Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Suspendarea contractului de muncă ca urmare a formulării unei plângeri penale de către angajator. Neconstituționalitate
19.06.2015 | JURIDICE.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional, Drept penal, Dreptul muncii, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din data de 17 iunie 2015 a fost publicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 279/23 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un dosar al Tribunalului Bihor – Secţia I civilă şi vizează dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii potrivit cărora:
(1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în următoarele situaţii: […]
b) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

Din examinarea textului de lege, Curtea constată că, spre deosebire de reglementările speciale aplicabile categorii sociale (ex. funcţionarilor publici, magistraţilor, practicienilor în insolvenţă), art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 dispune, alături de ipoteza suspendării contractului individual de muncă ca urmare a trimiterii în judecată a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută (teza a doua a textului de lege criticat), şi o situaţie unică în ansamblul reglementărilor, respectiv cea a măsurii suspendării ca urmare a formulării unei plângeri prealabile de către angajator împotriva salariatului (teza întâi a textului de lege criticat), situaţie în care se află şi autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocate în cauză.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 impun o analiză distinctă a celor două teze ale acestui articol.

Curtea arată că prin Decizia nr. 81 din 26 februarie 2015 a constatat constituţionalitatea art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 (referitoare la suspendarea contractului de muncă ca urmare a trimiterii în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti), întrucât numai această teză avea aplicabilitate în litigiul în cadrul căruia fusese invocată excepţia de neconstituţionalitate.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003 (referitoare la suspendarea contractului de muncă ca urmare a plângerii penale formulate de angajator), Curtea observă că iniţiativa suspendării contractului individual de muncă este lăsată în această ipoteză legală în totalitate la dispoziţia angajatorului, cel care formulează plângerea prealabilă şi dispune, în acelaşi timp, suspendarea raportului de muncă.

Curtea reţine că art. 41 alin. (1) din Constituţie se referă la dreptul la muncă, prevăzând că acesta ”nu poate fi îngrădit”. Curtea apreciază că, deşi nu se poate vorbi de o negare a dreptului la muncă, în sensul împiedicării persoanei de a alege liber o profesie ori un alt loc de muncă, totuşi, măsura suspendării contractului individual de muncă reprezintă o restrângere a exerciţiului dreptului la muncă, lăsată de dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003 la dispoziţia angajatorului, astfel că se impune a se verifica dacă această restrângere este rezonabilă, proporţională cu obiectivul urmărit şi nu transformă acest drept într-unul iluzoriu/teoretic.

Referitor la caracterul adecvat şi necesar al restrângerii exerciţiului dreptului la muncă în raport cu scopul urmărit, Curtea apreciază că suspendarea contractului individual de muncă reprezintă o măsură adaptată scopului urmărit, în împrejurările în care menţinerea în activitate a salariatului ar fi de natură să atragă consecinţe negative asupra activităţii economice, afectând drepturile şi interesele angajatorului.

Cât priveşte caracterul proporţional al măsurii reglementate de art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003, respectiv al realizării unui echilibru just între dreptul la muncă şi dreptul angajatorului de a lua măsurile necesare bunei desfăşurări a activităţii economice, Curtea reţine că suspendarea contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, atunci când există temeiuri pentru a aprecia că activitatea ilicită a salariatului ar periclita interesele angajatorului, trebuie să se supună unor condiţii care să asigure că această măsură nu are un caracter arbitrar.

Curtea consideră că respectarea garanţiilor de obiectivitate şi de temeinicie ale deciziei de suspendare dispuse de angajator poate fi în mod facil pusă sub semnul îndoielii, de vreme ce textul în cauză lasă aprecierea temeiului de suspendare, în întregime, la dispoziţia angajatorului ale cărui decizii sunt susceptibile a fi calificate drept subiective şi, uneori, chiar abuzive, mai ales în contextul raporturilor contractuale de muncă care presupun o subordonare a salariatului faţă de angajator.

Faţă de cele de mai sus, Curtea concluzionează că suspendarea contractului individual de muncă ca efect al formulării unei plângeri penale de către angajator împotriva salariatului nu întruneşte condiţia caracterului proporţional, măsura fiind excesivă în raport cu obiectivul ce trebuie atins, astfel că dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003 sunt neconstituţionale.

În principal, pentru considerentele expuse mai sus, Curtea:

admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii sunt neconstituţionale;

– respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, acestea nefiind aplicabile în litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti