Alexandr Svetlicinii: Aplicarea normelor de concurență în România: Conceptul de „efect asupra comerțului” în practica Consiliului Concurenței
18 iunie 2015 | Alexandra-Adriana DOBRIȘAN
Alexandr Svetlicinii, doctorand la Facultatea de Drept, Universitatea din Macau, a publicat în Revista Română de Concurență nr. 1-2/2014 articolul intitulat „Aplicarea normelor de concurență în România: Conceptul de „efect asupra comerțului” în practica Consiliului Concurenței”.
Orice stat face parte dintr-un întreg, cum ar fi cazul statelor continentului european. Mai departe, o parte dintre acestea sunt organizate în cadrul Uniunii Europene. Așadar, este de înțeles faptul că legislațiile statelor membre trebuie să fie, într-o oarecare măsură, armonizate, pentru a se evita eventualele practici neunitare, care nu aduc nimic bun în viața unei comunități. Domeniul dreptului concurenței poate că reprezintă cel mai viu exemplu în acest sens. Astfel, legislațiile interne trebuie să lase loc aplicării normelor de dreptul Uniunii Europene, mai ales, art. 101 și 102 din TFUE. Totuși, autoritățile naționale de concurență sunt chemate să identifice și să stabilească exact tipurile de comportamente antitrust și, mai ales, a căror întindere peste granițe ar necesita aplicarea normelor unionale. În redactarea articolului, autorul își centrează analiza pe așa-numitul „efect asupra comerțului”, ca explicație pentru problema amintită anterior.
Noțiunea de „efect asupra comerțului” are, în acest caz, un sens mai nuanțat, pentru că nu se referă la relațiile comerciale existente la nivel național sau între orice întreprinderi din mediul internațional. Astfel, nu este vorba decât de întreprinderi care își desfășoară activitatea în spațiul european, pentru că doar acordurile neloiale intervenite între acestea pot afecta comerțul ditre statele membre, deci, implicit, piața comună. În baza Regulamentului nr. 1/2003, a fost înființată o Rețea Europeană de Concurență, al cărei obiectiv principal vizează coordonarea activităților desfășurate de autoritățile naționale de concurență. Aceasta se orientează în funcție de liniile directoare stabilite, în prealabil de Comisie și, mai departe, statele membre trebuie să țină cont și de jurisprundența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Practic, în ultima perioada a operat o descentralizare a aplicării normelor Uniunii în materie de concurență, autoritățile naționale de concurență având undă verde în legătură cu aprecierea și sancționarea încălcărilor, atât timp cât nu depășesc limitele amintite mai sus.
Efectul asupra comerțului devine, astfel, aplicabil în momentul în care autoritățile chemate să aplice dispozițiile de concurență se confruntă cu cauze care cuprind un element de extraneitate. Astfel, poate fi vorba, pe de o parte, despre întreprinderi care acționează nu numai pe plan intern, dar și la nivelul altor state europene. Aceasta înseamnă că, în mod cert, comportamentul neloial al unor astfel de întreprinderi va avea repercusiuni în ceea ce privește întregul comerț unional (piață relevantă națională sau regională). Mai mult, există situații în care, deși nu sunt implicate întreprinderi atât de importante, totuși, acordurile antitrust intervenite între diverse întreprinderi care dețin mare parte din piața națională pot avea consecințe negative și peste granițele țării. Nu este imperios necesar ca prejudiciul să se producă în mod efectiv, ci să existe cel puțin o amenințare, directă sau indirectă, reală sau potențială. În cele două cazuri expuse, instanțele judecătorești naționale au obligația de a comunica o copie a fiecărei hotărâri pronunțate în baza art. 102 și 102 TFUE către Comisie.
În concluzie, autorul apreciază că, într-un domeniu aflat mereu în schimbare, cum este cel al dreptului concurenței, este aproape imposibil să se stabilească o serie de criterii universal valabile, autoritățile naționale de concurență având sarcina de a evalua fiecare caz în parte. În plus, chiar și prin prisma așa-numitului efect asupra comerțului, este dificil să se explice diferențele care apar în interpretarea art. 102 și 102 TFUE în statele membre.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
