ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Alo, Guvernul? Cine răspunde pentru debandada creată în achiziții publice de garanția de bună conduită?
18.06.2015 | Iulia VASS


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

A se vedea și dezbaterile juridice Accesul la Justiția Achizițiilor Publice, un pariu de 100.000 euro şi Încă o garanție de bună conduită: cea a Curții Constituționale (dec. CCR nr. 5/2015) [DEZBATERI.JURIDICE].

In vara anului 2014, in plin an electoral, cand contractele trebuiau atribuite pe repede inainte fara intruziunile stingheritoare ale operatorilor economici lezati de deciziile luate in cadrul procedurilor de achizitii publice, Guvernul Romaniei a adoptat deja faimoasa O.U.G. nr. 51/2014 de modificare a O.U.G. nr. 34/2006[1]. Infam act normativ, prin care, suplimentar garantiei de participare, firmele au fost obligate sa constituie si o garantie de buna conduita de pana la 100.000 EUR, ce trebuia retinuta in intregime de catre autoritatea contractanta, in cazul respingerii contestatiei/cererii/plangerii[2].

Efectul imediat dupa publicarea actului normativ in Monitorul Oficial, a fost, bineinteles, o explozie a numarului de anunturi si invitatii de participare publicate de autoritatile contractante in SEAP[3]. Aceasta, in timp ce numarul contestatiilor a scazut, potrivit Comisiei Europene, cu peste 60% fata de aceeasi perioada a anului 2013, fara a afecta in mod substantial rata de succes de 35-37% a acestora[4]. Matematica este simpla: o multime de contracte au fost atribuite in mod ilegal, doar pentru ca operatorii economici nu si-au mai permis sa formuleze contestatii. La drept vorbind, cate firme isi pot asuma riscul de a pierde pana la valoarea unui apartament de 4 camere din centrul Bucurestiului pentru o singura contestatie? A fost astfel grav afectat cel mai important si mai eficient mecanism de control al modului de atribuire a contractelor de achizitii publice: cel antamat de operatorii direct implicati si interesati de proceduri si, prin urmare, lezati de deciziile nelegale adoptate in procesul de achizitie publica. Ingradirea accesului la remedii a condus, evident, la pierderi financiare majore pentru statul roman, rezultate nu doar din incheierea unor contracte cu preturi mai mari (prin descalificarea ilegala a ofertelor cu preturi mai mici) sau diminuarea/eliminarea concurentei prin stabilirea unor cerinte restrictive (intocmite “cu dedicatie”), dar si din aplicarea corectiilor financiare pentru contractele cu finantare nerambursabila.

Desi a curs multa cerneala cu privire la neconstitutionalitatea noilor prevederi si incalcarea flagranta a legislatiei europene, desi s-au formulat nenumarate exceptii de neconstitutionalitate si sesizari transmise intitutiilor europene[5], Guvernul Romaniei a ramas perfect impasibil, identificand cu perspicacitate si vinovatii de serviciu: ”Casele de avocatura care sustineau companiile si fundamentau contestatii la procedurile de licitatii ca sport national poate ca sunt aceleasi care contesta la Comisia Europeana aceasta garantie”, a declarat vineri, 7 noiembrie 2014, Eugen Teodorovici, la solicitarea EurActiv.ro”[6].

Astfel, un act normativ care incalca de o maniera mai mult decat evidenta principii de baza ale sistemului de drept national si european, precum liberul acces la justitie sau principiul efectivitatii remediilor, a produs efecte in Romania timp de peste 8 luni (partial, continuand inca sa produca efecte). Mai precis, pana in martie 2015, cand a fost publicata in Monitorul Oficial Decizia Curtii Constitutionale nr. 5/2015. In sfarsit, s-a stabilit in mod oficial (bineinteles, dupa finalizarea campaniei electorale si “bifarea” atribuirii contractelor ce trebuiau atribuite) ca este neconstitutionala obligatia autoritatii contractante de a retine garantia de buna conduita in cazul in care contestatia/plangerea este respinsa de catre Consiliu/instanta de judecata sau in cazul in care contestatorul renunta la aceasta (art. 2712 alin. (1) si (2) din O.U.G. nr. 34/2006). Prin aceeasi decizie, Curtea Constitutionala a apreciat insa ca fiind constitutionale prevederile referitoare la constituirea garantiei de buna conduita (art. 2711 si art. 2712 alin. (3)-(6) din O.U.G. nr. 34/2006). Motivarea Curtii Constitutionale este graitoare: prin retinerea neconditionata a garantiei de buna conduita, legiuitorul ignora prezumtia bunei-credinte in exercitarea drepturilor procedurale aplicabile in materie civila, cat si in domeniul dreptului administrativ, prezumand automat reaua-credinta si comportamentul necorespunzator ale contestatorului a carui contestatie este respinsa[7].

Consecinta: operatorii economici au in continuare obligatia de a constitui garantia de buna conduita de fiecare data cand formuleaza o contestatie, insa aceasta nu mai poate fi retinuta de catre autoritatile contractante ope legis, in cazul respingerii/retragerii contestatiei.

Au ramas, astfel, sub semnul intrebarii mai multe aspecte esentiale, precum: ce sens mai are antamarea unor costuri suplimentare pentru constituirea garantiei de buna conduita? care ar trebui sa fie continutul garantiilor de buna conduita constituite in aceasta perioada, dat fiind faptul ca acestea ar trebui sa stabileasca exact cazurile de retinere care au fost declarate neconstitutionale? poate fi retinuta garantia de buna conduita daca este rasturnata prezumtia de buna-credinta a contestatorilor? cine, cum si cand poate stabili ca o contestatie/plangere a fost formulata abuziv si ca se impune retinerea garantiei de buna conduita? Nu mai facem vorbire aici despre faptul ca anumite prevederi referitoare la retinerea garantiei de buna conduita au ramas in vigoare (e.g. art. 2711 alin. (5) din O.U.G. nr. 34/2006). A nu se intelege gresit: noi, juristii, avem raspunsuri probabile pentru toate aceste intrebari; dat fiind insa gradul mare de interpretabilitate a motivarii deciziei si a dispozitiilor legale ramase in vigoare, acestea nu pot fi considerate adevaruri irefutabile. Cum ramane, asadar, cu principiul previzibilitatii normelor juridice si al increderii legitime?

Guvernul Romaniei a avut la dispozitie 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale pentru a clarifica toate aceste ambiguitati si pentru a pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei[8]. Acum, cand avea ocazia perfecta sa repare o mare eroare, care nu numai ca a aruncat piata achizitiilor publice din Romania intr-o mare degringolada, dar a condus si la pierderi financiare majore pentru statul roman (din banii nostri, ai tuturor, aceia care trebuiau folositi pentru spitale, scoli sau autostrazi), Guvernul a decis sa ramana intr-o desavarsita pasivitate.

Si iata-ne la aproape un an de la adoptarea O.U.G. nr. 51/2014, cu niste prevederi legale fara rost, dar care continua sa stabileasca obligatii oneroase in sarcina operatorilor economici, respectiv obligatia de a constitui garantia de buna conduita de cate ori se formuleaza o contestatie. Cu titlu de exemplu, emiterea unei polite de asigurare in acest sens poate costa si 10.000 RON, in timp ce obtinerea unei scrisori de garantie bancare presupune blocarea sumei garantate pana la data solutionarii contestatiei/plangerii.

Si, totusi, cine raspunde pentru toata aceasta debandada?

Pe de o parte, cine raspunde pentru toate contractele atribuite ilegal in aceasta perioada datorita faptului ca principalul mecanism de control al procedurilor de achizitii publice, contestatiile, a functionat la mai putin de jumatate din capacitate? Raspunsul e evident: Guvernul Romaniei. Consecintele practice raman inca neclare…

Pe de alta parte, cine raspunde pentru prejudiciile produse operatorilor economici prin ingradirea grava a dreptului de a contesta actele si masurile ilegale ale autoritatilor contractante (e.g. cheltuielile antamate in etapa de ofertare, profitul pierdut etc.)? Cine raspunde pentru retinerea garantiilor de buna conduita constituite si retinute in mod ilegal in aceasta perioada?

In lumina art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, raspunde statul roman (deci tot noi, tot din banii nostri, ai tuturor), pentru transpunerea gresita a Directivelor de remedii nr. 89/665/CEE si 92/13/CEE si incalcarea flagranta a mai multor principii fundamentale, precum principiul efectivitatii remediilor (art. 1 alin. (1) din cele doua directive). Cel putin asa a retinut Curtea de Justitie a Uniunii Europene in numeroase cauze, atunci cand a statuat principiul raspunderii statelor membre pentru prejudiciile cauzate particularilor prin incalcari ale dreptului Uniunii Europene (Cauza Francovich[9], Cauza Brasserie du Pecheur[10], Cauza Kobler[11], Cauza Traghetti[12], Cauza Marks & Spencer[13] etc.). Deci da, operatorii economici care au fost lezati de prevederile nelegale adoptate de legiuitorul roman, dar si de masurile ilegale de retinere a garantiilor de participare, pot solicita repararea prejudiciului in instantele nationale competente, fie statului roman, fie autoritatilor contractante care s-au imbogatit fara justa cauza prin retinerea garantiilor.

Pentru a diminua valoarea acestor prejudicii macar acum, in ultimul ceas, se impune alinierea de urgenta a legislatiei nationale cu legislatia europeana, prin abrogarea intru totul a nefericitelor prevederi referitoare la garantia de buna conduita. Daca Guvernul Romaniei a apreciat ca fiind justificata adoptarea pe cale de urgenta a acestui act normativ, cu atat mai mult o asemenea urgenta este justificata acum, pentru corectarea unei grave erori legislative care probabil ne-a costat in acest an cateva sute de kilometri de autostrada.


[1] Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2014 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea cont ractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
[2] Mai multe detalii despre actul normativ sunt disponibile aici: O noua modificare a OUG nr. 34/2006. Contestatorii trebuie sa constituie garantie de buna conduita, Contestarea procedurilor de achizitii publice a devenit un lux. Ce alternativa au contestatorii?.
[3] Sistemul Electronic de Achizitii Publice.
[4] Mai multe detalii sunt disponibile in scrisoarea oficiala transmisa de Comisia Europeana, in decembrie 2014, Guvernului Romaniei.
[5] E.g., sesizarea transmisa Comisiei Europene.
[6] Teodorovici ataca avocatii si specialistii pe tema „garantiei de 100.000 de euro” pentru a contesta licitatii. Comisia Europeana o analizeaza.
[7] Cu privire la motivarea Deciziei, mai multe informatii sunt disponibile aici.
[8] Potrivit art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.
[9] Cauzele conexate C-6/90 si C-9/90.
[10] Cauzele conexate C-46 si 48/93.
[11] Cauza C-224/01.
[12] Cauza C-173/03.
[13] Cauza C-309/06.


Av. Iulia Vass
VASS Lawyers

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Alo, Guvernul? Cine răspunde pentru debandada creată în achiziții publice de garanția de bună conduită?”

  1. Mihail EMINOVICI spune:

    Guvernul este ocupat cu complexele energetice 🙂

  2. Bună ziua doamna avocat,

    S-a pronunțat și Curtea de Justiție în data de 15 septembrie cu privire la această garanție de bună-conduită – dar numai raportându-se la dispozițiile rămase aplicabile după ce s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin cele două decizii importante (5/2015 și 750/2015). Curtea de Justiție a considerat astfel că acele dispoziții rămase în picioare după controlul de constituționalitate sunt în regulă și prin raportare la dispozițiile de drept UE incidente.

    Astfel, deși garanția de bună conduită precum a fost precizată și modificată de Curtea Constituțională a României nu aduce atingere dreptului Uniunii, nu știm însă dacă la fel ar fi considerat Curtea de Justiție în situația în care ar fi luat dispozițiile ref. la buna – conduită anterior pronunțării celor două decizii CCR. Sau dacă în coroborare cu garantia de participare, garanția de conduită nu ar aduce totusi atingere efectului util al directivelor incidente si nu ar fi totusi o atingere disproportionala adusa dreptului fundamental continut la art. 47 din Carta DFUE.

    Acum, deoarece deciziile CCR nu produc efect retroactiv – precum se întâmplă de principiu în Germania – apare în mintea mea întrebarea dacă ar exista totuși posibilitatea, prin raportare la Carta DFUE (și nu la Constituție – dar de fapt prin raportare la Carta DFUE citită în lumina celor statuate de CCR în cele două decizii 😉 ) de a recupera sumele ce reprezintă garantiile de bună conduită reținute definitiv anterior pronuntarii Curtii Constitutionale in aceste doua hotarari din 2015.

    Pregătesc un articol pentru nr. 10 din Pandectele Române și m-ar ajuta extrem de mult dacă mi-ați putea răspunde la următoarele două întrebări:

    Am avea posibilitatea ca în practică să întâlnim situații în care garanția de bună conduită a fost reținută și deloc înapoiată în perioada până la declararea neconstituționalității, și mai ales dacă știți astfel de cauze la care aș putea să fac o trimitere?

    Totodată, aveți cumva cunoaștere dacă în astfel de situații să se fi invocat faptul că trebuie înapoiate și respectivele rețineri ale garanțiilor de bună conduită – rețineri operate anterior deciziei CCR de neconstituționalitate – în temeiul dispozițiilor și cerințelor impuse doar de dreptul pertinent al Uniunii?

    Pe pagina CNSC nu am reușit să găsesc vreo statistică cu aceste rețineri ale garanției de bună conduită, reține realizate de autoritățile contractante anterior deciziilor CCR, dacă și cum au fost contestate.

    Cu stimă,
    Mihaela Mazilu-Babel

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate