspunsuri, dar şi dintre întrebări m-au uimit. Păreau pentru viitorii auditori de justiţie, nu pentru ditamai judecătorii instanţei supreme. Cere sacrificii această profesie sau e o alegere şi, dacă vorbim de alegere, ne-o asumăm?
Alina Ghica: Acum, vreau să vă spun că şi în comisiile de intervievare a viitorilor auditori de justiţie participă judecători ai ÎCCJ, ceea ce mi se pare benefic.
Pe de altă parte, interviul susţinut de judecători şi procurori în faţa Plenului CSM este doar o etapă în procedura de promovare la ÎCCJ, alături de etapa evaluării hotărârilor judecătoreşti şi cea a verificării scrise a cunoştinţelor. Personal, am considerat că reprezentanţii ÎCCJ în Consiliu sunt cei mai în măsură să stabilească profilul viitorului judecător de curte supremă din punct de vedere al integrităţii şi deontologiei, prin întrebările adresate în şedinţa de Plen.
Cred că ar trebui să întrebați membrii CSM reprezentanți ai celorlalte grade de jurisdicție care a fost rațiunea dialogului inițiat cu cei care au candidat și care v-a uimit.
Concluzionând, orice profesie implică sacrificii, dar magistratul le cunoaşte încă din momentul în care accede în profesie, fiind prevăzute în lege. Rămâne doar să aleagă.
Alina Matei: În întâlnirile pe care le aveţi cu judecătorii de la curţile de apel, ce nemulţumiri au? Cum doresc aceştia să-i reprezentaţi în aceste probleme? De ce ar putea să se plângă judecătorii? Că şi-ar dori indemnizaţii mai mari, mai puţine dosare, timp mai mult pentru studiu?
Alina Ghica: A fost o perioadă extrem de complicată pentru sistem, o perioadă pe care nu mulți magistrați o parcurg în carieră, respectiv implementarea a nu mai puțin de patru coduri. Ca orice început într-un domeniu, au existat sincope, însă, cel puțin din perspectiva aplicării Codului Civil și Codului de Procedură Civilă, printr-un efort extraordinar al judecătorilor, lucrurile s-au așezat. La acest moment, judecătorii spun că urmare a intrării în vigoare a celor două coduri a scăzut numărul cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor.
O problemă reală pe care o subliniază judecătorii este instabilitatea legislativă, multiplele modificări ale legilor, ordonanțelor, hotărârilor de guvern. și o consecință a acestei situații este în anumite domenii creșterea numărului de cauze ce urmează a fi judecate.
Pornind de la proiectul respins de desființare a instanțelor și parchetelor cu volum foarte mic de activitate, este, de asemenea, un aspect sensibil diferența de volum de activitate între instanțe de același grad de jurisdicție. Iar explicații argumentate pentru această diferență nu pot fi oferite, întrucât este evident că îți studiezi ședința de judecată altfel atunci când ai pe rol 20 de dosare, decât atunci când sunt înregistrate 100 de cauze.
Alina Matei: Legat de evaluarea judecătorilor şi procurorilor. Am observat că se lucrează la CSM, pe comisii. La sfârşitul lunii aprilie, doamna jud. dr. Rodica Aida Popa, reprezentantul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, a organizat, împreună cu CSM, o conferinţă internaţională pe această temă. Regulamentul privind evaluarea prevede indicatori şi subindicatori. Evaluarea rămâne o problemă delicată. De ce?
Alina Ghica: Dacă e să ne referim la impactul evaluării individuale a judecătorului asupra sistemului judiciar, evident că ne găsim în zona sensibilă a raportării de la particular la general şi invers. O corectă şi obiectivă evaluare individuală are ca rezultat, la nivel general, de sistem, realizarea unei imagini corecte a calităţii profesioniştilor sistemului şi permite decizii şi măsuri eficiente care să conducă la îmbunătăţirea performanţelor în strânsă legătură cu misiunea sa socială specifică. Calitatea actului de justiţie – deşi, într-o statistică simplă, este dată de suma calităţii tuturor activităţilor procedurale şi/sau administrative legate de soluţionarea unei cauze – se interpretează de o manieră integrată, dată de aşteptările sociale fundamentale, ca rezultat al ataşamentului oamenilor faţă de drepturile şi libertăţile de care dispun. Pe de altă parte, la nivel intern, creează stimulii necesari unei competiţii corecte între membrii corpului profesional, a dezvoltării unor motivaţii profesionale personale autentice şi, nu în ultimul rând, orientează respectul reciproc şi recunoaşterea profesională. Evaluarea corectă, pe criterii obiective, permite auto-situarea şi poziţionarea între colegi şi fundamentează promovarea prin meritocraţie. De aceea, consider că procesul de evaluare nu trebuie să devină o rutină, care, odată la 3 ani, scoate pe bandă rulantă calificative de „Foarte Bine” pentru peste 90% dintre judecători. Cred că trebuie să reflectăm asupra oportunităţii reintroducerii, ca şi criteriu de evaluare profesională individuală a judecătorilor, a numărului de decizii casate de instanţa de control judiciar, strict din perspectiva casărilor pentru motive de nelegalitate. Consider că, dincolo de a fi un instrument de evaluare, o analiză a performanţelor profesionale individuale din această perspectivă poate constitui un punct de pornire în identificarea nevoilor reale de formare continuă, dându-i consistenţa necesară şi orientând, astfel, această activitate spre acţiuni de tip rezultat.
Alina Matei: Peste câteva săptămâni, se sărbătoreşte Ziua Justiţiei. Ce cadou v-ar plăcea să primească?
Alina Ghica: Mai multă înţelepciune. Mai mult echilibru şi mai mult respect faţă de ea însăşi, ca putere, profesie şi menire.
Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru utilizatorii JURIDICE.ro.
Alina Ghica: Avem nevoie de JURIDICE.ro, avem nevoie de utilizatorii JURIDICE.ro, avem nevoie de dezbatere obiectivă, decentă şi profesionistă, de platforme echilibrate şi de profesionişti în toate domeniile.
Alina Matei: Mulţumesc pentru că aţi stat de vorbă cu mine.
Alina Ghica: Și eu vă mulțumesc, în primul și ultimul rând, pentru profesionalism.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
