« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Indemnizatia pentru mame. Despre ce este important si despre bani
29.12.2008 | JURIDICE.ro, Lucian-Cosmin Manoloiu

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Pentru sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, in scopul stimularii cresterii natalitatii si diminuarii fenomenului de abandon al copiilor, copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita dezvoltarea, in conditii nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii sale, are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala, are dreptul de a beneficia de asistenta sociala si de asigurari sociale, in functie de resursele si de situatia in care se afla acesta si persoanele in intretinerea carora se gaseste, are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai si, nu in ultimul rand, sa fie crescut intr-o atmosfera de afectiune si de securitate materiala si morala. 
Totodata, in contextul insecuritatii legislative de la noi, se impune stoparea acestui exercitiu pagubos pentru cetatenii acestui stat, intrucat, in considerarea si aplicarea dispozitiilor cuprinse in textul legii fundamentale, in art. 1 alin. (5), este necesara respectarea suprematiei Constitutiei si a legilor in tara noastra. Avand in vedere ca in privinta indemnizatiilor cuvenite mamelor ce au dat nastere unor copii a fost adoptata o lege organica de catre autoritatea legiuitoare suprema a tarii se impune, cu necesitate, aplicarea acesteia fara nicio cracnire din partea cuiva, in caz contrar creandu-se premisele unei insecuritati legislative crase si suprimarea increderii in statul de drept, prin insecuritatea individuala.
Aici este de amintit concluziile Curtii E.D.O. in cauza Driha vs. Romania din 2008, cand aceasta a reamintit jurisprudenta constanta a sa privind institutiile reglementate prin Conventie, conform  careia "bunurile" in sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 pot fi fie "bunuri existente", fie valori patrimoniale, inclusiv creantele, pentru care un reclamant poate pretinde ca are cel putin o "speranta legitima" de a le vedea concretizate.
Intrucat in situatia de fata a fost edictata o lege de catre legiuitor, mamele aflate in situatia premisa descrisa de O.U.G. nr. 148/2005, cu modificarile intervenite in anul curent, sunt posesoarele unui interes patrimonial, respectiv o creanta care prezinta in mod evident caracterul unui "bun" in sensul primei fraze a articolului 1 din Protocolul nr. 1 din Conventie. (mutatis mutandis Pine Valley Developments Ltd si altii contra Irlandei, din 29 noiembrie 1991, Dangeville contra Frantei, din 16 aprilie 2002).
Asa fiind, in cauza de fata, in conditiile in care statul nu va pune in aplicare modificarile intervenite in anul curent, va fi vorba de o ingerinta in dreptul de proprietate al mamicilor carora li se aplica dispozitiile Legii nr. 257/2008 pentru modificarea art. 1 alin. (1) al O.U.G. nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, intrucat articolul 1 din Protocolul nr. 1 impune ca o ingerinta a autoritatii publice in dispunerea de dreptul la respectarea bunurilor sa fie legala, respectiv ca nimeni sa nu poata fi privat de proprietatea sa decât din motive de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
Aici este vorba si de calitatea legii, precum si de previzibilitatea acesteia in domeniul supus discutiei de fata, respectiv daca Legea nr. 257 prin care a fost modificat art. 1 din O.U.G. nr. 148/2005 este conforma dreptului international.
Studiind legea, se constata ca aceasta a fost adoptata de catre Parlament in conformitate cu dispoz. art. 75 si 76 alin. (1) din Constitutia republicata, iar aceasta este previzibila, fiind respectat principiul legalitatii, care presupune existenta de norme de drept intern suficient de accesibile, precise si previzibile. In acceptiunea art. 111 alin. (1) teza finala din Constitutie, conform caruia in cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, solicitarea informarii Parlamentului este obligatorie, si art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, la adoptarea legii modificatoare s-a tinut seama de impactul bugetar pe care il implica edictarea acestei norme, desi Guvernul in punctul sau de vedere sustine contrariul, fara insa a produce si dovezi in aceasta privinta, multumindu-se sa faca doar nota discordanta in raport de necesitatea emiterii unui asemenea act normativ in conditiile in care natalitatea in tara noastra tinde spre polul negativ.
Daca se va ajunge ca o lege adoptata de catre legiuitor sa fie modificata, fara sa fie pusa in aplicare, va constitui o ingerinta ilegala pe planul dreptului intern si, ca urmare, incompatibila cu dreptul legat de respectarea bunurilor celor aflati in situatia descrisa de legea mentionata mai sus. O astfel de concluzie ne face sa constatam ca nu ar fi mentinut un just echilibru intre cerintele interesului general al comunitatilor si imperativele protejarii drepturilor individuale.
Ministrul Muncii, a precizat ca aceste indemnizatii ar putea fi limitate in functie de bugetul alocat Ministerului Muncii in noul proiect de guvernare. O alta varianta ar viza acordarea indemnizatiei de 85% din veniturile obtinute de mama in ultimul an inaintea nasterii, prin repartizarea pe grupe, in functie de castigurile obtinute. Se aduce, astfel, in discutie aspectul financiar, care nu ar permite sustinerea unui asemenea efort bugetar, desi, asa cum am mentionat mai sus, chiar daca de la adoptarea legii nu au trecut mai mult de 2 luni, obligativitatea stabilirii sursei de finantare pentru aprobarea cheltuielilor bugetare, prevazuta de art. 138 alin. (5) din Constitutie, constituie insa un aspect distinct fata de lipsa fondurilor pentru sustinerea finantarii din punct de vedere bugetar (la fel a statuat si Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, respectiv prin Decizia nr. 47/1993 si, mai recent, prin Decizia nr. 1092/2008). 
Curtea Constitutionala a retinut ca stabilirea sursei de finantare si insuficienta resurselor financiare din sursa astfel stabilita sunt doua aspecte diferite: primul aspect este legat de imperativele art. 138 alin. (5) din Constitutie, iar al doilea nu are caracter constitutional, fiind o problema exclusiv de oportunitate politica, ce priveste, in esenta, relatiile dintre Parlament si Guvern.
In speta de fata se face abstractie de faptul ca legiuitorul este competent sa stabileasca conditiile si criteriile de acordare a asistentei sociale pentru o persoana care indeplineste, temporar, o functia sociala neretribuita de ingrijire a copilului in varsta de pana la 2 (3) ani, deoarece potrivit art. 61 alin. (1) din Constitutie "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii".
Mai mult, asa cum a retinut si instanta constitutionala, daca s-ar retine ca lipsa precizarii exprese (sau insuficienta) a sursei de finantare presupune, implicit, inexistenta sursei de finantare, aceasta ar echivala cu o prezumtie fara suport constitutional, ceea ce este inadmisibil. In jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 515/2004, Curtea a statuat ca finantarea cheltuielilor bugetare se face din surse financiare alocate in buget, iar ca majorarea unor cheltuieli se finanteaza fie prin suplimentarea alocatiilor bugetare din fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, fie prin rectificare bugetara.
Reglementarea de mai sus se justifica in mod obiectiv si rezonabil, pentru motive de protectie sociala a mamelor care au in spate un job bine platit. Prin continutul lor prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) din Constitutie trebuie interpretate in strânsa legatura cu cele ale art. 4 alin. (2) din aceeasi lege, care determina criteriile nediscriminarii, iar toate acestea trebuie interpretate in lumina dispozitiilor art. 1 alin. (5) din aceeasi lege care statueaza ca in România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. Principiul egalitatii in drepturi, pe de o parte, inseamna reglementare unitara si tratament nediscriminatoriu pentru situatii identice, iar, pe de alta parte, presupune un drept de diferentiere intre persoane care nu se afla in situatii analoage, iar legea care a facut obiectul discutiei de fata a venit in sprijinul cresterii natalitatii si acordarea posibilitatii mamelor de a avea grija personal de copii, fara ca prin aceasta sa-si pericliteze propria existenta, avand in vedere ca in economia de piata din tara noastra, in alte conditii materiale, ar fi improbabil sa se reuseasca in alt mod.
Despre Lucian-Cosmin Manoloiu >>
Cuvinte cheie:
Secţiuni/categorii: Opinii

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD